34,654 matches
-
la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Ed. Nemira, 1998, pp. 296-197). În aceste împrejurări și condiții săvârșirea Sfintei Liturghii era mai lesne de făcut în lagărele de muncă decât în închisori, dar cu mari riscuri și în condiții precare s-a oficiat sfânta taină și în penitenciare. Pastorul Richard Wurmbrand relatează despre slujirea unei Sfinte Liturghii ortodoxe la închisoarea Gherla: „Pentru Masa Domnului, era nevoie de pâine și mulți erau gata să-și sacrifice rația. Dar ritualul ortodox cere ca pâinea să fie sfințită pe un altar
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în anchetă nouăzeci de zile, bătut și chinuit pentru acuzații fără nici un suport real. După ani de detenție, de interminabile anchete și deplasări de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lagăr de muncă forțată, la temuta închisoare de la Aiud, Părintele Arsenie Papacioc a fost eliberat și i s-a permis să slujească la o parohie din Ardeal. De aici, a ajuns, în anul
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
la timpul lor! Între timp, arestările la vârf continuă! Pușcăriabilii se zbat a neputință. Cică, un baron de Iași, convocat la DNA, a venit la București cu trenul! Ca să mai câștige 5 zile. De libertate. Suedezii ne pot oferi un penitenciar nou-nouț. Dincolo de Cercul Polar! Mamă, ce serial aș face! La Piovra ar fi film de amatori. Dom' regizor!!! Lasă „După dealuri” și alte filme de festival! Motor! N.B. Nu scriu tabletele în numele vreunui partid sau ong, ci în numele meu personal
TABLETA DE WEEKEND (86): VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349812_a_351141]
-
până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul, rămasă și ea din preistorie când era folosită în penitenciare și dădu să guste din mâncare. Înțepeni la timp! În strachină văzu ceva straniu! În jurul unei bile strălucitoare cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe asemănătoare unor râme verzi. - Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul, rămasă și ea din preistorie când era folosită în penitenciare și dădu să guste din mâncare.Înțepeni la timp! În strachină văzu ceva straniu! În jurul unei bile strălucitoare cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe asemănătoare unor râme verzi.- Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea 7. Duritatea metodelor aplicate în anchetele Securității și regimul exterminant aplicat în penitenciare a determinat ca să se realizeze o serie de anchete în această privință fără însă să existe rezultate concrete notabile, aceasta fiind imposibil pentru că răul nu era în neglijența sau în excesul de zel al unor angajați ci la rădăcinile aparatului
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
cu martie anul 1945, Partidul Comunist a declanșat o teroare sistematică împotriva opozanților politici, reproducând pe teritoriul României modelul Gulagului sovietic 10. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in România, în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă și locțiitorii lor, precum și ofițerii politici care asigurau reeducarea deținuților conform directivelor partidului comunist. Locurile de detenție din perioada comunistă ar putea fi clasificate în mai multe categorii, deși majoritatea deținuților a trecut prin cel
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
politici care asigurau reeducarea deținuților conform directivelor partidului comunist. Locurile de detenție din perioada comunistă ar putea fi clasificate în mai multe categorii, deși majoritatea deținuților a trecut prin cel puțin două dintre ele 11. Despre diferitele tipuri de închisori Penitenciarele reeducării erau caracterizate prin aplicarea metodelor de tortură în vederea convertirii la ideologia comunistă. Acestea au fost la Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula. Închisorile de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești 12. Despre diferitele metode de tortură Abuzurile și încălcările grave ale drepturilor omului au fost sistematic administrate în toate închisorile și lagărele comuniste din România. Aici se aplicau cele
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești 12. Despre diferitele metode de tortură Abuzurile și încălcările grave ale drepturilor omului au fost sistematic administrate în toate închisorile și lagărele comuniste din România. Aici se aplicau cele mai dure metode de tortură. Cele
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
erau trecuți la izolatoare. Astfel de izolatoare se aflau la ,,zarca“ de la Aiud, ,,neagra“ la Sighet și Jilava, ,,cazinca“ la Suceava, etc.. Aici deținuții executau pedepse într-o totală izolare, în condiții de mizerie și înfometare. Un fenomen caracteristic al penitenciarelor a fost cel al suprapopulării închisorilor. În cei mai mulți ani ai detenției, condamnații politici au dormit pe jos, pe rogojini, în celule neîncălzite. Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna și așternut. Majoritatea unităților penitenciare nu erau dotate cu încălzire
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
înfometare. Un fenomen caracteristic al penitenciarelor a fost cel al suprapopulării închisorilor. În cei mai mulți ani ai detenției, condamnații politici au dormit pe jos, pe rogojini, în celule neîncălzite. Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna și așternut. Majoritatea unităților penitenciare nu erau dotate cu încălzire centrală, temperatura coborând drastic în celule în timpul iernii. Alimentația și asistența medicală erau deficitare. În general, alimentația era aceeași în întregul sistem penitenciar, cu deosebirea că la secțiile pentru deținuții politici aceasta era foarte puțină
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna și așternut. Majoritatea unităților penitenciare nu erau dotate cu încălzire centrală, temperatura coborând drastic în celule în timpul iernii. Alimentația și asistența medicală erau deficitare. În general, alimentația era aceeași în întregul sistem penitenciar, cu deosebirea că la secțiile pentru deținuții politici aceasta era foarte puțină. În privința asistenței medicale, aceasta era deseori absentă. Deținuții politici erau mai rar și mai greu vizitați de medic. Internarea în staționarul penitenciarului și repartizarea medicamentelor erau supuse unor
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
alimentația era aceeași în întregul sistem penitenciar, cu deosebirea că la secțiile pentru deținuții politici aceasta era foarte puțină. În privința asistenței medicale, aceasta era deseori absentă. Deținuții politici erau mai rar și mai greu vizitați de medic. Internarea în staționarul penitenciarului și repartizarea medicamentelor erau supuse unor restricții speciale. În unele cazuri, pentru a se obține o asistență medicală mai bună, a fost nevoie să se recurgă la greva foamei. În multe cazuri de acest fel, deținuții au fost alimentați artificial
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania ziariști de la România Liberă și de la Libertatea au realizat interviuri cu torționarii pe de o parte, dar și cu foștii deținuți politici. Un fost deținut politic care a trăit pe pielea sa teroarea în Penitenciarul Giurgeni și fostul șef al acestei pușcării își povestesc, după 50 de ani, experiențele trăite în două tabere atât de diferite. De o parte este Alexandru Ioanițescu, trecut astăzi de 80 de ani, fostul comandant de închisoare și lagăr comunist
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
acum vreun sens 20. Despre Colonia de muncă din localitatea Giurgeni Una dintre închisorile comuniste ale anilor '60 din Insula Mare a Brăilei a fost și colonia de muncă de la Giurgeni, loc în care erau încarcerați deținuți contrarevoluționari. Conform ,,Dicționarului penitenciarelor din România comunistă (1945-1967)", ,,reacționarii" trăiau în condiții inumane. Aveau un regim de muncă forțată, fiind păziți de câini dresați să-i atace dacă se prăbușeau la pământ sau dacă încercau să se odihnească. Mâncarea era foarte proastă, iar setea
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
leptospiroza". Una dintre cele mai grele activități era considerată munca la orezărie când deținuții erau obligați să stea tot timpul în apă, încovoiați, pentru a plivi orezul. La Giurgeni au fost încarcerați numai deținuți politici între anii 1960-1962 când comandantul penitenciarului era Alexandru Ioanițescu. Maiorul a căpătat experiență la penitenciarele de la Cluj ca locțiitor de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceeași funcție și apoi a fost mutat la Giurgeni. Prin mâna lui au trecut mii de deținuți și chiar elita epocii
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
munca la orezărie când deținuții erau obligați să stea tot timpul în apă, încovoiați, pentru a plivi orezul. La Giurgeni au fost încarcerați numai deținuți politici între anii 1960-1962 când comandantul penitenciarului era Alexandru Ioanițescu. Maiorul a căpătat experiență la penitenciarele de la Cluj ca locțiitor de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceeași funcție și apoi a fost mutat la Giurgeni. Prin mâna lui au trecut mii de deținuți și chiar elita epocii. Torționarul și l-a amintit pe poetul Radu Gyr
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
din ei au căzut pe drum. Apoi i-am scos la muncă și unii au devenit niște luptători, dom'le. Lucrau în soare. Aveau o forță în ei!"relata în fața ziariștilor torționarul. Rezultatele muncii desfășurate de ofițerul Ioanițescu la comanda penitenciarelor pe la care a trecut au rămas menționate în arhive. Referatele Serviciului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor scot la lumină portretul unui călău mulțumit de sine: conform documentelor, Ioanițescu îi lovea ,,în special pe deținuții cunoscuți ca elemente înrăit-dușmănoase
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
dom'le. Lucrau în soare. Aveau o forță în ei!"relata în fața ziariștilor torționarul. Rezultatele muncii desfășurate de ofițerul Ioanițescu la comanda penitenciarelor pe la care a trecut au rămas menționate în arhive. Referatele Serviciului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor scot la lumină portretul unui călău mulțumit de sine: conform documentelor, Ioanițescu îi lovea ,,în special pe deținuții cunoscuți ca elemente înrăit-dușmănoase, preocupați de a sabota munca sau de a-i instiga pe ceilalți deținuți la nesupunere" 21. În urma unor
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
intelectuali și militari. Pentru că intelectualii, ăștia mai deștepți, îi cam exploatau pe ceilalți. M-am purtat în așa fel încât n-am ce să-mi reproșez“ relata mulțumit de el torționarul. La fel ca și el Gheorghe Crăciun, comandant de penitenciare, șeful Securității Brașov, considerat cel mai dur torționar, s-a dus în mormânt cu mulțumirea că și-a făcut doar datoria și că foștii deținuți politic și-au meritat soarta. Și acesta a trăit la Cluj cu o pensie de
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
art. 29), folosind termenii următori: “Cultele religioase sunt libere să se organizeze potrivit statutelor proprii, în condițiile legii; Cultele religioase sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV-lea. Bineînțeles, atât
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]