2,151 matches
-
mai fi așa o mironosiță spuse ea. N-o mai auzisem până atunci spunând „mironosiță“. Era un cuvânt folosit de băieți - băieți ca Rex. Obiectul se Îmbrăcase și acum stătea În fața oglinzii, trăgând de niște coji de pe obraz. Își trecu peria prin păr și-și dădu cu un balsam pe buze. Apoi se apropie de mine. Veni foarte aproape. Își deschise gura și-mi suflă În față. ― E bine, am spus și m-am Îndepărtat. ― Nu vrei să te controlez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cele din urmă! Ascultă-mă pe mine, n-o să regreți. Femeile nu vor un bărbat care arată ca o fată. Să nu crezi ce ți se spune, că vor un bărbat sensibil. Astea-s așa niște căcaturi! Înjurăturile, briciul drept, periile de bărbierit, toate acestea Îmi urau bun venit În lumea masculină. La televizorul frizerului era un meci de fotbal american. Calendarul arăta o sticlă de votcă și o fată drăguță, Într-un bikini alb, de blană. Mi-am pus picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
al doilea război mondial, mort de inimă. Tipul meu era membrul unei loje masonice, care se mutase În Texas.) Costumul era doar o parte din noua mea identitate. Tunsoarea conta cel mai mult. Acum, În frizerie, Ed mă dădea cu peria. Pudra de pe perie se ridica În aer, așa că am Închis ochii. Am simțit cum mă Întoarce cu scaunul, apoi frizerul a spus: ― Bun. Gata. Am deschis ochii. Iar În oglindă nu m-am văzut pe mine. Nu mai eram Mona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mondial, mort de inimă. Tipul meu era membrul unei loje masonice, care se mutase În Texas.) Costumul era doar o parte din noua mea identitate. Tunsoarea conta cel mai mult. Acum, În frizerie, Ed mă dădea cu peria. Pudra de pe perie se ridica În aer, așa că am Închis ochii. Am simțit cum mă Întoarce cu scaunul, apoi frizerul a spus: ― Bun. Gata. Am deschis ochii. Iar În oglindă nu m-am văzut pe mine. Nu mai eram Mona Lisa, cu zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la Pavarotti - erau siliți să lucreze mînă-n mână cu mardeiașii orașului, care aveau monopolul asupra cabaretelor, cazinourilor 315 și bordelurilor. Un cîntăret vestit nu era pentru ei mai mult decât o prostituată căreia-i luau bună parte din agoniseală. Smulgîndu-și perii de disperare în fața rivalului său prodigios, Zavaidoc încercă mai întîi să-l învingă cu mijloace nobile. Pierdu nopți întregi la pianul hodorogit din odaia unde locuia, la "Gavrilescu", încercînd să mai facă vreun cântec de succes. Pradă unei dezolante lipse
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
se mai simțise de mult. Dar și cu senzația că era cu totul insignifiantă. Nu mai rămăsese mare lucru din femeia strălucitoare cucerită cu o seară În urmă. Era nemachiată, cu părul În dezordine, pentru că nu-l putuse pieptăna fără peria ei specială pentru afro-americani, cu fața vraiște din cauza lacrimilor, iar haina lui era prea mare pentru silueta ei delicată. Ba mai rău, Îi arătase tot ce simțea, nu făcuse pe inabordabila, nu-i oferise vreo provocare, vreo remarcă obraznică, vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
121 cum mi se părea absurd gândul că aș putea să am vreodată magnetofon. Așa că mi-am lustruit doar puțin pantofii. Pe când făceam asta deasupra unui ziar întins într-un colț al dormitorului, amuzîndu-mă cum stropi de cremă neagră de pe peria îmbîcsită punctau fața Tovarășului, care făcea cu mâna într-o poză de pe prima pagină, am auzit apropiindu-se pe culoar hohote și strigăte deșucheate, asemenea celor scoase, în westernuri, de bandiții care atacă o diligentă. Ușa s-a trântit de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
hainele, care erau frumos așezate pe un scaun, fuseseră de asemenea spălate timp cât dormise el. Se scurseseră câteva minute. Mai întâi, se duse la toaletă și încercă prima sa experiență de a urina. Apoi merse la chiuvetă, luă o perie de acolo și, cam stângaci Își pieptănă părul. Apoi se spălă pe mâini și pe față și se șterse pe un prosop pregătit pentru musafiri, care atârna într-o agățătoare. (Cu o seară înainte nu fusese acolo decât prosopul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Curând am fi preferat însă să rămână așa, căci din al doilea ou, al Garoafei, ieși o omidă gigantică. Tîrîndu-se, lăsa în urma ei o dâră de bale, ca un jeleu vernil. Boabe mari din acest mucilagiu îi rămăseseră presărate în perii lungi de pe corp. Era albastră cu pete galbene, iar capul negru ca smoala, lipsit de ochi, avea mandibule puternice, tot negre, ascuțite. Partea din față a corpului și-o târa pe două mânuțe de copil, iar la coadă avea falduri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
distopia exceselor. Excesul muncii habotnice la un job care-ți mutilează creierul, excesul cumpărăturilor și fericirea de a-ți privi coșul plin de lucruri total inutile, excesul violenței cu care îți potolești familia turbată că nu găsește printre snacks-uri și perii detergent și baterii sunt nodurile tari ale unei lumi robotizate, captate de Ioana Păun în tot ce are ea mai aiuritor. Anesteziate psihic și în același timp hiperactive, personajele sunt permanent în vârtej și în derivă. Maimuțoi care rânjesc și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ploaie „Îți place să asculți povești cu stele, cu lună, cu soare, nu-i așa, tăticul meu? Bunicul spune că în lună sunt niște spiriduși care vin noaptea pe cerul întunecat și dau lustru stelelor cu tix și cu o perie. Grozavă păcăleală!“ La grădiniță există o cameră cu umbră și păpuși. N-avem voie înăuntru. Am tras însă într-o zi cu ochiul. Măștile stau atârnate pe pereți, o vrăjitoare râde într-un colț, un iepure se-ascunde după Cosânzeana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
următoare, Petre sună și stabili o întâlnire, pentru aceeași zi, cu directorul administrativ. Se puse la cravată, luă actele casei și fotografii cu exteriorul și interioarele și plecă la întâlnire. Directorul administrativ era un domn prezentabil, cu părul grizonat tuns perie, elegant, parfumat. Se salutară, îi întinse o carte de vizită și începură discuția. Compania, cu două zboruri zilnice pe București, citind anunțul, ajunsese la concluzia că e mai rentabil să-și cazeze personalul aviatic la Bușteni decât în București, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pe fiecare centimetru neacoperit din corpul său, ceea ce făcea ca pe măsură ce trecea timpul, chinul să se transforme într-o senzație de sofisticat supliciu, ce-l obliga să-și țină ochii întredeschiși. Invidia genele cămilei, stufoase și groase ca părul unei perii, și când începu să simtă cum ochii i se iritau din când în când și cum, de fiecare dată, îi era tot mai greu să distingă direcția pe care i-o indica busola, ajunse la trista concluzie că risca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
aproape gol, cu pielea tot așa de neagră și de mânjită de noroi uscat ca și a bivolilor. Degetele picioarelor atârnând fără scări erau îmbrăcate într-o coajă de tină. Noroiul în care intrase i se lipise în țurțuri de perii fluierelor. Sudoarea, îngroșată cu colb, îi brobona fruntea adăpostită sub o pălărie mică, ardelenească, foarte unsuroasă, și semănând cu tichia lui Mercur. Părea Hermes însuși, rătăcit prin nămoluri, cu caduceul rupt. - Tu ești, măi Lepădat! zise Pascalopol. Unde îi duceți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și grandioasă. În apropierea heleșteului, pământul începu să se înnoroieze și să se crape în câteva mici râpe. Apa se întindea neagră, liniștită, sprijinindu-se în fund pe un pâlc de sălcii și, la margini, pe păpuriș tăiat asemeni unei perii. O bună parte din suprafața apei era presărată cu cotoare retezate de trestii și chiar cu trunchiuri de copaci, de unde se vedea că apa se întinsese cu mult peste albia ei veche. Părea că aici fusese o stațiune preistorică pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și se așeză pe marginea patului, pe locul părăsit de Olimpia, în vreme ce toți ceilalți, plini de curiozitate, făcuseră cerc în jurul patului. Acum, Simion se vedea răsturnat pe spate, cu ciocul în sus, răsuflând încet. Pieptul, descoperit, îi lăsa afară o perie de tuleie, un picior gol, vânos ieșea din plapumă. Doctorul îl luă cu amândouă brațele și-l așeză bine pe pernă, îi desfăcu pleoapele și-i privi ochii, apoi îi luă pulsul. În timp ce număra mintal, întrebă: - Cum i-a venit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ai sănătate și noroc dar n-ai minte să le poți folosi și așa mai departe.... Și vă mai doresc : „Sorcova, vesela, să trăiți, să Înfloriți, ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir, ca merii, ca perii În mijlocul verii....” Începând chiar de acum, din acest Început de an 2004 ! Să trăiți, să Înfloriți, În ciuda tuturor mizeriilor pe care ni le-a pregătit onor guvernul, Începând de la 1 ianuarie ; dacă nu vă aduceți bine aminte despre ce este
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și cenușă pe ghețuș. Ce-i prost e că pe urmă se cară pe tălpi în sală și, cu toată înghesuiala de acolo - aragazul, lampa veche cu gaz, dormeza, mașina de cusut Singer, scaunele, bufetul, lavoarul, cutia cu creme și perii -, e mai mare chinul să tot faci curățenie. Dacă mă gândesc așa, parcă aș înțelege că vrea să scape dintr-odată de lucruri. — Numa troace ! La ce să mă mai împiedic de ele ? Le-a dat cu grămada, pe câteva
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
clipa În care le văd cum stau așa, una lîngă cealaltă lîngă aragaz, simt o Împunsătură În inimă, pe care o cunosc prea bine. Par mai degrabă mamă și fiică decît mătușă și nepoată. Amîndouă au părul scurt, umflat cu peria - deși al lui Kerry are șuvițe blonde ușor mai pronunțate decît al mamei -, amîndouă au bluze aprins colorate, care le pun În lumină bronzul decolteului și amîndouă rîd. Pe blatul bufetului e o sticlă de vin alb, pe jumătate golită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
articol intitulat „Cum să-ții Întreții garderoba“. — Ce să faci ? — M-am gîndit să mă uit să văd dacă Îmi lipsește vreun nasture, dacă mi s-a desfăcut vreun tiv, zic, citind articolul. Și să-mi perii toate jachetele cu o perie de haine. — Ai așa ceva ? — Atunci cu o perie de păr. — Aha. Ridică din umeri. Bine. Fiincă mă Întrebam dacă n-ai cumva chef să ieșim. — Ooo ! Revista Îmi alunecă pe podea. Unde ? — Ghici ce am ! Ridică din sprîncene pentru suspans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
faci ? — M-am gîndit să mă uit să văd dacă Îmi lipsește vreun nasture, dacă mi s-a desfăcut vreun tiv, zic, citind articolul. Și să-mi perii toate jachetele cu o perie de haine. — Ai așa ceva ? — Atunci cu o perie de păr. — Aha. Ridică din umeri. Bine. Fiincă mă Întrebam dacă n-ai cumva chef să ieșim. — Ooo ! Revista Îmi alunecă pe podea. Unde ? — Ghici ce am ! Ridică din sprîncene pentru suspans, apoi Începe să-și caute În geantă. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
dar nu erau tari decât în distrugerea unei civilizații mai înalte, slabi însă în înlocuirea aceleia cu o dezvoltare mai nobilă și mai vrednică de oameni. Nemărginitul sentiment de naționalitate a fost de astă dată moartea umanității. Ți se ridică perii-n cap la auzirea atrocităților comise, mai cu seamă de cumani, în retragerea lor, și c-o înfiorătoare exactitate analele bizantine povestesc cum călăreții romei prizonieri au fost aruncați de vii cu cal cu arme cu tot în gropile pline
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avusese tensiunea ridicată. Înainte de a o lăsa cu totul puterile, avusese timp să pună cu grijă sticluța cu apă de colonie Într-un loc neted, ca nu cumva să se răstoarne; a așezat-o jos, lîngă scaun, a pus alături peria și pieptenele Cinthiei, al cărei glas a reușit să-l mai audă o dată În clipa morții. Cinthia a stăruit să fie Îmbrăcată În haine de doliu și a rugat-o pe maică-sa să-i cumpere o cravată neagră lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ei și scotea o cutie. Julius o privi Îngrozit; știa că aveau s-o Îngroape pe Bertha, dar cum? Cinthia deschise capacul cutiei și le arătă ce era Înăuntru. Vilma și Julius izbucniră și ei În plîns cînd văzură pieptenul, peria, sticluța cu apă de colonie cu care Bertha Îi stropea zilnic părul și o șuviță din părul Cinthiei, de cînd ți-au tăiat părul prima dată. Ieșiră toți trei plîngînd. Cinthia Închisese cutia și o ducea la Înălțimea pieptului, ținînd-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
domnul Juan Lucas aranjînd totul printr-un cec, cum a procedat cu Nilda și eu o să dispar prin ușa de serviciu, la fel ca Bertha, domnișoara Cinthia a murit sărmana, cine-o să vină să Îngroape cutia cu pieptenul și peria și fierul de călcat, nu, Doamne! Nu, Doamne, te rog din suflet! Mulțumită lui Dumnezeu, au mai lăsat-o durerile În ziua aceea și a putut să termine de călcat cămășile și să se odihnească pînă a doua zi, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]