6,187 matches
-
nu mă îndeamnă să fac ceva”. Psihologia modernă ar vedea un precursor în problemele eu-lui. Acel „ceva” se presupune a fi, în gîndirea atenienilor, chiar daimonul, un mesager al Zeului, care recomandă momente de reculegere în existența ființei, discernămînt în perceperea faptelor bune ori rele. În numele adevărului se fac toate acestea. Este un război axiologic pe care Socrate îl poartă cu neînfricare și risc. Familia de valori calitative, bine drămuite în gînd și în faptă, esențializate sub formula tripticului axiologic fundamental
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ansamblul (sistemul) tuturor mecanismelor, procedeelor și tehnicilor folosite pentru a obține veniturile publice (bugetare) ale statului prin impozitarea, directă și indirectă, a veniturilor, precum și prin taxele impuse, în condițiile respective, contribuabililor - ceea ce, concret, se reduce la acțiunile de așezare și percepere a impozitelor și taxelor, precum și la utilizarea veniturilor astfel obținute, nu în ultimul rând, pentru obținerea, ulterior consolidarea, creșterii economice. Politica fiscală are capacitatea de a stimula cererea agregată, mult mai mult decât oferta agregată, pentru că oferta este de bunuri
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
de Învățare decurge ca un demers de redescoperire și de reconstituire a conținutului si semnificației evenimentului istoric prin mijloacele științifice ale prezentului. De aici rezultă ca in procesul de familiarizare cu istoria trebuie format la elevi un ansamblu de abilități: perceperea și evaluarea corecta a timpului si spațiului istoric, În calitate de cadru al evenimentului; capacitatea elevilor de a se manifesta ca niște istorici În miniatură, Învățând să citească prin grila mărturiilor despre el; capacitatea de a opera cu materialul Însușit. Elevii trebuie
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
muzee, citirea, decodificarea și apoi interpretarea textelor și inscripțiilor, În realizarea acestor abilități, rolul principal este al Învățătorului care trebuie să știe să insufle elevilor dorința de căutare, de cercetare continuă. El, Învățătorul, Îl ajută pe elev să treacă de la perceperea obiectului sau simbolului la actul de reprezentare și trăire a scenariului de viață ascuns În spatele mărturiei despre el. Declanșarea activismului său psihic-cognitiv emoțional devine elementul de susținere și mecanismul cel mai apropiat de Însușire și transmitere a faptului istoric. Aceasta
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
mediul așa-zis obiectiv. Iar această evaluare "nu se va face independent de condițiile jocului în care sunt antrenați chiar în cadrul organizației, ci, din contră, va ține seama de ele. Sau, altfel spus, constrângerile "interne" vor structura în mod natural perceperea mediului, deci a realității căreia, într-o a doua etapă, membrii organizației vor încerca să-i răspundă."54 Așadar, indivizii nu percep decât acele obiecte exterioare pe care structura internă a organizației îi învață să le caute. "Organizațiile nu pot
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Problema fundamentală este aceea de a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce nu reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este în raport direct cu afectivitatea (viața afectivă), ritmul cu mișcarea interioară și exterioară
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
și a conținutului în muzică, cea mai abstractă dintre toate artele, prezintă multe dificultăți. Conținutul muzicii este comunicat în multiple modalități, iar linia de demarcație dintre conținut și formă este greu de delimitat. Organizarea logică a materialului sonor creează premizele perceperii auditiv emoționale de către ascultător a mesajului artistic. Interraportarea și condiționarea reciprocă a elementelor componente ale limbajului muzical au generat evidențierea și particularizarea fiecăruia în parte în cadrul discursului muzical. Structura limbajului muzical este reprezentată din elemente vii, deoarece în ele este
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
fenomene reapar cu ajutorul artelor, al cine-maului, al miturilor, al mișcărilor carismatice, al futurologiei, science-fiction-ului, al jocurilor, sporturilor, spectacolelor diverse, al mișcărilor mulțimilor, ceremoniilor, defilărilor și practicilor politice, precum și în timpul interacțiunilor corporale sau vestimentare. O întreagă abordare antropologică a cotidianului permite perceperea sistemelor simbolice într-o altă lumină. 19. Fațada unei reprezentări, în opinia lui Goffman "S-a folosit pînă aici termenul de "reprezentare" pentru a desemna totalitatea activității unui actor care se desfășoară într-un interval de timp, caracterizat prin prezența
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mesaj domnesc anunță închiderea pentru acea zi chiar. Lecția era aspră, pentru niște legiuitori care vorbeau atât de arogant. Înainte de a pleca, ei proclamară un ultim vot de neîncredere și declarară violator al legilor pe oricine ar ordona sau executa perceperea impozitelor. Vot lipsit de putere; articolul 22 al Convenției prevedea acest caz: în lipsa votării unui buget, cel precedent servește drept regulă pentru încasări, ca și pentru cheltuieli. Mesajul de închidere este remarcabil; e o admonestație adresată unor copii îndărătnici. E
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se făcură servitorii otomanilor după cucerire. Împinși, ca dragomani, în ultimele ranguri ale servitorimii, știură să ridice puțin câte puțin această funcție la rangul celor publice, de unde se repeziră asupra Principatelor ca un stol de păsări de pradă. Aveau monopolul perceperii impozitelor în timpul Vechiului Regim, cf. PR (n. tr.). 112 Dl E. Régnault, Histoire des Principautés Danubiennes (Istoria Principatelor Danubiene, n. tr.), pp. 57 și următoarele. 113 Dl Ubicini, Provinces Roumaines (Provincii române, n. tr.), p. 89. 114 Dl E. Régnault
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
este moartea. Definirea conceptului de sacru ca o categorie fundamentală, sui generis, a domeniului religios îi este atribuită însă lui Rudolf Otto24, cel care, în 1917, avea să evidențieze această noțiune prin desemnarea unei experiențe a numinosului 25, termen imposibil perceperii raționale, dar ale cărui manifestări pot fi traduse printr-o altă expresie, care îi este atribuită tot lui: "mysterium tremendum"26. Fiind relaționată cu aceasta din urmă, noțiunea de numinos implică astfel două reacții sentimentale specifice: teama profundă, cutremurătoare tremendum
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ne situăm și noi, înțelegând fenomenul sacrului prin capacitatea umană de comunicare cu forțele lumii supranaturale, prin intuiție, har creator și nu în ultimul rând, prin credință. Cât despre importanța revelației, aceasta este un prim factor ce asigură accesul la perceperea și cunoașterea sacrului (a dumnezeirii), așa cum susținea Petre Țuțea în anii '90, răspunzând filosofiei nihiliste a lui Emil Cioran, privitoare la problema divinității și a imposibilității lui declarate de a crede 69. Tuțea afirma că Adevărul sau Principiul unic al
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fi, așa cum sugera și Régis Debray, o primă posibilitate a omului de împăcare a vizibilului cu invizibilul, imaginea constituind pârghia sau mijlocul de materializare a acestui ideal. De atunci și până în prezent, lungul parcurs al istoriei a demonstrat faptul că perceperea religiei ca un sistem de organizare a cultului și credințelor, sau ca o formă de "administrare" a sacrului, s-a dovedit a fi un cadru prielnic și fenomenului creației artistice. Facilitând o mai bună înțelegere a proceselor hierofanice, arta și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
activă între umanitate și divinitate. Calitatea acestei relații depinde, pe de o parte, de nivelul capacității psihice de a răspunde la stimulii diferitelor aspecte spirituale ale fiecărui individ, iar pe de altă parte, de aportul și vocația acestuia în sensul perceperii lor. Sondând istoria extrem de vastă a acestor legături, am putut constata o amplă disfuncție ce tinde să afecteze din ce în ce mai mult circuitul cursiv al acesteia. Condițiile socio-culturale ale prezentului, prin impunerea accentuată a unei culturi de consum, determină, cel puțin din
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în urma percepției, un alt important proces psihic, ce denunță capacitatea omului de înțelegere și cunoaștere a fenomenelor lumii înconjurătoare. Întrucât am amintit de rolul organelor de simț și de calitatea acestora de a stimula percepția, ne punem problema modului de percepere și reprezentare a sacrului. Acest subiect trezește o serie de chestiuni premergătoare, impunând descoperirea căilor "senzoriale" de interacțiune cu sacrul și a modalităților de prelucrare a acestor senzații în procesul de realizare a imaginilor artistice. Răspunsul acestei probleme îl oferă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de care aminteam se caracterizează printr-o tot mai accentuată deschidere a spațiilor de cult față de expozițiile de artă laică. Numeroasele evenimente artistice găzduite în ultimele decenii în locuri consacrate ale domeniului eclezial vin să marcheze un nou mod de percepere a relației dintre Biserică și artist. Acest fenomen cunoaște deja o anumită vechime, debuturile sale amintind de anii '40-'50 ai secolului trecut. Instalarea acestei tendințe a fost motivată de o serie de necesități reciproce atât ale spațiilor de cult
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să catalogăm această perioadă culturală, caracterizată de numeroase fenomene contrare, de transgresiuni și șocuri mediatice, de globalizare și secularizare, manifestări pe care am putea să le înțelegem analizând dintr-o perspectivă filosofico-religioasă asemenea unor reflexii complementare ale fricii ancestrale datorate perceperii sacrului în contemporaneitate. Există încă pe scena artei contemporane inspirate de însemnătatea fenomenului religios, numeroase manifestări extrem de sincere și de pure, aparținând atât artei laice, cât și celei religioase, care se luptă în permanență cu avalanșa de non-valori ce caută
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ansamblul (sistemul) tuturor mecanismelor, procedeelor și tehnicilor folosite pentru a obține veniturile publice (bugetare) ale statului prin impozitarea, directă și indirectă, a veniturilor, precum și prin taxele impuse, în condițiile respective, contribuabililor - ceea ce, concret, se reduce la acțiunile de așezare și percepere a impozitelor și taxelor, precum și la utilizarea veniturilor astfel obținute, nu în ultimul rând, pentru obținerea, ulterior consolidarea, creșterii economice. Politica fiscală are capacitatea de a stimula cererea agregată, mult mai mult decât oferta agregată, pentru că oferta este de bunuri
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
Pe scurt, sînt descrise slăbiciunile structurale și funcționale ale europartidelor. În anii 1990 și la începutul anilor 2000, au fost propuse mai ales ipotezele partidelor în sens convențional, confederațiilor, rețelelor de partide și federațiilor europene de partide. Simon Hix sugerează perceperea FEP ca actori partinici naționali 82. Referitor la abordarea politicilor comparate, se disting două modele. Pe de o parte, abordarea instituțională dirijează atenția spre apariția și consolidarea funcțiilor partinice executive și legislative 83. De cealaltă parte, modelul genetic se concentrează
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Constituind o prelungire a constatărilor literaturii despre europartide, această definiție permite prezentarea FEP mai mult ca actori decît ca rețea. Ea insistă în special pe importanța schimbării în componența membrilor, a organizării supranaționale și a rolului partidelor europene. Ea permite perceperea transformărilor plecînd de la variabile independente europene și naționale. 2.2.2. Concept stretching Vom expune mai detaliat dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile pe care acesta se aplică. Un concept poate fi descris, după Giovani Sartori, prin două caracteristici
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
statut de partid asociat. În această perspectivă, Forumul European pentru Democrație și Solidaritate (FEDS) va juca un rol important, permițînd "o cooperare mai ușoară și mai informală între toate partidele de centru-stînga, organizații și fundații, ceea ce favorizează o mai bună percepere a posibilităților de aderare ca membru cu drepturi depline sau ca observator la Internaționala Socialistă sau la PSE. De asemenea, Forumul este un loc de discuții și de schimb de idei asupra politicilor duse, ca și o acțiune de sprijinire
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și disciplina Științe ale naturii studiată în clasele a III-a și aIV-a. Se asigură, în acest fel o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziții fundamentale ( grupa mare, clasele I și a II-a) care vizează stimularea copilului în vederea perceperii și cunoașterii mediului, a intuiției și imaginației acestuia. Această disciplină își propune să înlesnescă înțelegerea naturii prin participarea activă și conștientă a elevului la descoperirea și redescoperirea fenomenelor și proceselor naturale . punctul de plecare îl reprezintă experiența de viață a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
este așadar locul pus în relație cu percepția lui așa cum apare în povestire, adică este "un loc practicat", după cum îl definește Michel de Certeau. Autoarea socotește că simțul vizual, cel auditiv și cel tactil sînt cel mai des implicate în perceperea unui loc ca spațiu. În construirea conținutului semantic al spațiului, cititorul procedează ca și în cazul construirii imaginii personajului, decelînd determinări ce se acumulează, repetiții, transformări și relații între diversele spații în raport cu cadrul de referință personal. Bal distinge două tipuri
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de la începutul tratatului. Acest concept propus de Genette în 1970 a înlocuit termenul de punct de vedere uzitat în critica anglo-americană deoarece disociază cele două procese îngemănate în noțiunea de punct de vedere: nararea, orală sau scrisă, a povestirii și perceperea acțiunilor înfăptuite și a stărilor trăite de personaje în anumite determinări temporale și spațiale. Focalizarea e un proces ce implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
narează, pe cînd naratorul din e) și g) este și personaj. Uitîndu-ne la exemplul a), observăm că fraza de acolo se repetă neschimbată în cele patru fragmente. În fiecare din ele avem: 1. o instanță vorbitoare ce numește evenimentul și perceperea lui 2. cineva care aude sunetul vocii și, se pare, este iritat 3. un eveniment dintr-o fabulă: sunetul vocii lui Steyn În d), presupunînd că dispunem de toată informația, vocea aparține personajului Steyn; percepția, adică iritarea, aparține soției lui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]