4,422 matches
-
000 de locuitori dintre care 1 114 000 activi, Parisul dispunea de 1 656 000 de locuri de muncă. 700 000 de parizieni lucrează chiar în Paris, în timp ce 300 000 își exercită profesia în suburbii. Un milion de locuitori ai periferiei vin în fiecare zi la serviciu la Paris. Migrațiile alternante fac și desfac orașul, dîndu-i două chipuri, diurn și nocturn. Însă spre deosebire de alte capitale, aici numărul de locuri de muncă a scăzut: cu 214 530 mai puține între 1990 și
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în pauzele dintre acte. Aceste două reminiscențe ale unei epoci apuse evocă duminicile în care, la matinee, familiile asaltau ghișeele și serile animate de sîmbătă, cînd aici își dădeau întîlnire cupluri mai mult sau mai puțin legitime. Ca și la periferie, unde cinematografele erau mult mai numeroase altădată, aceste două săli și-au pierdut splendoarea. Louksor, abandonat de ani buni, nu datorează decît originalității arhitecturale, unui comitet de apărare și recumpărării sale de către Primăria Parisului faptul de a nu fi dispărut
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cinematografe, iar această lipsă ar fi fost și mai acută fără inaugurarea sălilor MK2 în arondismentele 19 și 20 și în Place de la Nation. Această împuținare sau chiar dispariție a sălilor la granițele Parisului anunță slaba prezență a acestora la periferie. Dar nu e vorba doar de ofertă: poziția învecinată sau îndepărtată nu rămîne fără urmări în ceea ce privește practicile. La sfîrșit de săptămînă, mulțimile care circulă pe Champs-Elysées sau prin alte cartiere foarte dotate cu amplasamente culturale sau de divertisment sînt constituite
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ofertă: poziția învecinată sau îndepărtată nu rămîne fără urmări în ceea ce privește practicile. La sfîrșit de săptămînă, mulțimile care circulă pe Champs-Elysées sau prin alte cartiere foarte dotate cu amplasamente culturale sau de divertisment sînt constituite în mare parte din locuitori de la periferie veniți "la oraș", cum se spune în localitățile de provincie, unde doar centrul beneficiază de suma atributelor urbanului. Această raportare la oferta culturală, îndepărtată, aflată la o mare distanță spațială și adesea și socială, este de natură să reconfirme sentimentele
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
doar centrul beneficiază de suma atributelor urbanului. Această raportare la oferta culturală, îndepărtată, aflată la o mare distanță spațială și adesea și socială, este de natură să reconfirme sentimentele de excludere în raport cu locurile puterii și excelenței sociale. Metrou, slujbă, televizor: periferia înseamnă de asemenea a-ți percepe habitatul ca fiind desprins de tot ceea ce exprimă și simbolizează pozițiile sociale dominante, și mai cu seamă locurile difuzării culturale. Această concentrare se hrănește din ea însăși. Întîlnirile fiind facilitate de comunitatea locurilor de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pe piața imobiliară, care pot să locuiască unde doresc, supunîndu-se în același timp determinismelor sociologice care le fac să se adune și să trăiască împreună [Pinçon și Pinçon-Charlot, 1989]. Opoziția dintre est și vest se prelungește în suburbii și la periferie: departamentul Yvelines, cu 1 354 000 de locuitori, numără 24 % din plătitorii din regiune, în afara Parisului. În același timp, departamentul Seine-Saint-Denis, cu o populație aproape similară de 1 382 800 locuitori, nu reprezintă decît 4,3 %. Sumele medii vărsate sînt
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
În lipsa posibilității de a schimba radical un sistem social generator de inegalități, numai o politică voluntaristă în domeniul locuințelor sociale va fi capabilă să evite această măcinare continuă a Parisului popular și să salveze capitala de apetitul rozătoarelor. VII. Parisul periferiei: o aglomerare? Raporturile dintre Paris și periferia sa sînt ambigue. Ele combină o ruptură profundă cu o continuitate la fel de fundamentală. Ruptura este morfologică, înscrisă în formele urbane înseși, acelea lăsate moștenire de istorie. Oraș vechi, Parisul a avut mai multe
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
sistem social generator de inegalități, numai o politică voluntaristă în domeniul locuințelor sociale va fi capabilă să evite această măcinare continuă a Parisului popular și să salveze capitala de apetitul rozătoarelor. VII. Parisul periferiei: o aglomerare? Raporturile dintre Paris și periferia sa sînt ambigue. Ele combină o ruptură profundă cu o continuitate la fel de fundamentală. Ruptura este morfologică, înscrisă în formele urbane înseși, acelea lăsate moștenire de istorie. Oraș vechi, Parisul a avut mai multe incinte fortificate care conturează încă traseul bulevardelor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a avut mai multe incinte fortificate care conturează încă traseul bulevardelor sale. Orașul mai nou, al fortificațiilor Thiers, marchează și acum, cu o vigoare rar întîlnită, o frontieră, atît în spațiu, cît și în dreptul administrativ, de vreme ce ea separă Parisul de periferia sa. Fortificațiile și zona Zidurile cu totul noi ale incintei Thiers au devenit noua linie de demarcație a capitalei în 1860, cînd numeroase comune au fost anexate. De atunci, doar excrescențele pădurilor Bois de Boulogne și Vincennes și cea a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Asta înseamnă 13 km2, în timp ce suprafața Parisului este de 87 km2. Fortificațiile furnizau o rezervă funciară care reprezintă 15 % din această suprafață. Se elaborează un proiect de centură verde. Unii protestează că realizarea sa ar accentua ruptura dintre capitală și periferie. În cele din urmă, spațiul eliberat va fi treptat acoperit de construcții și dotări. Numai locuințele sociale ocupă o cincime din suprafețele disponibile. Ansamblul universitar de pe bulevardul Jourdan și Parcul Expozițiilor de la poarta Versailles și-au găsit aici locul, și
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și săli de sport, licee. Drumurile publice, printre care bulevardele Mareșalilor, instalate pe locul vechii rocade militare, și bulevardul periferic, deschis circulației în 1973, cu cîteva promenade și scuaruri, ocupă 40 % din spațiu. Astăzi, liniile de ruptură dintre Paris și periferia sa, dispuse în inele, se succed. Poarta Clignancourt este un bun exemplu. De la poarta Clignancourt la poarta La Chapelle: parcursul pietonului combatant Încă de la ieșirea din metrou, descoperim șanțul liniei de cale ferată a micii centuri, care înconjoară Parisul urmînd
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
La nr. 7 al străzii Porte-de-Clignancourt se află un vast ansamblu de 2 700 de locuințe ale OPAC Paris, construit între 1926 și 1931. Această operațiune densă, tipică pentru cele realizate în jurul Parisului, formează o impunătoare barieră între bulevard și periferie. Aceste locuințe ieftine (HBM) au reprezentat la vremea respectivă o îmbunătățire sensibilă a condițiilor de locuit ale familiilor modeste condamnate să îndure lipsa de confort a unor adevărate cocioabe. Structura acestor ansambluri exprimă o concepție igienistă: curțile deschise și grădinile
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ansambluri exprimă o concepție igienistă: curțile deschise și grădinile asigură pătrunderea luminii naturale în locuințe și favorizează convivialitatea și jocurile copiilor. Astăzi, muncitorii calificați și funcționarii, ajunși la un statut ce le dă posibilitatea de a deține o proprietate la periferie, au cedat locul familiilor de muncitori slab calificați și adesea de origine străină. În jur de 40 000 de locuințe, ieftine (HBM) și cu chirie mică (HLM), au fost astfel realizate, dînd naștere unui veritabil oraș inelar de 120 000
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
HLM), au fost astfel realizate, dînd naștere unui veritabil oraș inelar de 120 000 de locuitori. În fața locuințelor ieftine (HBM), de cealaltă parte a străzii Binet, pe locul fostei zone, instalațiile sportive se succed și formează o nouă barieră spre periferie. Potrivit unei concepții cu totul diferite de cea care a stat la baza locuințelor ieftine (HBM), cele 818 locuințe cu chirie mică (HLM) distribuite între porțile Clignancourt și Saint-Ouen, realizate în 1958-1959, constituie niște structuri înalte izolate, asemenea unor promontorii
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
HLM) distribuite între porțile Clignancourt și Saint-Ouen, realizate în 1958-1959, constituie niște structuri înalte izolate, asemenea unor promontorii într-un perimetru în care nu par să se integreze nicicum. Dincolo de acestea, bulevardul periferic constituie o ultimă, dar impresionantă barieră înaintea periferiei. Îl străbatem, la nivelul străzii Porte-de-Montmartre, trecînd pe sub un pod care adăpostește, la fiecare sfîrșit de săptămînă, de la ora șase a dimineții, "talciocul", strămoșul pieței de obiecte vechi. Urmașii negustorilor de zdrențe ai zonei de altădată încearcă să vîndă aici
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
speranța de a descoperi acea pasăre rară care să le permită o afacere bănoasă. Dar clienții sînt cel mai adesea oameni nevoiași aflați în căutarea unor haine încă utilizabile sau a unui aparat de radio care să poată fi reparat. Periferia începe aici, odată cu piața de vechituri Saint-Ouen. La est de poarta Clignancourt, peisajul devine și mai dantesc. Pe bulevardul Ney, trecînd pe sub liniile Gării de Nord, printr-un pasaj subteran puțin îmbietor, se ajunge la poarta La Chapelle. Spre periferie spațiul devine
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
fi reparat. Periferia începe aici, odată cu piața de vechituri Saint-Ouen. La est de poarta Clignancourt, peisajul devine și mai dantesc. Pe bulevardul Ney, trecînd pe sub liniile Gării de Nord, printr-un pasaj subteran puțin îmbietor, se ajunge la poarta La Chapelle. Spre periferie spațiul devine straniu, lipsit de locuințe. Prezența unui vehicul al organizației Médicins du Monde, unde se distribuie seringi și prezervative, spune destul despre caracterul marginal al locului. Sub schimbătorul de cale de la poarta La Chapelle, care pune în legătură bulevardele
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
liniștitoare după această odisee la marginea orașului. O primă versiune a acestui text a apărut în publicația Urbanisme, nr. 333, noiembrie-decembrie 2003, sub titlul "De la poarta Clignancourt la cea de La Chapelle. O promenadă sociologică". Toate aceste rupturi între Paris și periferia sa au consecințe sociologice. Periferia este spațiul surghiunului, locul unde se găsesc surghiuniții. Pentru Bernard Marchand, periferia "se înfățișează începînd cu Haussmann sub un aspect original: era locul unde orășenii săraci, dar obișnuiți cu viața urbană, fuseseră împinși, un spațiu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
marginea orașului. O primă versiune a acestui text a apărut în publicația Urbanisme, nr. 333, noiembrie-decembrie 2003, sub titlul "De la poarta Clignancourt la cea de La Chapelle. O promenadă sociologică". Toate aceste rupturi între Paris și periferia sa au consecințe sociologice. Periferia este spațiul surghiunului, locul unde se găsesc surghiuniții. Pentru Bernard Marchand, periferia "se înfățișează începînd cu Haussmann sub un aspect original: era locul unde orășenii săraci, dar obișnuiți cu viața urbană, fuseseră împinși, un spațiu care nu aparținea în întregime
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Urbanisme, nr. 333, noiembrie-decembrie 2003, sub titlul "De la poarta Clignancourt la cea de La Chapelle. O promenadă sociologică". Toate aceste rupturi între Paris și periferia sa au consecințe sociologice. Periferia este spațiul surghiunului, locul unde se găsesc surghiuniții. Pentru Bernard Marchand, periferia "se înfățișează începînd cu Haussmann sub un aspect original: era locul unde orășenii săraci, dar obișnuiți cu viața urbană, fuseseră împinși, un spațiu care nu aparținea în întregime orașului, dar cu atît mai puțin ruralului, o cultură originală diferită de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
fuseseră împinși, un spațiu care nu aparținea în întregime orașului, dar cu atît mai puțin ruralului, o cultură originală diferită de cultura urbană, constituită alături de ea și împotriva ei [...]. Raporturile otrăvite pe care le observăm și astăzi între oraș și periferia sa constituie o moștenire haussmaniană" [Marchand, 1993, pp. 101-102]. Bariera perifericului Bulevardul periferic afirmă cu tărie opoziția dintre Paris și periferia sa. Într-un anumit fel, construirea sa a consfințit decizia administrativă și politică din 1964 care a suprimat departamentele
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cultura urbană, constituită alături de ea și împotriva ei [...]. Raporturile otrăvite pe care le observăm și astăzi între oraș și periferia sa constituie o moștenire haussmaniană" [Marchand, 1993, pp. 101-102]. Bariera perifericului Bulevardul periferic afirmă cu tărie opoziția dintre Paris și periferia sa. Într-un anumit fel, construirea sa a consfințit decizia administrativă și politică din 1964 care a suprimat departamentele Senei și ale Seine-et-Oise. Capitala devine ea singură un departament, iar celelalte foste comune ale Senei formează, împreună cu unele comune smulse
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a ocoli forțele de stînga și mai cu seamă Partidul comunist în două departamente" [Beckouche, 2004]. Pregnanța fizică și simbolică a acestei autostrăzi urbane stîrnește controverse. Noua municipalitate își manifestă voința de a crea sinergii și solidarități între Paris și periferie prin intermediul unui amplu proiect de reînnoire urbană (GPRU). Cercul delimitat de bulevardele Mareșalilor și bulevardul periferic, "acest teritoriu izolat, oarecum degradat, reprezintă prin situarea sa unul din locurile unde oportunitățile de dezvoltare ale centrului aglomerării și ale Parisului sînt cele
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
după cum scriu doi adjuncți ai primarului Parisului [Caffet și Mansat, 2003]. Acest punct de vedere a fost reluat de o asociație de arhitecți, Tomato, care a organizat expoziția "Paris, oraș al perifericului" la Pavilionul Arsenalului. Această continuitate între Paris și periferia sa este de asemenea căutată de întreprinderile localizate în afara granițelor orașului. Prestigiul adresei pariziene pînă la periferie Universitățile create în urma exploziei celei din Paris în anii 1960 au conservat referirea la capitală și se numesc Paris-VIII, Paris-X sau Paris-XIII, în vreme ce
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
reluat de o asociație de arhitecți, Tomato, care a organizat expoziția "Paris, oraș al perifericului" la Pavilionul Arsenalului. Această continuitate între Paris și periferia sa este de asemenea căutată de întreprinderile localizate în afara granițelor orașului. Prestigiul adresei pariziene pînă la periferie Universitățile create în urma exploziei celei din Paris în anii 1960 au conservat referirea la capitală și se numesc Paris-VIII, Paris-X sau Paris-XIII, în vreme ce sediile lor se află la Saint-Denis, Nanterre și Villetaneuse. Paris-XI și Paris-XII sînt la Orsay. Aceste universități
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]