4,633 matches
-
a dat publicității un raport în care analiza ceea ce el numea criza mondială a educației. În perioada imediat următoare Conferința Generală UNESCO a hotărât constituirea unei comisii pentru analiza strategiilor educaționale la scară internațională. Dezbaterile periodice, la care au participat pedagogi și psihologi din întreaga lume, au scos în evidență caracterul global al educației. Pedagogii contemporani susțin necesitatea redimensionării învățământului și schimbarea paradigmei educaționale prin renunțarea la: * programa analitică cu structură rigidă; * folosirea exclusivă a metodelor și a regulilor fixe de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
educației. În perioada imediat următoare Conferința Generală UNESCO a hotărât constituirea unei comisii pentru analiza strategiilor educaționale la scară internațională. Dezbaterile periodice, la care au participat pedagogi și psihologi din întreaga lume, au scos în evidență caracterul global al educației. Pedagogii contemporani susțin necesitatea redimensionării învățământului și schimbarea paradigmei educaționale prin renunțarea la: * programa analitică cu structură rigidă; * folosirea exclusivă a metodelor și a regulilor fixe de instruire; * sensul unic al fluxului instructiv-educativ; * însușirea cunoștințelor într-un ritm obligatoriu pentru toți
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
metodelor de instruire perfectibile care promovează creativitatea și valorizarea relației dascăl colectivitate-elev. Pedagogiile de inspirație herbartiană sau cele non-directive dau, prin complementaritate, soluții instructiv-educative actuale și pertinente. 2.1.2. Instruirea și educația modernă în viziune românească În România interbelică, pedagogii G.G. Antonescu și Ștefan Bârsănescu au încercat, prin construcții teoretice, să depășească opoziția dintre pedagogia intelectuală herbartiană, care limita educația la predare-asimilare, și cea voluntaristă, care reducea instrucția la activitatea liberă a elevilor. În acest sens, G.G. Antonescu a pus
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
de Științe Pedagogice, care a funcționat în perioada 1952 - 1981. Deschiderea relativă către Occident, din anii ‟70, a permis Editurii Didactice și Pedagogice publicarea, în colecția Pedagogia secolului XX, a peste 60 de titluri. Lucrările, traduceri sau opere ale unor pedagogi români au avut meritul de a informa despre evoluțiile din pedagogia universală. În noul context, Ioan Cerghit a adus o contribuție esențială la dezvoltarea sistemului instructiv educativ prin analiza competentă și documentată a metodelor de învățământ, raportată la pedagogiile directive
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
le fundamentează. După 1989, în pedagogia românească s-au făcut eforturi considerabile pentru anularea pe de o parte a ravagiilor provocate de sistemul comunist, iar pe de altă parte pentru alinierea la progresele educaționale teoretice și practice mondiale. În general, pedagogii români acceptă că știința pe care o slujesc este deschisă la ipoteze, sugestii și idei noi, în contextul în care educația trebuie să răspundă realităților sociale naționale și internaționale. A instrui și a educa, adică a oferi cunoștințe și a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
profundă, cât și de stabilitate. ,,Curriculumul” este un concept cheie al pedagogiei contemporane (J.C.Van Bruggen) și provine din latinescul curriculum-a, care înseamnă cursă, alergare. Termenul apare pentru prima dată în documentele Universității din Leiden (1882) și Glasgow (1933). Pedagogul și filosoful American J. Dewey, prin studiul intitulat “Copilul și curriculum-ul “ (1902), revoluționează termenul în plan educațional, curriculumul fiind centrat pe copil, astfel încât acesta devine soarele în jurul căruia gravitează dispozitivele pedagogiei; el este centrul în jurul căruia acestea se organizează
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
anul școlar 2011-2012 își desfășoară activitatea următorul personal: personal didactic 81 de profesori dintre care: 14 debutanți 25 definitiv 9 gradul II 31 gradul I 2 doctor personal didactic auxiliar 11 dintre care: 2 secretari; 1 bibliotecar; 2 laboranți; 1 pedagog; 2 supraveghetori de noapte; 1 inginer de sistem; 2 administratori de patrimoniu. personal nedidactic: 15 dintre care: 1 magazioner; 2 bucătari; 1 spălătoreasă; 6 îngrijitori; 2 muncitori de întreținere; 3 paznici. Sunt doctoranzi 2 profesori cu gradul didactic I, 1
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
Ardeal și deveniseră amenințătoare și în Muntenia și ca urmare a influenței școlii latiniste și a curentului latinizant care edificase un adevărat mit sub stindardul formulei Noi suntem urmașii Romei! În Despre cometă ne întîmpină Marius Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model "Ulpiu Traian", distinsa matroană română din Bacalaureat are trei fii numiți Virgil, Horațiu și Ovidiu, junele Mișu Guvidi (Cele trei zeițe) e protejat de Juno, mamița lui, Minerva sora mai mare a mamiții, Venus sora
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Daniel), ieromonahul Iustin Marchiș, preotul Toader Crâșmariu, pictorul Sorin Dumitrescu. Și nu în cele din urmă, actualul ministru de Externe al României, Teodor Baconski. Mai târziu, li s-au alăturat și profesorul Constantin Galeriu, preotul Constantin Voicescu, Octavian Ghibu (fiul pedagogului Onisifor Ghibu) și pictorul Horia Bernea. Membrii grupului își propuneau "să inițieze și să determine un dialog" cu conducerea bisericii, dar mai ales să provoace schimbări ierarhice. 28 Cf. Radu George Serafim, documentare citată. 29 Ibidem. 30 Petre Constantin, apud
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de predareînvățare trebuie să folosească potențialul maxim oferit de fiecare tip de inteligență și să compenseze lipsurile existente în fiecare situație. Din acest punct de vedere, în continuare sunt prezentate succint câteva dintre caracteristicile care pot fi folosite de un pedagog în demersul didactic. Persoanele cu inteligență lingvistică învață repede, au un limbaj dezvoltat, apelează des la figuri de stil, pot învăța cu ușurință limbi străine. În cazul inteligenței logico-matematice abilitățile implică gândirea deductivă și cea inductivă, există ușurință în efectuarea
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
lor de rezolvare a problemei, chiar în cazul în care aceasta este corectă. Nu toți sunt capabili de a susține cu argumente convingătoare demersul logic al problemei, nu toți se pot face înțeleși de celelalte persoane. De-a lungul timpului, pedagogii au încercat să depășească piedicile induse de diferențele de înțelegere și asimilare ale elevilor. Comunicarea didactică este perturbată adesea de nestăpânirea limbajului de specialitate în cadrul unor discipline precum matematica, biologia, chimia etc. Elevii trebuie să aibă atât competențe cognitive pentru
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
etc. Toate acestea reprezintă mijloace și modalități de percepere și trăire ale omului în care constau „Mărirea Slavei Sale” și comunicarea omului cu Dumnezeu. Mama hrănește copilul, de la ea învață primul zâmbet, zâmbetul de mamă dăruit copilului. Ea este primul pedagog spre Hristos, primul învățător și preot al copilului ei. Mama creștină are o forță divină ce lucrează cu putere uimitoare în sufletul ei, a soțului și a copiilor. Femeia mamă, prin iubirea ei veghetoare și jetfelnică este cea care pătrunde
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pruncișori.” în aceste versuri poetul ne prezintă cât de tristă este casa fără copii. Afară de cazurile de excepție, orice familie trebuie să dea copii, iar mama în special să facă din el omul virtuos, omul necesar familiei și societății. Un pedagog francez zice: „Fericit de o sută de ori este acel copil care a primit de la o mamă credincioasă și virtuoasă și de la un tată credincios și înțelept, cele dintâi învățături morale”. Mama are o influență mai mare asupra copilului. E
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
referitoare la proprietățile realității. Concepția expusă conduce la anumite metode utile de instruire, observația și experimentul, modelarea și alcătuirea de machete, descoperire, compuneri, referate, analiza și evaluarea rezultatelor. Importanța modului de învățare prezentat constă în faptul că el conduce pe pedagogi la înțelegerea importanței activităților proprii a elevului, a necesității legării instruirii de nevoile și trebuințele elevilor. Dintr-un obiect pasiv de influențare, elevul devine un subiect activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
adecvat obiectivelor de mare anvergură pe care și le propune IAC îl reprezintă desfășurarea unei activități în echipă în care se disting două grupuri fundamentale: unul de dezvoltare și unul de implementare. Echipa de dezvoltare constituită din profesori de specialitate, pedagogi și metodicieni elaborează, pe o bază științifică, scenariul lecției IAC și va decide asupra metodei și tipului IAC asociate fiecărei teme, asupra obiectivelor atinse și asupra calității cunoștințelor ce urmează a fi transmise. În etapa dezvoltării se stabilesc: ordinea derulării
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
când inventam o funcție nouă, aveam în vedere un scop practic; astăzi, acestea sunt inventate cu scopul precis de a arăta greșelile de raționament ale înaintașilor noștri, și nu vor obține vreodată altceva. Dacă logica ar fi singurul ghid al pedagogului, ar trebui să înceapă cu funcțiile cele mai generale, adică cele mai bizare. Pe debutant trebuie să-l pui în contact cu acest muzeu al anomaliilor monstruoase. Dacă n-o faceți, ar spune logicienii, veți atinge rigoarea doar în etape
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
agresiv și chiar violent, performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea, iar întregul comportament este perturbat. Lipsa de afectivitate, de obicei, nu se manifestă în etapa respectivă, ci creează doar premisele care vor „izbucni ” la adolescență, când întreaga personalitate se reconstruiește. Unii pedagogi explică erorile pe care le săvârșesc unii educatori în activitatea lor și prin lipsa de dragoste care generează incapacitatea de a desfășura activitățile corespunzătoare. Totuși, această incapacitate îi privește în cea mai mare măsură pe părinți, dar profesorul trebuie să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai mari probleme ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție, întreținută de puncte de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul trebuie să se distingă prin anumite caracteristici. Apoi dintr-o perspectivă primară, normativă, relația pedagogică trebuie să îndeplinească următoarele criterii: recunoașterea personalității copilului și a individualității sale, a educației lui cuprinzătoare și formatoare, apelul la responsabilitatea fiecărei părți“ (H. Schanb
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesorului, să coopereze cu el, să pună întrebări, să formuleze ipoteze, opinii și interpretări personale. Relația clasică profesor = autoritate, elev = dependență nu are nici un efect în realizarea elevului. Analizând acțiunile verbale explicite care au loc în clasă, un grup de pedagogi francezi au propus nouă funcții care acoperă evenimentele esențiale ale predării, prin funcție înțelegându-se orice act de predare produs de profesor. Aceste funcții sunt: de organizare, de impunere, de dezvoltare, de personalizare, de feed - back pozitiv, de feed - back
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
emisiunile de televiziune transmise prin satelit, de exemplu, au o influență care se exercită independent de administrația centrală. Mass-media vehiculează imagini și informații care pot modifica cunoștințele, competențele și valorile oamenilor cel puțin tot așa de bine cum o fac pedagogii în clasă, însă nu există în mod necesar legături între conținutul mesajelor lor și acela promovat de către sistemul educativ. McGinn (1997263) estimează că impactul mesajelor transmise de către mass-media este mai puternic în comunitățile omogene și uniforme și că sunt
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cultural ori ideologic iar riscul este mare în cazul culturilor fragile. Reacțiile de rezistență împotriva limbii engleze și a culturii asociată ei reprezintă o dovadă în acest sens. Semnificativ este, spre exemplu, faptul că un număr tot mai mare de pedagogi caută să redefinească conținutul învățării limbii engleze în Asia, astfel încât să facă o diferențiere de normele culturale și lingvistice ale lumii anglosaxone. Aceasta presupune însă și o altfel de formare a profesorilor de engleză (apreciați de obicei în funcție de cât de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
centralizare a sistemelor de învățământ deoarece, chiar și atunci când sistemele de gestiune sunt oficial centralizate, legăturile structurale pot să fie de fapt slabe. Instrucțiunile venite de sus sunt reinterpretate de către actorii locali care le adaptează realității lor proprii. În clasa, pedagogii acționează așa cum li se pare mai bine, știind că vizita anuală a inspectorului va fi anunțată din timp. Deși nu există studii comparative sistematice care să spună dacă această slăbiciune a legăturilor cu autoritatea centrala este sau nu curentă în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sugestie: "Politica descentralizării ar trebui să fie însoțită de punerea în practică a unor structuri de sprijin satisfăcătoare, în lipsa cărora școlile se vor găsi plasate într-un vid [...]. Nu este de mirare că, în fața unui asemenea gol, multe școli și pedagogi se agață de niște practici tradiționale și recunoscute." Este vorba despre modul în care procesul de învățământ este realizat (în opoziție cu maniera în care este condus) și care are cele mai puține șanse sa evolueze atunci când nu se cunoaște
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cunoaște foarte bine diversitatea soluțiilor aplicabile. S-a constatat că în Australia, mai ales când administrația centrală a condus și susținut schimbarea, au intervenit reforme în profunzimea programului (McGinn, 1997a48). Se întâmplă ca forțele conservatoare să fie întruchipate de pedagogi, dar și de către părinți. Adesea, comisiile școlare au dificultăți în a ajunge la un consens și prin urmare sunt ineficiente. Descentralizarea radicală dusă la Chicago nu a reușit să revoluționeze învățământul, în ciuda unui nivel de participare inițial ridicat (Bryk, Rollow
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]