5,484 matches
-
mai putea vedea. Am urmat convoiul funerar în autoturismul fiului nostru, fiindcă nu puteam merge pe jos cu bastoanele. La biserica cartierului nostru care este chiar în incinta cimitirului am asistat la slujba de înmormântare. Izbucneam fără să vreau în plâns și îmi înfundam plânsul în pumnii în care strângeam batista. Ce puteam face? Mi-am sărutat soția pentru ultima dată în biserică. Mi-am amintit ziua cununiei religioase, când preotul mi-a zis că pot săruta mireasa, asta a fost
SINGUR, DAR CU VOI PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365122_a_366451]
-
urmat convoiul funerar în autoturismul fiului nostru, fiindcă nu puteam merge pe jos cu bastoanele. La biserica cartierului nostru care este chiar în incinta cimitirului am asistat la slujba de înmormântare. Izbucneam fără să vreau în plâns și îmi înfundam plânsul în pumnii în care strângeam batista. Ce puteam face? Mi-am sărutat soția pentru ultima dată în biserică. Mi-am amintit ziua cununiei religioase, când preotul mi-a zis că pot săruta mireasa, asta a fost în urmă cu peste
SINGUR, DAR CU VOI PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365122_a_366451]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE PUSTIUL ȘI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ȘI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1000 din 26 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Despre pustiul și pustiirea sufletească precum și despre plânsul duhovnicesc ... Ca să mai uite de sine, omului contemporan i se oferă spectacolul cotidian, prin care i
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE PUSTIUL ȘI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ȘI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1000 din 26 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Despre pustiul și pustiirea sufletească precum și despre plânsul duhovnicesc ... Ca să mai uite de sine, omului contemporan i se oferă spectacolul cotidian, prin care i se sugerează că adevăratele evenimente ale vieții lui se petrec cu totul în altă parte decât în ființa sa. De aceea, pentru a înțelege
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
niște însingurați aflați la periferia existenței, care nu și-au găsit rostul în lume. Cum va înțelege el că acești părinți „nu s-au retras în pustie pentru a se sălbătici, ci pentru a îmblânzi în pustie sălbăticia lumii acesteia“? „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conștiinței, care pricinuiește împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
în direct la TV, sunt amestecați cu vedetele de orice fel. Mașini, fotbal, internet, confort. Amnezie. Relativism absolut. Într-o asemenea lume, pustiită de lipsă de prezență, cum s-ar mai putea vorbi despre rolul spiritual al suferinței sau despre plânsul de bucurie făcător al Sfântului Ioan Scărarul? Omul a pierdut înțelegerea sensului real al suferinței și încearcă disperat să înlăture durerea, iar dacă nu reușește și nu o poate înțelege, „nu-i află rostul și moare lăuntric, deznădăjduiește“. Cum foarte
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
către Talasie: „În cei ce se străduiesc și afectele devin bune, și anume când le folosesc spre câștigarea bunurilor cerești, de pildă întristarea o pot preface în pocăința care aduce îndreptarea de pe urmă a păcatului din timpul de aici“. Este plânsul un semn al slăbiciunii, al lipsei de bărbăție? Pustnicul Ioan ne învață că și plânsul e de mai multe feluri, distingând trei feluri de lacrimi: lacrimile omului trupesc, lacrimile omului psihic și lacrimile omului duhovnicesc. Omul trupesc plânge datorită necazurilor
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
folosesc spre câștigarea bunurilor cerești, de pildă întristarea o pot preface în pocăința care aduce îndreptarea de pe urmă a păcatului din timpul de aici“. Este plânsul un semn al slăbiciunii, al lipsei de bărbăție? Pustnicul Ioan ne învață că și plânsul e de mai multe feluri, distingând trei feluri de lacrimi: lacrimile omului trupesc, lacrimile omului psihic și lacrimile omului duhovnicesc. Omul trupesc plânge datorită necazurilor, încercărilor și durerilor acestei vieți. Omul psihic varsă lacrimi provocate de conștiința păcătoșeniei sale, teama
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
au adăpat pustia toată, făcând-o să înflorească pentru noi roadele pocăinței“. „L-a întrebat un frate pe Avva Pimen, zicând: Ce voi face păcatelor mele? I-a zis lui bătrânul: Cel ce voiește să se izbăvească de păcate prin plâns se izbăvește, și cel ce dorește să-și agonisească fapte bune prin plâns le agonisește. Căci plânsul este calea pe care ne-au dat-o nouă Scriptura și Părinții noștri, zicând: Plângeți, căci altă cale decât aceasta nu este.“ În
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
a întrebat un frate pe Avva Pimen, zicând: Ce voi face păcatelor mele? I-a zis lui bătrânul: Cel ce voiește să se izbăvească de păcate prin plâns se izbăvește, și cel ce dorește să-și agonisească fapte bune prin plâns le agonisește. Căci plânsul este calea pe care ne-au dat-o nouă Scriptura și Părinții noștri, zicând: Plângeți, căci altă cale decât aceasta nu este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
pe Avva Pimen, zicând: Ce voi face păcatelor mele? I-a zis lui bătrânul: Cel ce voiește să se izbăvească de păcate prin plâns se izbăvește, și cel ce dorește să-și agonisească fapte bune prin plâns le agonisește. Căci plânsul este calea pe care ne-au dat-o nouă Scriptura și Părinții noștri, zicând: Plângeți, căci altă cale decât aceasta nu este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
plâns le agonisește. Căci plânsul este calea pe care ne-au dat-o nouă Scriptura și Părinții noștri, zicând: Plângeți, căci altă cale decât aceasta nu este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conștiinței, care
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
care ne-au dat-o nouă Scriptura și Părinții noștri, zicând: Plângeți, căci altă cale decât aceasta nu este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conștiinței, care pricinuiește împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conștiinței, care pricinuiește împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în minte“ (Filocalia, volumul al IX-lea). Botezul lacrimilor înseamnă „valorificarea subtilă și complexă a afectivității, a plânsului și întristării, a sufletului și lacrimilor prefăcute în izvor de bucurie și seninătate lăuntrică“. Sfântul Simeon Noul Teolog consideră lacrimile un semn al dobândirii Duhului Sfânt, o consacrare a omului în Duhul Sfânt: „Dă-mi smerenie, dă-mi o mână
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
omului prin ostenelile ascetice ale Postului Mare cu lucrarea dumnezeiască, cu planul mântuitor al lui Dumnezeu față de om. Străpungerea este, întotdeauna, legată de bucuria eshatologică, în așa fel încât nu i se pot acorda decât denumiri antinomice, cum ar fi „plânsul de bucurie făcător“ (charopoios penthos) sau „străpungerea bucuroasă-tristă“ (charmolype katanyxis). A petrece astfel întreg Postul Mare ca pe un Paște neîntrerupt înseamnă a destrăma haina de doliu a naturii umane căzute pentru a îmbrăca veșmântul dumnezeiesc al adevăraților creștini, după cum
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
rostul, supusă rânduielilor lui Dumnezeu. Ne rămâne rugăciunea și dragostea lui Dumnezeu, „care niciodată nu cade chiar dacă limbile ne vor lipsi și cunoștința ni se va strica“. Eseu teologic - Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre pustiul și pustiirea sufletească precum și despre plânsul duhovnicesc ... Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1000, Anul III, 26 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
care ,,dosarul revoluției,, a fost închis: De la dl. Cicoș au aflat noutăți despre ce se petrece în Timișoara: - Pe unii soldați i-au dezarmat. Le-au luat armele! - Cine? - Cum cine, cetățenii!... A fost nevoit să-și înece din nou plânsul. Dumnezeule mare! Cum de-au putut face așa ceva? El unul, mai degrabă și-ar fi dat viața decât să accepte să fie dezarmat! Ar fi luat viețile altora numai să-și ia arma înapoi, ar fi fost în stare să
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
dar sufletul îi tânjea mai mult după Gheorghe. Acesta ajunsese un munte de om și de când plecase, pentru ea viața satului Fierbinți dispăruse de parcă ar fi luat-o Gheorghe cu el. Timișoara se reflectase și în durerea lui Radu, în plânsul lui. Bănuise că durerea îi era mult prea mare de-a putut să plângă în fața lui, un copil. Soția lui murise în accident, fusese lovită mortal de o mașină. Mergea liniștită pe trotuar împreună cu o prietenă. Murise și copilul lui
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
de o mașină. Mergea liniștită pe trotuar împreună cu o prietenă. Murise și copilul lui nenăscut încă. Albert simțise atunci nevoia să plângă împreună cu Radu dar el plângea numai pe ascuns și chiar și atunci încerca cu disperare să-și înece plânsul. Timișoara s-a mai reflectat odată în durerea Radului; Gheorghe, fratele lui rămas în acest oraș, dispăruse fără urmă. S-a zbătut să afle ce și cum dar în cele din urmă cineva “de sus” l-a sfătuit să nu
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
dupa evenimentele petrecute în valea Jiului.... * De la dl. Cicoș au aflat noutăți despre ce se petrece în Timișoara: - Pe unii soldați i-au dezarmat. Le-au luat armele! - Cine? - Cum cine, cetățenii!... A fost nevoit să-și înece din nou plânsul. Dumnezeule mare! Cum de-au putut face așa ceva? El unul, mai degrabă și-ar fi dat viața decât să accepte să fie dezarmat! Ar fi luat viețile altora numai să-și ia arma înapoi, ar fi fost în stare să
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
pentru tot restul vieții un reazem moral; convingerea că pe această lume există oameni care merită să fie prețuiți. Doamna Verman a refuzat îndemnul celorlalți profesori de a înainta “cazul’ Consiliului Profesoral. Relatarea o făcea cu glas aproape înecat în plâns: - Cum de-ai putut să-mi faci una ca asta? Să știi că am plâns când ți-am corectat teza. Eu plângeam iar soțul meu râdea. Am citit-o și în cancelarie. Câțiva profesori au insistat să fii discutat în
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
greu de închipuit. Din pricina usturimii loviturilor grele, date cu repeziciune, i-au dat lacrimile. Până atunci, după fiecare lovitură își îndemna tatăl scurt, cu ură: “dă! Hai, dă!” De ciudă, că nu a mai putut rezista, Albert a izbucnit în plâns. Mitru s-a oprit, satisfăcut. Satisfacția asta avea să-l coste însă mult prea scump. Ani și ani, Albert nu va scăpa nici o ocazie pentru a-l provoca. Peste timp, uitând totul, manifestându-și cu sinceritate afecțiunea față de acesta, Albert
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 693 din 23 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Condamnate-s , Gândurile toate, C-au plecat la colindat , Prin ținutul depărtat, Care are lacrimi multe, Are aripile franțe, Si cu drumuri noroiate, Si de plâns și de păcate. Până într-o zi cu soare, Când venea din depărtare, O căruță cu lumina, Zvon dorit de zi senina, Umbre alungând voios, C-am cerut cu gând duios, Lacrimi să le fac argint, Stele vii ce nu
GANDURI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364798_a_366127]
-
în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă n-am fost așa cum ți-ai dorit, Nu caută, în vina mea, răspunsul. Mi-e martor, Dumnezeu, ca te-am iubit, Dar mi-am ascuns și lacrima și plânsul. Prea multe rugăminți neîmplinite Trezesc acum... regretele târzii. Ai să-nțelegi durerea de părinte Când o să ai la rândul tău copii. Îmi caut, printre gânduri, vindecarea. Azi, să mă ierți... povară dacă-ți sunt. Doar grijile îmi rătăcesc plecarea, S-
ASCULTĂ-MĂ COPILE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364830_a_366159]
-
să o ajut să-și ia medicamentele. O invită pe fiica poetului să se așeze lângă ea. O întreabă dacă știe ce a pierdut familia și societatea românească. Nu aud răspunsul fetei, din cauza suspinelor. În odaia poetului, printre hohotele de plâns ale copilei, aud vocea calină a Manuelei, care ne recită din poezia celui ce abia ne-a părăsit: ,, Cu ochii de stele la mine privești, Întreb veșnicia, acum unde ești, Iar fiara cu laba lovește în uși, În cerul ce
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]