2,861 matches
-
a quel point les informations de la presse locale (sur les rassemblements de troupes) sont dignes de foi. Je leur ai déclaré que je ne savais rien du tout là-dessus, et que j’étais personnellement convaincu que ces nouvelles étaint répandues par le parti radical roumain. Qu’elles devaient avoir été propagées dans le but d’agir sur l’Assemblée Législative roumaine, pour faire accorder sans difficultés au gouvernement les moyens de continuer la construction de fortifications sur notre frontière. J’ai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bătălia de la Vaslui. Ca să înțelegem întreaga semnificație a unui cvinticentenar (dacă acesta e termenul corect), regizorul, Mircea Drăgan, ne lasă să așteptăm la rîndul nostru 500 de ani ca să putem vedea bătălia. Poate că nu sînt chiar 500, dar atîția par. și cînd începe bătălia, nu-ți dorești decît să se termine și să se reia dialogul : acesta e efectul antitalentului singular al lui Drăgan pentru tot ce înseamnă cinema de acțiune. Dintre cei 7.380.000 de spectatori care și-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
anarhic european (iacobinismului) și a inaugurat era suprastructurilor totalitare prin cele două mari experiențe totalitare sistematice: bolșevismul și hitlerismul. Aceste experiențe au ridicat la rang de aparat politic mondial ideocrația [...] Între sistemele ideologice cu efecte deculturative de mari proporții, două par a fi fost esențiale: iluminismul și comunismul. De asemenea, Radu Florian remarca încă din 1983: Devenind o ideologie, marxismul a suferit influența ideologizarii sale, adică a contaminării unora dintre ideile lui Marx de incidențele pragmatismului și subiectivismului politic. În legătură cu acest
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
armatele ruso-moldovene și turco-otomane. Costișa până spre pădure, tot câmpul până la Huși, au fost acoperite de focurile turcilor și ale tătarilor. La 9 iulie, armatele rusești au luat poziția de luptă și „au slobozit părcanele la pământ” (întărituri făcute din pari și scânduri, n.a.). Folosind artileria, rușii au reușit să-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși atacul principal al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu stă de vorbă cu Dinescu. Faptul că, după 21 de ani de capitalism, tot mai multă lume invocă regimul trecut, legat de numele lui Ceaușescu, este, nu o palmă pentru clasa politică și profitorii din jurul acestei clase, este un par în moalele capului și ar trebui să-i dea serios de gândit pentru a ieși mai repede din criză. Divizarea societății românești pe criterii politice și, îndeosebi, economice, polarizarea bogăției în mâini tot mai puține, au făcut ca, după o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la Urusona, dar tatăl lui aici făcea ceremoniile cele mai puternice. Cât despre dormit, îmi spune că va lua cortul de acasă pentru el, iar pentru noi vom amenaja un culcuș pe mal și vom lega un plastic de doi pari drept acoperiș în caz că va ploua. Înotăm fericiți o bucată de vreme și observ că Alfonso nu-și dă tricoul jos și nu se amestecă în împroșcatul nostru cu apă și nici în concursul de cine-și ține respirația mai mult
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
zece metri distanță se află o maloca ceremonială, rotundă, dublă ca mărime față de o casă normală, complet fără pereți, de asemenea construită la distanță de pământ și cu acoperișul din stuf sprijinit de un par mai gros central plus câțiva pari de jur împrejur, ceva mai subțiri în diametru. În centrul casei ceremoniale, pe jos, câteva mucuri de țigară și o sticlă de plastic cu o substanță groasă maronie ayahuasca, gândesc, cu o zvâcnitură de stomac. Don Julio este un bătrân
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
borș de pește." Aburi îmbietori se ridicau din oala suspendată de un trepied. Invitația nu putea să cadă mai bine, nu mai mâncase nimic din ajun. Nelăsându-se rugat, se așeză lângă ceilalți sub acoperișul de stuf, sprijinit pe patru pari negeluiți de salcâm. Cel mai tânăr, judecând după barba lui mai puțin stufoasă, distribui farfuriile de pământ și lingurile de lemn. Apoi a venit rândul bărbii mijlocii să pună borșul, cu un polonic care servea și ca măsură: un polonic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
familială. După ce coboară din autobuz, aude în spatele lui niște pași încercând să-l ajungă. Ah, te salut, Istvan!", spune pe un ton neglijent, fără a-i întinde mâna colegului care, la rândul lui, afectează un aer firesc. "Cum îți merge? Pari în formă." Istvan răspunde cu un zâmbet nesigur: "Și tu?" "Ah, eu, știi că am necazuri cu nevastă-mea..." " Ce e cu soția ta, nu-i merge bine?" "Ba da, îi merge bine, dar în direcția opusă!" Tăcere uimită la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de țiganii robi și după ce au fost eliberați din robie, deoarece putea fi construit cu resursele materiale aflate pe loc. Pe un teren în pantă se detașa prin săpătură la suprafață de 2,53/3m (suprafața locuibilă), se fixau niște pari la colțuri și mijloc și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bucovineni pe valea pârâului Dunavăț, le-am ascultat în multe seri, din primăvar și până toamna târziu, când, copil fiind, eram duși de către părinți la stână. Stâna, așa cum am apucat-o eu, era o încăpere rotundă, de obicei, făcută din pari bătuți în pământ printre care se împleteau crengi și nuiele. De la ușă, în prelungirea părții de sus, sprijinit tot de pari, dar mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
duși de către părinți la stână. Stâna, așa cum am apucat-o eu, era o încăpere rotundă, de obicei, făcută din pari bătuți în pământ printre care se împleteau crengi și nuiele. De la ușă, în prelungirea părții de sus, sprijinit tot de pari, dar mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară, sub acest coperiș, pe partea de sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tomescu își amintește de întinderea satului: de la Ion Căținaș în sus și în jos, până la Ghiță Prențu și Costic Bădăluță, dincolo de pod. Cu mai multă precizie, Caliopia Bădăluță spune că ea a apucat în poartă la Ghiță a dascălului un par, un stâlp despre care oamenii ziceau că a fost bătut prima dată acolo de către cei care au venit din Bucovina. Pe de alt parte, Varvara Tomescu spune că bunica sa i-a zis că primul par (stâlp) a fost bătut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca. Când răspund la chestionarul de mai sus am 70 de ani. Părinții mei au fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o arie pregătită pe un teren tare, argilos, care se curăța de iarbă și rădăcini, după care se stropea cu apă și se bătea cu tăvălugul pentru a se obține o suprafață netedă. Aria era circulară, în centru era un par bine înfipt în pământ de care era legată o funie de care era prinsă un jug special pentru doi cai. Pe arie erau așezați snopii cu spicele spre interior, fiind călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
par bine înfipt în pământ de care era legată o funie de care era prinsă un jug special pentru doi cai. Pe arie erau așezați snopii cu spicele spre interior, fiind călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse de spic. Boabele erau strânse lângă stâlpul central și operația se repeta. Când tot grâul era treierat, urma vânturatul, prin care se îndepărta pleava
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curte, sub care este un cuptor cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pat dormea mama cu un copil mai mărișor, dacă avea [copil mic] să-i dea țâță, îl culca în leagăn. Eu și cu fratele Vasile dormeam în cameră pe un pat din trei scânduri puse pe dou chingi și patru pari bătuți în pământ. Peste scânduri era pusă otavă, un țol de cânepă, o pernă la cap, dormeam cu picioarele la sobă. Ne acopeream cu o cergă; dormeam foarte bine. Soba venea așa în dreapta ușii cum intrai în casă și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poiat pentru găini. Ograda era mică, abia avea loc să învârți o căruță. Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aruncase încă o privire, parcă pentru a-și verifica rezultatul muncii, apoi ridicase din umeri a nepăsare și își văzuse de ale lui. Cine îl vizita, iar asta se întâmpla foarte rar, nu avea decât să ridice ușurel sârma de pe par, iar poarta se deschidea. La plecare, avea grijă să nu uite să pună sârma la loc și asta era totul. Într-o zi, unul din copiii lui Stratulat, învățătorul satului, se oferise să vină cu o șurubelniță, cu vaselină și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am nevoie de mult spațiu în jurul meu. Dar, dincolo de asta, mai grav încă, școala mă ține cât mai departe de realitate. Iar eu am nevoie de reali tate ca să ajung la ficțiune. Vreau să înțeleg tot. Să dau la o par te toate cortinele, toate barierele, să mă înalț în aer și să văd ce nu se vede în mod obișnuit, să aud ce nu se aude, să ajung acolo unde nu se poate ajunge... Dacă mi-ai vorbi, probabil că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]