7,718 matches
-
ogașe și ravene longitudinale paralele care iau pe alocuri aspect de "badlands"; aceste organisme hidro-geomorfologice pot genera scurgeri de tip "flash-floods", ca urmare a răspunsului rapid al micro-bazinelor hidrografie la impulsul generat de ploile cu intensitate mare. În asemenea situații, panta mare și saturarea rapidă cu apă a orizontului superficial al substratului conduc la scurgeri importante de versant, însoțite de un mare aport solid de aluviuni, care se depun la schimbarea bruscă de pantă longitudinală. În arealul studiat nu există lacuri
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
ploile cu intensitate mare. În asemenea situații, panta mare și saturarea rapidă cu apă a orizontului superficial al substratului conduc la scurgeri importante de versant, însoțite de un mare aport solid de aluviuni, care se depun la schimbarea bruscă de pantă longitudinală. În arealul studiat nu există lacuri, ci doar o singură zonă umedă mai compactă localizată la contactul dintre canalul de scurgere și conul de împrăștiere aparținând torentului dezvoltat în centrul ariei protejate (pe o suprafață de circa 150-200 mp
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
terase și în cele cu declivitate redusă, solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și pe platouri. Pe versanții cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate. Procesele erozionale actuale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetația forestieră. ... 2.4. Clima Ariile naturale protejate se încadrează climatului temperat-continental moderat, fiind expuse advecțiilor de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
apar în medie o dată la doi sau trei ani de zile. Pot exista cazuri, cu o frecvență foarte redusă, în care se pot isca vânturi care pentru scurt timp să atingă viteze mari (peste 25-40 m/s). Fragmentarea reliefului, altitudinea, panta, formele de relief și expoziția versanților imprimă diferențieri ale climei din regiunea studiată individualizând anumite topoclimate caracteristice. Topoclimatul spațiilor joase ale Culoarului Arieșului (zona de glacis și partea inferioară a fronutului de cuestă) are ca specific amplitudini termice mai ridicate
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de habitat Pajiști stepice xerofile și mezoxerofile din Depresiunea Transilvaniei și Dealurile de Vest. Pajiști de stepă, dominate de graminee cespitoase, camefite și alte plante perene, ale alianței Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu pietriș. Aceste pajiști au origine parțial naturală, parțial antropogenică. 10. Specii caracteristice Festuca valesiaca, Allium flavum, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Specia este destul de variabilă ca desen și culoare: există și exemplare aproape negre, dar și deshise la culoare. Subspecia P.bavius hungarica trăiește în pajiștile stepizate din Câmpia Transilvaniei cu jaleș cârn (Salvia nutans), formate pe soluri argilo-nisipoase, pe pantele colinelor cu orientare sud-sud-vest. P. bavius hungarica are o singură generație, care zboară în perioada aprilie-mai, aproximativ 3 săptămâni. Începutul perioadei de zbor poate varia considerabil în funcție de evoluția condițiilor meteo din primăvara anului respectiv. Ouăle fluturelui sunt
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
II și IV 2. Informații specifice speciei În aria naturală protejată R0SCI0040 Coasta Lunii se întâlnește doar subspecia Pseudophilotes bavius hungarica. Planta gazdă a speciei este jaleșul cârn (Salvia nutans) întâlnit pe pajiști stepizate formate pe soluri argilo-nisipoase, pe pantele colinelor cu orientare sud-sud-vest. P. bavius hungarica are o singură generație care zboară în perioada aprilie-mai aproximativ 3 săptămâni. 3. Statutul de prezență (temporal) () rezident, 4. Statutul de prezență (spațial) () izolată, 5. Statutul de prezență (management) () nativă, 6. Abundență
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Specia Catopta thrips Cod EUNIS: 196451 Directiva Habitate 92/43 EEC - Anexa II și IV 2. Informații specifice speciei Planta gazdă a speciei în aria protejată ”Coasta Lunii” este Phlomis tuberosa întâlnită pe pajiști stepizate formate pe soluri argilo-nisipoase, pe pantele colinelor cu orientare sud-sud-vest. C. thrips are o singură generație, care zboară în perioada iunie- august. 3. Statutul de prezență (temporal) () rezident, 4. Statutul de prezență (spațial) () izolată, 5. Statutul de prezență (management) () nativă, 6. Abundență () foarte rar (densitate scăzută
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
fondului forestier vor fi menținute, însă nu se vor realiza lucrări noi de împădurire care să conducă la extinderea suprafețelor incluse în fondul forestier în sit. Tufărișurile naturale (păducel, porumbar, trandafir sălbatic) vor prelua treptat funcția de elemente fixatoare a pantelor abrupte, cu pericol erozional. Se propune realizarea unui studiu de fezabilitate privind refacerea habitatului de pajiște din interiorul Rezervației Naturale Dealul cu Fluturi. Prioritatea: Mare B01.02 Plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi) 1.2.2 A Prevenirea colectării animalelor protejate: Catopta
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
fondului forestier vor fi menținute, însă nu se vor realiza lucrări noi de împădurire care să conducă la extinderea suprafețelor incluse în fond forestier în sit. Tufărișurile naturale (păducel, porumbar, trandafir sălbatic) vor prelua treptat funcția de elemente fixatoare a pantelor abrupte, cu pericol erozional. Se propune realizarea unui studiu de fezabilitate privind refacerea habitatului de pajiște din interiorul Rezervației Naturale Dealul cu Fluturi. Prioritatea: Mare B01.02 Plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi) 1.2.12 R Interzicerea plantării pe teren deschis
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
nitrați proveniți din surse agricole GAEC 4 - Crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă Solul (protecție și calitate) GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile GAEC 7 - Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă și diversificarea culturilor pe terenul arabil Biodiversitate și peisaj (protecție
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
acțiune, în ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: - 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: - 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: - 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
maximă de azot provenită din îngrășăminte organice nu poate depăși 170 kg N/ha/an; - cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși: (i) în cazul terenurilor arabile: Panta terenului (panta medie a blocului fizic) Porumb și sfeclă de zahăr Grâu și rapiță Alte culturi Kg N substanță activă/ha/an Până la 12% 150 120 100 Mai mare de 12% 120 90 80 […] Fermierii care optează pentru această soluție trebuie să întocmească
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
acțiune, în ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: - 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: - 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: - 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
documente și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei 2. Sunt interzise lucrările solului (aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa și sapa rotativă, prașila mecanică) pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă (clasa de calitate V), indiferent de panta terenului GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei 2. Sunt interzise lucrările solului (aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa și sapa rotativă, prașila mecanică) pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă (clasa de calitate V), indiferent de panta terenului GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile 1. Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie - 30 septembrie), fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
și 750 m. Pe acest sector bazinul prezintă o simetrie accentuată, cu cursuri de apă care sunt aproape perpendiculare pe râul Olt. Sectorul Oltului mijlociu: după confluența cu râul Homorod, Oltul intră în Depresiunea Făgăraș, valea Oltului este largă cu panta medie de 1 la mie. În această zonă, bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre dreapta. După confluența cu râul Cibin, Oltul pătrunde în defileu, unde valea se îngustează, versanții sunt abrupți, suprafața bazinului de recepție ajungând la 15340
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]