8,421 matches
-
Albastră, voia să-l ia de mână și să se plimbe împreună prin pădure, îi va arăta cum îl descoperise Maria pe Dumnezeul ei, vor asculta vocile nopții, se vor trezi cu picioarele în prundișul pârâului, îi va cânta la pian. Se ducea spre Clădirea Albastră alergând, cum alerga Maria în zborul ei planat prin pădure. Se uita la rochia pe care o purta. Se simțea straniu în ea, parcă sufletul ei se transferase în alt trup, în cel al mamei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o rană, aseară au hăcuit-o animalele acelea, o grămadă de trupuri cărora nu le vedea chipul, le simțea doar răsuflarea urât mirositoare, încă mai sângerează, s-a așezat lângă trupul Mariei și a început să cânte, în gând, la pian, un cântec pentru Maria, un cântec pentru sufletul mamei, ar vrea să fie mama ei aici, să o apere de durere și de uscăciunea din gât. Maria i-a povestit odată, în mare taină, că mama ei, pe când avea doar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Mariei și o roagă să-i aline durerea, își simte trupul sfârtecat, s-a așezat lângă trupul uscat al Mariei cu speranța că va putea trece în moarte așa cum a trecut Maria, după o febră cumplită, în timp ce ea cânta la pian. Își mișcă cu greu degetele, închide ochii în timp ce își desenează clapele pianului în creier și începe să cânte, vrea să readucă timpul înapoi, acel timp în care Maria a părăsit-o pentru totdeauna, a fost o clipă fericită, pianul a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
s-a așezat lângă trupul uscat al Mariei cu speranța că va putea trece în moarte așa cum a trecut Maria, după o febră cumplită, în timp ce ea cânta la pian. Își mișcă cu greu degetele, închide ochii în timp ce își desenează clapele pianului în creier și începe să cânte, vrea să readucă timpul înapoi, acel timp în care Maria a părăsit-o pentru totdeauna, a fost o clipă fericită, pianul a sunat atunci ca niciodată, sunetele au ieșit din peșteră și s-au
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la pian. Își mișcă cu greu degetele, închide ochii în timp ce își desenează clapele pianului în creier și începe să cânte, vrea să readucă timpul înapoi, acel timp în care Maria a părăsit-o pentru totdeauna, a fost o clipă fericită, pianul a sunat atunci ca niciodată, sunetele au ieșit din peșteră și s-au împrăștiat prin pădure pe toate cărările pe care a alergat Maria, fericită, în întâmpinarea Dumnezeului ei, de acolo s-au înălțat în înaltul cerului, atât de departe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
față, a aprins o lumânare, așa cum au învățat-o măicuțele și cum a făcut mama ei când maica stareță le-a părăsit, la câteva zile după ce comuniștii au dat foc mănăstirii. Se ghemuiește lângă trupul uscat al Mariei apăsând clapele pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele nu se arată la față, atunci, când știau că oamenii vin să le aducă de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele nu se arată la față, atunci, când știau că oamenii vin să le aducă de mâncare ele cântă la pian, unul și același cântec, ca și cum acesta ar izvorî din pământ, ca semn de recunoștință pentru cei care le hrănesc, înfruntând toate primejdiile, cântă Ave Maria și de fiecare dată simte în suflet o bucurie nemărginită, toate acestea, și trupurile uscate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
peșterii. Ceea ce i s-a întâmplat aseară este pedeapsa pentru încălcarea interdicției, trebuie să rabde, cu timpul se va face bine, are ierburi uscate, se va tămădui, dar acum mai bine să stea aici în preajma Mariei, să prindă puteri, clapele pianului au început să se miște, degetele urmăresc claviatura, muzica izvorăște din trupul ei sfârtecat, aude cum cad stelele, deschide ochii, peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mai bine să stea aici în preajma Mariei, să prindă puteri, clapele pianului au început să se miște, degetele urmăresc claviatura, muzica izvorăște din trupul ei sfârtecat, aude cum cad stelele, deschide ochii, peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină, Maria în rochie de mireasă cântă la pian, în cealaltă parte a peșterii stă băiatul din Clădirea Albastră, închide ochii și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cum cad stelele, deschide ochii, peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină, Maria în rochie de mireasă cântă la pian, în cealaltă parte a peșterii stă băiatul din Clădirea Albastră, închide ochii și continuă să cânte la pian, împreună cu Maria. S-a trezit vlăguită. Îi este somn, își simte trupul greu, plin de sudoare. Ar vrea să rămână aici pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină, Maria în rochie de mireasă cântă la pian, în cealaltă parte a peșterii stă băiatul din Clădirea Albastră, închide ochii și continuă să cânte la pian, împreună cu Maria. S-a trezit vlăguită. Îi este somn, își simte trupul greu, plin de sudoare. Ar vrea să rămână aici pe piatră, să se usuce așa cum s-a uscat trupul Mariei, închide ochii, dar în ochii minții îi apar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de noi", "ba am", le-ar fi strigat ea, la toate trei, are nevoie de o mângâiere pe creștet, și acum simte mâna mamei ei pe creștet, palma stareței pe umăr în timp ce o învață să scrie, degetele Mariei pe clapele pianului, jocul acela febril, scânteile din ochii acesteia, parcă era cuprinsă de febră, de nebunie, de dragoste nebunească pentru Dumnezeul ei, acum stă întinsă, lângă trupurile neînsuflețite ale celor trei femei, singurele ființe pe care le-a cunoscut și care au
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
șoptit la ureche, se închide în ea ca într-un cerc, vede cărarea ce o duce spre băiatul din Clădirea Albastră. A zăcut zile și nopți în șir. Când era trează sfredelea tăcerea compactă a peșterii și se uita la pian, acesta sta amuțit în locul lui, dintr-un obiect însuflețit s-a transformat într-o bucată de lemn, ca trupul Mariei, în jurul ei s-a instalat tăcerea și moartea. După multă vreme s-a ridicat sleită de puteri, s-a târât
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
niciun fel de merinde. Atunci, în acel moment, a înțeles că viața ei în acest loc s-a terminat. Încălcase interdicția și viața ei trebuia să urmeze alt ciclu. A intrat din nou în peșteră și s-a așezat la pian, a apăsat clapele, acestea au sunat spart, dezacordat. O jumătate de zi s-a chinuit să acordeze pianul. A obosit foarte curând. A căutat în sacul cu merinde și a dat peste câteva alune și o mână de mure uscate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
terminat. Încălcase interdicția și viața ei trebuia să urmeze alt ciclu. A intrat din nou în peșteră și s-a așezat la pian, a apăsat clapele, acestea au sunat spart, dezacordat. O jumătate de zi s-a chinuit să acordeze pianul. A obosit foarte curând. A căutat în sacul cu merinde și a dat peste câteva alune și o mână de mure uscate. Le-a mâncat dintr-o răsuflare, s-a așezat din nou lângă trupul uscat al Mariei, cu fața la bolta
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se împrăștia din trupul acesteia. Deci Maria a iertat-o. Era semnul că a iertat-o. Senzația de bine e tot mai stăruitoare, se ghemuiește în această plapumă moale și caldă, se întoarce pe o parte și se uită spre pian. Stă încremenit la locul lui. Închide ochii, se gândește la mama ei, la stareță, la celelalte măicuțe. Se gândește la zilele când Maria îi așeza mânuțele pe pian și o învăța cum să asculte sunetele, cum a convins-o că
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
moale și caldă, se întoarce pe o parte și se uită spre pian. Stă încremenit la locul lui. Închide ochii, se gândește la mama ei, la stareță, la celelalte măicuțe. Se gândește la zilele când Maria îi așeza mânuțele pe pian și o învăța cum să asculte sunetele, cum a convins-o că sunetele cele mai frumoase vin din interiorul nostru, "uneori sufletul ne stă în urechi, alteori în ochi, alteori în talpa piciorului, pipăim roua ierbii, pământul, sufletul palpită acolo
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pașii direct spre Dumnezeul nostru", spunea Maria transfigurată de fericire, Sandei știe că sufletul Mariei se afla în talpa piciorului, altfel nu ar fi alergat ca într-un zbor planat prin pădure în căutarea Dumnezeului ei, degetele Mariei ating clapele pianului, clapele se mișcă, Sandei deschide ochii și o vede pe Maria cântând la pian, îmbrăcată în rochia ei de mireasă, sunetele pătrund în trupul ei ca picurii de miere, închide ochii și se cufundă într-un somn odihnitor. 15 ianuarie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Mariei se afla în talpa piciorului, altfel nu ar fi alergat ca într-un zbor planat prin pădure în căutarea Dumnezeului ei, degetele Mariei ating clapele pianului, clapele se mișcă, Sandei deschide ochii și o vede pe Maria cântând la pian, îmbrăcată în rochia ei de mireasă, sunetele pătrund în trupul ei ca picurii de miere, închide ochii și se cufundă într-un somn odihnitor. 15 ianuarie 2009, Sydney Stau în fața femeii de ceară, o tânără cocoțată pe un piedestal, piedestalul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și nu au ieșit din cartierul în care locuiesc. Îmi întind sarongul, mă așez pe burtă, închid ochii și dau drumul filmului care rulează în creierul meu fără opreliște. O văd pe Zinzin cântând la vioară și pe Sandei la pian. Zinzin cu părul cârlionțat, negru cu reflexe albăstrii, cu vioara înfiptă în claviculă, cântă "în draci". În ultima vreme cântă ca o apucată, improvizând chiar și în marile concerte, atunci dirijorul rămâne cu bagheta suspendată, apoi se retrage pe furiș
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
atunci dirijorul rămâne cu bagheta suspendată, apoi se retrage pe furiș la o parte, muzica lui Zinzin umple încăperea, spațiul din jur, clădirile intră în rezonanță, aerul devine carnal, spectatorii imponderabili, baierele universului se deschid, în clipa aceea Sandei atacă pianul, cele două încep concertul, trupurile lor se înconjoară de o aură transparentă, pe fruntea lui Zinzin apar picuri de sudoare ca o coroană de spini, privirea albastru-violet devine incandescentă, mâinile lui Sandei aleargă pe clape, Aide ascultă concertul paralizată de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mai sălășluiește decât imaginea Mariei alergând în zborul ei planat prin pădure în întâmpinarea Dumnezeului ei, peștera cu firul de apă ce se strecoară printre stânci în măruntaiele pământului și privirea catifelată a băiatului din Clădirea Albastră. Se așează la pian cu un aer șugubăț: Știți cu cine m-am întâlnit în oraș? Cu Alex, spune fără să mai aștepte reacția lui Zinzin. Vine în seara aceasta la concert cu prietena lui, cu noua lui prietenă". "Cu cine?", țipă Zinzin. "Ți-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mâinile în poală, cu ochii uscați, din cer curge sânge, Sandei cu botul de lup, operația, recuperarea, totul în mare secret, cu ajutorul celor de la orfelinat, filiera secretă dar eficientă a partidului comunist, parcursul spectaculos al lui Sandei, vedetă necontestată la pian, felul crud în care tratează bărbații, îi devorează pur și simplu, fără să lase niciun fel de urme în sufletul ei, nu a putut afla nimic despre trecutul ei, e închis ca într-un mormânt, parcă s-a născut sub
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
durere, nu-și poate scoate din suflet sentimentele rele care îi macină ființa. Îi vine să fugă din sala de concerte, o doare tot trupul de parcă ar fi fost biciuită îndelung, se uită la spatele lui Sandei, aceasta își acordează pianul, se așterne seara, primii spectatori încep să-și ocupe locurile în sală, se simte ca și cum nu ar mai avea mult de trăit, cu toate acestea vrea să îl vadă pe Alex, se va plimba cu noua lui iubită printre oficialități
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]