5,611 matches
-
era așezat răzor cu morții. Luna strălucea ca fața unei fecioare și arunca razele ei galbene pe pământ. O javră de câine lătra în sat și fântâna încă mai scârțâia din cauza, probabil, a unei femei rătăcite. Mirosea a fum de paie în aerul rece al nopții. - De ce? - îl descos eu bucuros. - Pentru că-i știu trecutul, îi stiu chinurile și viața ei atât de tristă; Frida nu mai are acel mister al fetelor de care să te îndrăgoastești! Poate-mi fi cel
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle sparte pe acoperiș, ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile de la magazie, cât și ștacheții
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
A II A Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului PARFUM DE ORHIDEE - partea a II a La masa celor patru bucureșteni se lăsă deodată tăcerea. Băieții erau preocupați mai mult de paiul din sonda cu suc, încercând sa se delecteze cu aromele deosebite împrăștiate de aciditatea lichidului ce scânteia în pahare și le mângâia cu delicatețe simțurile olfactive, iar cei doi oameni maturi, erau ocupați fiecare de gândurile lui. Doar privirile tuturor
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
alfabeturi. Cuvinte fără-accente : NU si DA sau DA si NU îmi e totuna. De vrei să mai înoți în seva mea, Ai grijă să nu îți îneci laguna. Lumini și umbre-n mine te așteaptă. Nectarul și polenu-s pregătite. Cu paiul dintr-o coastă semidreaptă, Tu soarbe-le lasciv, pe nesimțite. Prizonier în trupu-mi să rămâi ca un Ulise posedat de-o nimfă. În coapsa mea se coace un lămâi. Și vrea să îl hrănești cu alba-ți limfă. Referință Bibliografică
CUVINTE GRĂBITE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373893_a_375222]
-
de grâu. Tatăl meu lega snopii și-i așeza în stive, cruciș, apoi îi încărca în căruță și-i căra la combina de treierat. Banda combinei îi transporta într-un mecanism de treierat, adică de separare a bobului grăului de paie și pleavă. Interesant și frumos, așa mi se pare astăzi... Am participat, copil fiind la toate muncile câmpului, dar și cele gospodărești ale casei, la păscutul vitelor, la tot ce trebăluia o familie din rândul unei comunități sătești, harnice, cinstite
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
tu mie una: și de ce trebuia el să moară - tocmai în ziua următoare zilei când credea în viață?!” “-da - poate că ai - și tu - ceva dreptate...nu-mi dau seama ce-o fi fost în capul lui...” - îți spun eu!...paie! - ...și de ce trebuia - neapărat - să moară - în ziua când a murit? - oamenii nu trebuie să moară - ei sunt zei!” “-dar de ce numai omul nu trebuie să moară?! - animalele nu sunt - și ele - creații ale Lui Dumnezeu - deci copìi ai Lui
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
studii „grele”. Pe ea îns-o recomandă practica pe „canapele”!!! D-aia l-ai ales! Stă în turnul de ivoriu fără lift și fără scară. Să-i vorbești,e iluzoriu. El e „sus” iar noi proști iară! Sperietoarea Om de paie pus în lan, îngâmfat fără măsură crede ca un prostovan că-i ministru la Cultură. Ochii mari!!! La un viitor scrutin fiți atenți cam ce votați și gândiți-vă puțin ca apoi ...să nu-njurați! De Dorel Dănoiu Referință Bibliografică
EPIGRAME ( 3 ) de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375369_a_376698]
-
oameni. O căruță cu platformă. Am ajuns la Recaș noaptea, ne-am cazat. Aveam câte o valiză, eu știu cu ce? Bijuterii, precis... De asta cumpărăm noi bijuterii, ca să putem pleca repede. Ne-a găzduit o țărăncuță; am dormit în paie, în pod. Asta mi-a rămas în memori: mirosul ăla de fân. A făcut o omletă pentru 20 de persoane, a spart, cred, toate proviziile de ouă din fermă. Și am ajuns la Lugoj! În două zile am ajuns la
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
Femeia fatală este vampă. O poți iubi și sigur te pierzi cu ea. Dacă asta vrei, asta faci. Nu iei pistolul să tragi în ea, în tine... în terți. - Mă refeream la femeia adevărată, care se merită a fi iubită... - Pai merită, dar ea nu te iubește. E clar că există o pasiune, dar în luciditate... este o Aventură... și nu poate fi o viață cu femeia fatală. Ea este fatală, o ai, te are, și merge mai departe cu alții
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
Să le dea la toți bătaie Celor care se ascund După chipul lui cel blând; Peste mări și țări străine La copiii mici el vine Să le pună în papuci Jucării, bomboane dulci Și mai lasă după ușă Câte-un pai de nuielușă... Dar să vină! eu deseară Nu-i mai las nimic afară, Am pățit-o și-am văzut Pe un „moș” anul trecut Umblând cu cizmele mele, Ce bine-i ședea cu ele! Azi mi-a zis puțin șotâng
VINE MOȘUL, VINE OARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371918_a_373247]
-
Nu te mai zgâi la mine, Du-te și adu-o-ncoace! De nu i-o plăcea de tine O legăm, și bună pace. Fără apă și mâncare, Încuiată în odaie, Și cu lanțuri la picioare Și culcuș făcut din paie, Ai să vezi - fără de milă - Cum ea singură-o să-ți ceară Târâindu-se umilă Să o iei de soțioară! Tace. Și apoi se-apleacă Și îi face vânt pe ușă: - Du-te, căpățână seacă, Ia-o-n jos, pe
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
poate, Zmeoaica e, cea bătrână. Rochia-i din două pături, Ochii ca de cucuvele, Zdrențele-i curg pe de lături, Dinții, ca niște surcele. De urechi i-atârnă grele Două cercuri de butoaie, Mâinile-i sunt subțirele, Degetele-s niște paie. - Te mănânc de viu, băiete, Stai un pic, s-ajung la tine! Se tot scarpină în plete Și ca o furtună vine. Vine-așa cum vine-o cioară Croncănind lacom spre pradă; El, cu sabia îi zboară Capul vânăt în
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și al grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Se rupsese apa și era gata să nască fără asistență medicală. A scos repede caii din grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, în goana cailor a ajuns imediat la casa de naștere unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărcă cu paie de orz o saltea făcută special de mama din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care așeza niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite deaupra saltelei, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
care mi-s tare dragi. Să-mi dai și mie ceva pentru ei, ajuta-ți-ar Dumnezeu să-ți ajute, că ești boier darnic și bun. Într-un cort din mijlocul șatrei, înșirați turcește, așezați pe pături ponosite puse peste paie, erau adunați vreo zece bărbați, toți lăieți dintre cei mai bătrâni. Se sfătuiseră până acum și-l așteptau pe soldatul boier să se scoale și să vorbească cu el. Întrând, le dădu binețe și ei răspunseră cu „Să trăiești, boierule
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
stele Și mai mari, și mărunțele, Ca un pumn de nestemate La-ntâmplare aruncate! I-auzi, clopoțeii sună, Satu-i luminat de lună! Toba bate, ursul joacă; Se strâng iute să petreacă Și căiuții-n albe straie, Iar în gură cu trei paie Vine-o capră cam nervoasă, Gătită ca o mireasă. I-auzi cât de buni de gură Sunt copiii și cum ură! Și cum vin, cu voioșie, Prin zăpada sidefie, Cum se-ntrec în plugușoare Și de-i ger și de
DE ANUL NOU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372845_a_374174]
-
Pasajul de la Universitate. Acolo îmi place mult de tot să mă duc. Să mă uite timpul stând pe treptele ce dau ocol părculețului de la Teatrul Național. Să țin în mână un pahar cu Coca-Cola și să sorb din el cu paiul. Să uit să beau, să uit de mine ... Să privesc cu dragoste trecătorii care se perindă din toate părțile... Să mă minunez cum izvorăsc și se scurg oamenii, ca furnicile, în gurile pasajului!... Iar cu un dor nestăvilit, să-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]