3,126 matches
-
vrea ca toți oamenii s] fie ca mine”, 1 Cor. 7), sf]tuind în același timp împotriva perioadelor lungi de abstinent] sexual] în cazul c]s]toriei, a celor a c]ror pasiune excludea celibatul („Dac] nu se pot st]pani, s] se c]s]toreasc], pentru c] este mai bine s] se c]s]toreasc] decât s] ard]”) (Cor. 7,9). A avertizat asupra faptului c] sexul, al]turi de celelalte lucruri ale acestei lumi, trebuie s] fie subordonat dobândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susține c] Vito a inc]lcat dreptul negativ al lui Rocco de a nu fi v]ț]maț. Deși libertarienii au identificat aspecte importante ale moralei - noțiunile de libertate individual] și autonomie - se poate spune c] aceștia le-au exagerat pan] în punctul în care aceste aspecte constituie întreaga moral]. 3) Modific]ri kantiene Este posibil s] venim în întâmpinarea obiecției de mai sus prin modificarea viziunii libertariene. O cale pentru a face acest lucru este aceea de a încorpora principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele care deriv] din datoriile imparțiale și nu au deci leg]tur] cu apropierea dintre persoane în modul în care am conceput-o noi. Cerințele moralei sunt întotdeauna superioare. Probabil c] mulți cititori vor considera aceast] viziune eronat] și indezirabil]. Pan] la un punct sunt și eu de acord. În forma sa neprelucrat], viziunea este eronat]. Eronat], dar nu f]r] sens deoarece are argumente importante pe care nu trebuie s] le ignor]m. Imparțialitatea este vital] înțelegerii moralei, „ceva extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ce înseamn] mai precis acest lucru? Nu știu. Este evident ins] c] acest lucru nu justific] astfel tratamentul preferențial nelimitat acordat apropiaților noștri. Lipsa de imparțialitate care nesocotește regulat necunoscuții în timp ce acumuleaz] beneficii superficiale în rândul apropiaților nu este justificat]. Pan] la acest punct, poziția lui Rachels se susține. Este evident c] unele conflicte vor ap]rea, dar când se va întâmpla acest lucru, se va desf]sura în același mod în care apare orice conflict moral: îndatoririle fâț] de doi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în prezent principalele dou] argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și principiile egalitariste care se presupune c] stau la baza celor dintâi. Trebuie s] observ]m ins] cum funcționeaz] în detaliu și dac] ele pot rezista criticilor. Le voi examina prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trei grupuri în defavoarea b]rbaților albi din clasa de mijloc. Membrii acesteia au profitat de discriminarea membrilor celorlalte grupuri, dar nu au fost supuși unei discrimin]ri sistematice. Exist] dificult]ți serioase în a echivala tratamentul preferențial prin intermediul compens]rii. Pan] în prezent, deoarece beneficiarilor le-au fost refuzate șanse egale, aceștia merit] compensare. Ins] nu este clar ce fel de compensare trebuie acordat]. Poate acest lucru este simplu pentru inc]lc]rile specifice primei p]rți a principiului egalit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea provoacând durere și disconfort animalelor și neaducând absolut nici un beneficiu ființelor umane. În Statele Unite, aproximativ 250 de milioane de animale s]lbatice sunt împușcate și ucise anual. Peste 650 de specii de animale amenințate sunt în pericol de dispariție pan] la sfârșitul secolului. Aceste realit]ți au determinat regândirea relației noastre cu animalele. Condițiile în care sunt ținute animalele și modul în care ele sunt folosite de c]tre fermieri, cercet]tori, bl]nări, agenți comerciali și alții par a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazuri standard, scandaluri și dezastre, care subliniau partea cea mai urât] și mai iresponsabil] a lumii afacerilor. Etică afacerilor era un domeniu f]r] prea mare prestigiu în cadrul filosofiei clasice, f]r] o tem] conceptual] proprie. Era considerat] prea practic] pan] și pentru etică aplicat], iar pentru o lume filosofic] caracterizat] de abstracție și idei ale unor lumi posibile, etică afacerilor era mult prea preocupat] de vulgarul mijloc al schimburilor cotidiene - banii. Ins] chiar și filosofia s-a aplecat mai atent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
profitului. Aristotel consideră c] aceast] activitate este complet lipsit] de virtute și îi denumea pe cei angajați în astfel de practici egoiste „paraziți”. Atacul lui Aristotel la adresa practicii murdare și neproductive a c]m]ț]riei și-a menținut forță pan] în secolul al XVII-lea. Numai cei aflați la marginea societ]ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel de practici (personajul shakespearian Shylock din piesă Negustorul din Veneția era un marginalizat și un c]m]tar). Spus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel de practici (personajul shakespearian Shylock din piesă Negustorul din Veneția era un marginalizat și un c]m]tar). Spus] pe larg, aceasta este istoria eticii afacerilor, un atac de la inceput pan] la sfarsit asupra afacerilor și practicilor acestora. Iisus i-a alungat pe schimb]torii de bani din templu și moraliștii creștini de la Pavel la Toma din Aquino și Martin Luther i-au urmat exemplul, condamnând cu fermitate ceea ce noi onor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Christian Classics, 1954). De George, R.: Business Ethics (New York; macmillan, 1982). : Ethics, Free Entreprise and Public Policy (New York: Oxford University Press, 1978). Downie, R.S.: Roles and Values: an Introduction to Social Ethics (London: Methuen, 1971). Drucker, P.: Management (London: Pan, 1979). : „Ethical chic”, Forbes, 14 septembrie 1981, pp. 160-173 Friedman, M.: „The social responsibility of business is to increase its profits”, The New York Times (13 septembrie 1970). Kramer, S.N.: History begins at Sumer (New York: Doubleday, 1959). Locke, J.: Second Treatise of Government
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci vor ap]rea victime colaterale ale crimei. Acest argument este ins] inacceptabil deoarece, unde exist] pedeaps] capital], este sigur faptul c] acei criminali condamnați la moarte vor fi uciși, dar în absență pedepsei capitale și în lumina experienței avute pan] în prezent exist] o mic] probabilitate a apariției mai multor victime nevinovate ale crimelor (Conway, 1974). În orice caz, exist] riscul pentru câteva persoane s] fie acuzate în mod greșit de crim] și s] fie executate în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în momentul în care exist] pedeapsă capital]. Acest argument trebuie adus în categoria celor împotriva pedepsei capitale. În ultimii ani au fost f]cute mai multe încerc]ri de a înlocui pedeapsă capital] cu metode alternative ale controlului criminalit]ții. Pan] în acest moment, aceste metode nu au dat rezultatele scontate. Folosirea nediscriminatorie a închisorilor a dus la o rapid] suprapopulare a acestora. Trebuie c]utate forme noi și imaginative de pedepsire a unor infracțiuni. Pan] acum am f]cut referire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alternative ale controlului criminalit]ții. Pan] în acest moment, aceste metode nu au dat rezultatele scontate. Folosirea nediscriminatorie a închisorilor a dus la o rapid] suprapopulare a acestora. Trebuie c]utate forme noi și imaginative de pedepsire a unor infracțiuni. Pan] acum am f]cut referire la modificarea în sine a instituției pedepsei. Unii critici radicali au dorit înlocuirea instituției pedepsei cu unele sisteme de igien] social] care, se pretinde, sunt mai eficiente în direcția reducerii actelor ostile din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau, inc] și mai interesant, agentul este moștenitorul acestei situații. Considerând c] situația în care se afl] este profund imoral], trebuie s] încerce s] o schimbe, dar încetarea total] poate fi uneori mai daun]toare și periculoas] decât continuarea temporar] pan] în momentul eliber]rii din aceast] situație. Dac] se oprește sau conținu], agentul va cauza oricum probleme pentru care trebuie s] își asume responsabilitatea, din moment ce ele nu sunt doar consecințe ale acțiunilor sale, ci acțiuni condamnabile pe care le comite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] cred, în mod fals, c] p]ianjenii eman] un miros nepl]cut. Cu sigurant] am spune, în mod obișnuit, c] am „o dorinț] irațional]”. Oricum, motivul pentru care am spune acest lucru nu este în contradicție cu ideile enunțate pan] acum, pentru c] dorința mea de a nu fi niciodat] aproape de un p]ianjen se bazeaz] pe o alt] dorinț] și percepție: dorința mea de a nu simți acel miros nepl]cut și percepția mea conform c]reia acel miros
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exprim]m dorința că oamenii s]-i ajute pe cei care au nevoie; este ca și cum am strigă: „Ură pentru cei care-i ajut] pe cei care au nevoie!”. Antirealismul este, cu sigurant], o opțiune care trebuie luat] în considerare. Dar pan] la urm] mi se pare c] este o opțiune neatr]g]toare. Antirealiștii au o explicație perfect] pentru caracterul practic al judec]ții morale. Dar presupunerea lor, potrivit c]reia adev]rul judec]ților morale nu poate fi evaluat, este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorește s] combine obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale f]r] s] apeleze la fapte morale „ciudate”, trebuie s] abordeze aceast] imagine standard. Totuși, problema este c] prezentarea imaginii standard că o explicație pentru motivația uman] pare corect]. Pan] la urm], este normal ca st]rile psihologice care motiveaz] acțiunile s] fie dispoziții de vreun fel, dispoziții de a produce acte de tipul relevant într-un anumit context. Și este, de asemenea, normal că acțiunile s] fie motivate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] se apropie un autobuz drept motiv pentru a nu trece inc] stradă. În orice caz, toate acestea sunt extrem de controversate în stadiul actual al filosofiei (pentru o perspectiv] diferit], vezi capitolul 35, „Realismul”). Ceea ce am incercat s] fac pan] aici este s] prezint obiecțiile cele mai eficace care au fost aduse intuiționismului lui Ross și Prichard și în continuare s] vedem cum ar putea proceda cineva pentru a sc]pa de ele, privind la ceea ce s-a întamplat între
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poziția de a dictă celorlalți care dintre acțiuni sunt acceptabile din punct de vedere moral și care nu. Intuiționiștii care vor s] evite acest argument ar face bine s] înceap] negând prima premis]. Dar chiar dac] tot ceea ce am spus pan] acum este acceptat mai r]mân totuși niște întreb]ri dificile legate de aceste fapte morale. Întrebarea dac] aceste fapte sunt sau nu obiective este dificil]. Cum pot s] existe fapte despre lume care pot s] conteze pentru felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prieteniei const] în faptul c] ea conduce la pl]cere.) Exist] și naturaliști aristotelieni care prefer] faptele legate de natură uman] și de progresul uman. (Prietenia este bun] deoarece este în consonant] cu nevoile umane sau cu natura uman].) Exist] pan] și naturaliști teologi care cred c] acest caracter bun al prieteniei deriv] din faptul c] ea este sfințit] de Dumnezeu. Pe scurt, naturaliștii recurg la tot felul de fapte - sociale, psihologice, științifice, chiar si metafizice și teologice - presupuse, atât timp cât nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt). „Ați putea spune c] acest lucru nu poate fi adev]rât. La urma urmei, dac] «bine» ar însemna «pl]cut» am putea derivă logic concluzii despre bine din premise despre pl]cere, atâta timp cât acestea includ definițiile corespunz]toare. Pan] la urm], etică nu ar fi autonom] logic. Deci, dac] ea este autonom] logic, rezult] de aici c] binele nu poate fi definit, ceea ce duce la autonomie semantic]” (Vezi Prior, 1949, p. 24). Aceasta este o greșeal], deoarece chiar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar aceste concepte nu sunt întotdeauna transparente. Regulile c]rora li se supun, presupozițiile pe care le includ nu sunt lucruri de care suntem întotdeauna pe deplin conștienți. De aceea este posibil s] oferim o analiz] a unui cuvânt - o pan] conceptual] - care nu va fi evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-un sens acea analiz] exprim] înțelesul cuvântului. (Altfel, „paradoxul analizei” ar exclude analize conceptuale folositoare.) Deci, am putea formulă o analiz] X a „binelui” astfel încât întrebarea: „Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] formul]m un set de cerințe pe baza naturii umane. Acestea trebuie s] fie (i) suficient de specifice; (îi) conving]toare din punct de vedere rațional sau cel puțin foarte persuasive; și (iii) credibile din punct de vedere moral. Pan] acum, nu au fost formulate astfel de cerințe. Inc] sper]m. (Michael Ruse analizeaz] relația dintre biologie și etic] în capitolul 44, „Semnificația evoluției”.) Aici se încheie prezentarea principalelor curente naturaliste. Ele nu greșesc, în principiu, dar sunt deficiențe în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este recunoscut] ca fiind vicioas]: crimă cu premeditare, de exemplu. Examinați-o din toate punctele de vedere și uitați-v] dac] puteți g]și acel fapt sau existent] real] pe care o numiți viciu... N-o s]-l g]siți pan] în momentul în care o s] v] întoarceți reflecția spre propriul suflet și o s] g]siți un sentiment de dezaprobare, care o s] se nasc] în voi, fâț] de aceast] acțiune. Aceasta este o realitate; dar ea este obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]