4,611 matches
-
a pedagogilor Jacotot și Disternveg, cari bazează învățământul grammaticii numai pe cartea de cetire”. (Papadopol, 1925: 153). Declarându-se adeptul celei de-a doua strategii, Papadopol își sprijină punctul de vedere pe ample citate și descrieri de abordare ale altor pedagogi, români și străini, pe parcursul a patru pagini din cartea sa (Papadopol, 1925: 153-156), punctul său de vedere fiind susținut și în alte părți ale lucrării cu varii ocazii. Fl. Ilioasa consacră un capitol aspectului metodologic, plecînd în discuție de la considerente
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
neclar prezentată în documentele școlare programatice (CN, ghiduri etc.), este legitimă, în opinia noastră, doar în contextul insuficienței maturizări a DLLR și în lipsa fundamentării mai aplicate și mai convingătoare a noilor abordări, fundamentări oferite de teoreticienii reformei, dar nici de pedagogii care și ei au trebuit să își refundamenteze lucrările din noua perspectivă adusă de reformă. Faza de consolidare Prima lucrare care reprezintă curentul reformist curricular în arealul disciplinei DLLR este didactica Alinei Pamfil, (2003). Referitor la proiectarea didactică, autoarea leagă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lămurirea și precizarea unor probleme deosebit de importante printre care: semnificația notei, funcțiile notei, criteriile notării etc. Problema care rămâne încă deschisă este relativitatea notei datorită absenței unor criterii obiective, precise de notare, direcție în care trebuie să se îndrepte eforturile pedagogilor, ale cercetătorilor, cu atât mai mult cu cât, așa cum apreciază și alte materiale, "în prezent nu dispunem de cercetări sistematice, fundamentate psihologic și adaptate la specificul materiilor de învățământ, cu privire la apreciere și notare...Se simte necesitatea unor cercetări care să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
instructiv-educativă a dovedit că stilul de muncă al unei școli izvorăște din stilul de muncă al conducerii ei. "Școala este oglinda directorului. În ea poți vedea și cât de bun organizator este el, și cât de gospodar, și cât de pedagog, și cât de bun tovarăș de muncă". Una din principalele preocupări ale directorului trebuie să fie crearea unui climat favorabil pentru muncă în școala pe care o conduce. Problema climatului, a atmosferei favorabile unei activități rodnice în școală este de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și de la părinți, să creeze condiții ca fiecare profesor să-și poată manifesta inițiativa sa, să se poată afirma, să se simtă că este util instituției din care face parte și totuși în școală să existe disciplină și ordine". DIRECTORUL - PEDAGOG CU MULTIPLE ȘI ALESE CALITĂȚI Despre rolul și sarcinile directorului de școală, despre problemele conducerii și organizării școlii s-a scris relativ mult în presa și literatura pedagogică.× În legătură însă cu calitățile, respectiv însușirile etico-profesionale pe care trebuie să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
unui bun conducător. Este vorba de o întreagă suită de însușiri care se află în strânsă corelație, care se condiționează reciproc. O clasificare și ierarhizare a calităților directorului ni se pare deosebit de dificilă, cu atât mai mult cu cât părerile pedagogilor în aceste probleme sunt foarte diferite. Câte calități trebuie să posede un învățător sau profesor pentru a fi bun director? Care dintre aceste calități se situează pe primul plan, care pe al doilea, care pe al treilea etc.? Este greu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
apa de colonie, folosite fără zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit ca un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe potecile cele mai scurte, ca să nu întârzie la mult visata întâlnire. Colegii urmau să ducă tratative cu pedagogul și cu șeful de meditație să nu bage de seamă ora nocturnă la care respectivul învoit se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat să povestească, în amănunt filmul întâlnirii, fără înflorituri. Pentru elevii din ultimele clase evadările nocturne din internat, cu sau fără știrea pedagogului erau o practică destul de frecventă. Plecările aveau loc înainte de baricadarea ușilor care dădeau în exterior și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă de sănătate, sau dacă voiai să chiulești o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
înfrigurare și constituiau un eveniment fericit pentru fiecare dintre noi, ca și primirea unei scrisori. De aceea, situațiile respective erau speculate pentru glume de felul: Vasile Fetescu, ți-a venit de-acasă! sau Mihai Munteanu, ai o scrisoare la domnu’ pedagog! Cel anunțat tresălta de bucurie și se dezumfla când își dădea seama că fusese victima unei păcăleli. Evenimentele, faptele, împrejurările evocate în aceste pagini, apar acum într-o cu totul altă lumină, după ce s-au filtrat prin straturile temporale, care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
crescut și copiii, iar acum, grav bolnavă, așteaptă ca cei pe care i-a legănat, crescut și înzestrat, să-i treacă pragul... O mamă bună prețuiește cât o sută de profesori, este de părere J. Fr. Herbart, filozof, psiholog și pedagog german. Tot despre mamă, N.A. Ostrovski, scriitor rus, afirmă că este o ființă minunată față de care vom rămâne întotdeauna datori. În contrast cu ultima opinie, citată mai sus, în lume, dar și la noi în țară, în rândul tineretului mai ales, începe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai savurate amintiri sunt cele privitoare la năzbâtiile deochiate, care au avut ecou în toată școala la vremea respectivă. Au povestit despre felul cum reușeau să păcălească pe unii profesori sau conducerea școlii, despre evadările nocturne din internat, cu complicitatea pedagogului, felul cum reușeau să-și motiveze absențele nemotivate, cum fumau clandestin, cum copiau, folosind metode inedite, cu alte cuvinte, evocau tot ceea ce dă varietate, culoare și farmec vieții de elev intern. Întâlnirile de promoții sunt o expresie a dragostei și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu ai învățat și nu ai deprins în cei șapte ani de acasă, nu poți dobândi nici în cele mai înalte școli și academii. Autoeducația este, cred, cel mai prețios câștig spiritual al omului pe parcursul vieții. POSTFAȚĂ Profesorul Vasile Fetescu - pedagog eminent și scriitor Sub un titlu voit nostalgic, Toamnă la Copou, profesorul Vasile Fetescu a publicat de curând un volum de eseuri, articole, evocări pe teme psihopedagogice și sociale, cu o prefață de Ion N. Oprea. Rezultă din el că
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
apărut, sub aceeași semnătură, alte patru volume, într-o suită ce denotă nu numai voință de expresie publică, dar și un anume program compensator. Dacă în multe cazuri timpul retragerii la pensie constituie mai degrabă un abandon, pentru Vasile Fetescu, pedagog de vocație și director de mari așezăminte școlare, mai toată cariera, această retragere a devenit prilej de a și pune în lumină calități pe care mai înainte nu le putuse etala destul. Preocupări pedagogice (1995), Flori târzii - proză, versuri, aforisme
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de studii și articole (Preocupări pedagogice, 1982), asupra căruia avea să revină, cu nuanțe noi și sub același titlu, în etapa ultimă a carierei. Un pas înainte, deloc neglijabil, îl constituie culegerea de studii și eseuri Lumina educației, în care pedagogul adună cele mai însemnate contribuții ale sale în domeniu, sistematizate în patru capitole: Școala și educația școlară; Familia și educația familială; Educatorul; Educația generală. Conexiunea temelor e strânsă până la nedisociere, toate având ca temei vasta experiență socioprofesională a autorului. Detaliul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
facă față cu demnitate, punând la lucru însușiri native, dar și calități dobândite prin muncă. Labor improbus pare a-i fi fost, după îndemnul unui dascăl șendricenean, o deviză permanentă, ineluctabilă, ale cărei efecte se recunosc în activitatea sa de pedagog, de conducător al unor instituții didactice, de publicist și scriitor mai apoi. Munca, rânduiala, disciplina, conștiința datoriei, devotamentul social, iată laitmotivele programului ce se degajă din noua carte subscrisă de Vasile Fetescu. Intitulând-o Lumina educației, autorul a avut în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lumină, cu soarele însuși. Asemenea reflecții, adesea în expresie personală, se găsesc peste tot în volum, ca modalități de a sublinia valori de incontestabilă actualitate. Accentul pus pe vocație, atașament, profesionalism în munca didactică e semnificativ pentru discursul elaborat de pedagog de-a lungul anilor. Sunt noțiuni ce revin insistent în analizele sale, fie că se referă la școală, familie, educator etc. Deschiderea spre lume și viața activă, profesională, a autorului s-a desfășurat, se poate spune, între două școli normale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
că se referă la școală, familie, educator etc. Deschiderea spre lume și viața activă, profesională, a autorului s-a desfășurat, se poate spune, între două școli normale: cea de la Șendriceni, unde și-a însușit datele de bază ale meseriei de pedagog, și cea de la Iași, pe care a condus-o mult timp ca director, având totodată și obligații didactice. Evocând, în eseul Începuturi, sintetic, secvența „normalistă" de la început, autorul o raportează la contextul socialpolitic de după război și relevă marea influență pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
asupra sa. Dorința de a deveni un „educator adevărat" (sintagmă ajunsă și titlu de carte) acolo s-a înfiripat, în condiții deloc ușoare, cu strădanii și sacrificii admise de toată lumea, profesori și elevi deopotrivă. Ele l-au ajutat pe viitorul pedagog să înfrunte greutățile inerente meseriei și timpului în care a trăit, un timp de schimbări dramatice, asupra cărora învățătorul ajuns profesor și conducător de instituții școlare avea să mediteze mereu. Nu oricine dispunea de tărie morală pentru a le depăși
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru psihopedagogie se simte în analizele întreprinse, definind o constantă a reflecției autorului. Primează în mod cert experiența personală, valorificată în lumina unei lungi și complexe istorii. Căci profesorul a condus multă vreme așezăminte școlare de prestigiu, dovedindu-se un „pedagog cu multiple și alese calități“, cum definea el însuși pe director, într-un text reprodus și în cartea de față. Era firesc ca această misiune (nu doar administrativă) să-i rețină luarea-aminte și să-i furnizeze considerații mai înalte, de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Urgisit de toți să fii,/ Tu de-a pururea iubește,/ Iar ca să trăiești în pace nimic lumii să nu-i cei/ Binele te-nvață a-l face/ Ca albina mierea ei". Munca educatorului trebuie dusă fără gând de răsplată. Un pedagog autentic nu-și încheie de altfel misiunea odată cu ieșirea la pensie. El rămâne un observator asiduu și un actant al spațiului social, chiar dacă trebuie să facă apel la alte mijloace. Profesorul Vasile Fetescu a descoperit un mijloc foarte productiv de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe seama unei vaste experiențe pedagogice și năzuind a se adresa unui public vast, sunt încă rare. Ele ar trebui să nu lipsească din nici o școală și nici unui educator, dacă e sensibil la nevoia ameliorării permanente a muncii sale. Misiunea oricărui pedagog, rezultă din carte, implică nu numai o competență specială, dublată de talent, dar și un exercițiu al răbdării, după cum ne previne autorul de la început: „Asemenea șlefuitorului de diamante, educatorul modelează cu migală și măiestrie multiplele fațete ale personalității copilului". Așezată
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Oficiul P.T.T. Cluj 16.03.1922 - 31.08.1922 impiegat Primăria Municipiului Cluj 15.10.1923 - 31.12.1923 diurnist Chestura poliției Brașov 01.11.1925 - 01.12.1926 sergent oraș Liceul Industrial Brașov 01.12.1926 - 30.10.1927 pedagog Revizoratul școlar Cluj 01.01.1928 - 31.07.1928 secretar școala primară Lujerdiu 01.12.1928 - 31.05.1929 învățător Muzeul Etnografic Cluj 01.10.1929 - 01.03.1940 preparator - șef lucrări Institutul Central de Statistică București 01.04.1940
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Liceul „Andrei șaguna” din Orașul Stalin, pe atunci Brașov, în cl. a VI-a. A fost anul cel mai greu. A trebuit să mă bag sergent de oraș ca să pot trăi... În scurtă vreme am reușit însă ca să intru pedagog la o școală de meserii din același oraș, devenită mai târziu școală industrială. Între timp audiam aproape regulat cursurile liceului. Profesorii mă aveau în nume de bine, fiindcă vedeau tragere de inimă la învățătură. Mulțumită acestui fapt, am ajuns, recomandat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în sat”, la 15 ani eram „servitor la o prăvălie” în Pitești, la 16 ani păzea vacile ca „slugă la o cucoană” din Nicorești. Ca să-și facă studiile, I.C. a fost copil de trupă la Roman, sergent de stradă și pedagog la o școală de meserii la Brașov, supraveghetor la Parcul Etnografic de la Hoia (Cluj). Munca, munca fizică, era premisa formării noului tip uman în primele decenii de comunism în România. Așa ne explicăm de ce în A.d.p. se povestește atâta
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să organizeze o expertiză a tehnicii MT. Experimentați, responsabilii din MEI intuiesc pericolul și înaintează conducerii ministerului un referat negativ, cerând decomandarea experimentului. O dispoziție de „sus” (de unde?) îl determină însă pe I. Ciocan, funcționar superior în minister, de profesie pedagog, să refere pozitiv. Experimentul începe cu câțiva cercetători din institut și oameni de cultură din afara lui. Prelegerea instructorului N. Stoian (nesatisfăcătoare, după părerea cercetătorilor) și experimentul în sine durează doar cinci zile. Apoi se întocmește un raport preliminar în care
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]