3,039 matches
-
PLAIURI SĂCELENE, revistă apărută la Satulung - Săcele, lunar, din ianuarie 1934 până în iulie 1940, „îngrijită” de Victor Tudoran și Ion Crisbășanu; de la numărul 7-8/1934 redactor rămâne doar Victor Tudoran. În primii trei ani P.s. are un format aidoma revistei „Bilete
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
P.s. are un format aidoma revistei „Bilete de papagal”. „Dacă rostul «Vieții săcelene», revista cu care am pornit la drum în 1930, era de a cerceta trecutul, a trezi obiceiurile și a transmite specificul săcelenesc - se spune în articolul-program -, rostul «Plaiurilor săcelene» este de a reda - sub formă de informație - prezentul și a prevedea viitorul, care nu ne prea surâde.” Publicația își propune să facă „o legătură mai strânsă între săcelenii răspândiți pe întinsul României Mari [...] și cei rămași acasă, cu
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
1980), nu s-a soldat cu rezultate apreciabile. Îndemânarea de a prezenta personaje caracterizate prin pitoresc și de a închipui dialoguri firești și-a găsit o mai bună întrebuințare în câteva scrieri dramatice: Săptămâna Patimilor (1974), Pe-un picior de plai (reprezentată în 1970 și publicată în 1979; Premiul de Stat), Pe-o gură de rai (1982), cu toate că în unele este vizibil tributul plătit ideologiei comuniste. SCRIERI: Din gura satului, Chișinău, 1963; Legenda puterii, Chișinău, 1963; Traverse, Chișinău, 1966; Pe-un
PODOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
1970 și publicată în 1979; Premiul de Stat), Pe-o gură de rai (1982), cu toate că în unele este vizibil tributul plătit ideologiei comuniste. SCRIERI: Din gura satului, Chișinău, 1963; Legenda puterii, Chișinău, 1963; Traverse, Chișinău, 1966; Pe-un picior de plai, Chișinău, 1979; Creioane colorate, Chișinău, 1980; Pe-o gură de rai, Chișinău, 1982; Urmașii dacilor și ai Romei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 142-147; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 187-209; Alexandru Cosmescu, Maiștri
PODOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
O. din volumele Ora de prânz a vulcanului Etna (1997) și Roma fără mine (1998) „ia ființă în rana deschisă a cuvântului, versul său sincopat nu prea ascultă de netezimea formei, ci dă glas pătimirii”. Este trăirea destinului vitreg al plaiului natal nedreptățit de istorie („Suntem colindători fără de stea / și gura mi-e închisă cu zăvorul / și mama ne e mama altuia / c-a noastră ne-a lăsat cu dorul”). SCRIERI: Ora de prânz a vulcanului Etna, Chișinău, 1997; Roma fără
OPAIŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea Streinul în „Iconar”: „În 1932 am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile principale sunt „Pajiști și constelații”, „Atitudini și verdicte”, „Curier ultim”. Predispoziția polemică alunecă nu de puține ori spre poziții radicale, de dreapta. Atitudinea de stânga este considerată de Aurel
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
ca Fenomenul românesc din Ardeal. El percepe Transilvania ca pe o zonă de interculturalitate ce îi conferă specificitate în contextul întregii țări, combătând totodată transilvanismul profesat de înaintași, deoarece îl consideră o limitare a orizontului cultural. Totuși, nu ignoră importanța plaiului ca simbol spațial. Foarte agresiv, eseistul reclamă nevoia de împrospătare și întinerire a publicațiilor transilvănene de felul „Gândului românesc”, criticându-l în termeni foarte duri pe redactorul-șef al acesteia: „Scutură-ți revista de zgură, domnule Chinezu, adu în ea
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
intră în clandestinitate, sub nume fals, ascunzându-se în primul an mai ales în București (prin spitale, prin casele unor prieteni sau cunoștințe - la fetele lui Eugen Goga, fratele poetului, de pildă - dar și în Ploiești, Pitești, Drăgășani, Iași, Zărnești, Plaiul Foii - pe șantiere, în vii, în fabrici). Pe la sfârșitul lui 1950 - începutul lui 1951 ajunge la Câmpulung, în Muscel, unde îl reîntâlnește - se cunoșteau dinainte de război - pe Constantin Noica, aflat acolo cu domiciliu obligatoriu din 1949, ca fost moșier. Începe
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Asociației Scriitorilor Români din Ardeal, P. colaborează la „Brașovul literar”, „Înnoirea” (unde e secretar de redacție), „Societatea de mâine”, „Luceafărul”, „Azi”, „Viața românească”, „Orizont”, „Tribuna”, „Foaia noastră”, „Gazeta literară”, „Cronica” ș.a. A semnat și cu pseudonimul Camil Meteoru. Primul volum, Plaiuri (1943), e considerat de critica vremii o promisiune, pe care P. nu o confirmă în anii următori, când nu mai publică nimic. Revine în viața literară după o absență de mai bine de douăzeci de ani, cu Bucuriile mele (1967
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
ei, unde evocă importante figuri ale culturii cu care i s-a intersectat destinul. A editat Scrisori bănățene de Cora Irineu (1975) și a tradus din scriitori maghiari (Kassák Lajos, Móricz Zsigmond, József Attila, Jékely Zoltán, Ledónyi Mihály ș.a.). SCRIERI: Plaiuri, Arad, 1943; Bucuriile mele, postfață Perpessicius, București, 1967; Gorun adânc, București, 1972; Spadă și corolă, postfață Vladimir Streinu, București, 1977; Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987. Ediții: Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975. Traduceri: Móricz Zsigmond, Povestea nu ia niciodată vacanță, București
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
postfață Vladimir Streinu, București, 1977; Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987. Ediții: Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975. Traduceri: Móricz Zsigmond, Povestea nu ia niciodată vacanță, București, 1964; Kassák Lajos, Averea și colecția mea de arme, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: George Drumur, „Plaiuri”, „Bucovina literară”, 1943, 46; Matei Alexandrescu, „Plaiuri”, SE, 1943, 1621; D. Gherghinescu-Vania, „Plaiuri”, TIA, 1943, 756; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 7; N. Popescu, „Bucuriile mele”, AST, 1967, 4; Adrian Popescu, „Gorun adânc”, ST, 1972, 2; Nae Antonescu, „Spadă
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
Cluj-Napoca, 1987. Ediții: Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975. Traduceri: Móricz Zsigmond, Povestea nu ia niciodată vacanță, București, 1964; Kassák Lajos, Averea și colecția mea de arme, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: George Drumur, „Plaiuri”, „Bucovina literară”, 1943, 46; Matei Alexandrescu, „Plaiuri”, SE, 1943, 1621; D. Gherghinescu-Vania, „Plaiuri”, TIA, 1943, 756; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 7; N. Popescu, „Bucuriile mele”, AST, 1967, 4; Adrian Popescu, „Gorun adânc”, ST, 1972, 2; Nae Antonescu, „Spadă și corolă”, ST, 1977, 7; Aureliu Goci
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
bănățene, Timișoara, 1975. Traduceri: Móricz Zsigmond, Povestea nu ia niciodată vacanță, București, 1964; Kassák Lajos, Averea și colecția mea de arme, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: George Drumur, „Plaiuri”, „Bucovina literară”, 1943, 46; Matei Alexandrescu, „Plaiuri”, SE, 1943, 1621; D. Gherghinescu-Vania, „Plaiuri”, TIA, 1943, 756; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 7; N. Popescu, „Bucuriile mele”, AST, 1967, 4; Adrian Popescu, „Gorun adânc”, ST, 1972, 2; Nae Antonescu, „Spadă și corolă”, ST, 1977, 7; Aureliu Goci, „Spadă și corolă”, RL, 1977, 46
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
Ciubăr-vodă), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunii. La Tismana), C. Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul, Sobiețki și românii, Aprodul Purice), D. Bolintineanu (Legende istorice), V. Alecsandri (Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, Despot-Vodă, Dumbrava roșie, Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, Barba lui Ștefan cel Mare, epopeea Daciada), Grigore H. Grandea (Vlăsia sau Ciocoii noi). Spiritul pașoptist
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
mistica pitagoreică a numerelor cu gândirea metafizică indiană: „! sufletul meu a mirare/ cearcă unu, doi și trei,/ cearcă patru, dacă n-are/ șaptele mai mult temei,/ cearcă nouă și-ncercare/ sfântă dacă zecele-i// [...] cea că Numărul de Aur,/ în plai hiperboreean,/ dup-acela faurmaur,/ deschizându-l la Tețcani/ și văzând prin nori balaur,/ lup flămând de mii de ani,// și visând cel fir de aur,/ legând viețile-i colan,/ toată karma-i aduna-or/ în cel galeș plai nirvan,/ cum
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
Aur,/ în plai hiperboreean,/ dup-acela faurmaur,/ deschizându-l la Tețcani/ și văzând prin nori balaur,/ lup flămând de mii de ani,// și visând cel fir de aur,/ legând viețile-i colan,/ toată karma-i aduna-or/ în cel galeș plai nirvan,/ cum acelui Minotaur/ vergine și băietani;// mâinile cu-ale lor zece/ degete îmi sunt precept,/ toate-n mânuri le-oi petrece/ spre Eonul înțelept,/ care-o ști de altă Lege,/ de Frumos, de Bun și Drept.” Muzicalitatea versului eminescian
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
în 1976. Lucrează ca referent de specialitate la întreprinderea Mecanoexportimport din capitală (1976-l980), apoi în calitate de cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, de unde demisionează în anul 2003. Debutează în revista școlară „Pe un picior de plai” în 1969, iar în 1974 primele contribuții critice îi apar în „România literară”. Colaborează intens la „Luceafărul”, „Transilvania”, „Revista de istorie și teorie literară” (unde din 1983 până în l986 este și redactor) ș.a., iar după 1990 scrie la „Dilema”, „22
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
să o considere drept variantă-arhetip. De aceea, în cercetarea motivului mioritic se pornește întotdeauna de la varianta Alecsandri. Balada debutează cu prezentarea cadrului natural, ce constituie fundalul acțiunii. Imaginile sugerează un spațiu cosmic etern stăpânit de liniște: „Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai”. Ideea plaiului este prezentă în cadrul variantelor de tip moldovenesc, în cele transilvănene fiind substituită de cea a spațiului muntos. Odată cu prezentarea turmelor care coboară, își fac apariția și personajele. Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
în cercetarea motivului mioritic se pornește întotdeauna de la varianta Alecsandri. Balada debutează cu prezentarea cadrului natural, ce constituie fundalul acțiunii. Imaginile sugerează un spațiu cosmic etern stăpânit de liniște: „Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai”. Ideea plaiului este prezentă în cadrul variantelor de tip moldovenesc, în cele transilvănene fiind substituită de cea a spațiului muntos. Odată cu prezentarea turmelor care coboară, își fac apariția și personajele. Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
elemente ale tabloului desfășoară o adevărată feerie cosmică. Într-un spațiu imens, „nunta” este vegheată de soare și lună, de stele și luceferi, de lumină, umbră, ploaie, ninsoare, negură și cer. Apoi, cadrul este limitat la peisajul caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
student la Facultatea de Agronomie din Iași și fusese condamnat la 6 ani de detenție. Ioan Muntean spune că îl cunoscuse în 1944 pe Popa „Țanu”, când acesta era refugiat la Oravița, și se împrieteniseră. Popa îi vorbea frumos despre plaiurile sale natale, iar Muntean afirmă că avea „puternice simțământe naționale și religioase”, astfel că a fost neplăcut surprins de evoluția sa ulterioară 1. Cobîlaș amintește că tatăl lui Popa era notar sau secretar comunal într-o comună din județul Soroca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
excepție. Contactul cu lumea din afară, o îndrumează tot mai mult pe calea acțiunii. Când realitatea o lovește - femeia reacționează și ea. Așa se explică atitudinea luată de femeie față de fascism. Căci văzând nerăbdarea „batalioanelor” de a transplanta și pe plaiurile noastre fericirea regimului fascist, au luat în serioasă cercetare programul și realizările fascismului. Din situația creată femeii pe teren economic și social, au înțeles valoarea regimului și primejdia ce le amenință. În adevăr, reformele sociale fasciste, însemnează o totală nesocotire
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Mesajul femeilor din Ardeal Dreptatea noastră este clarificată prin cuvântul ilustrului savant d-l Profesor Nicolae Iorga, care a dovedit documentat dreptatea noastră asupra pământului neamului românesc, din punct de vedere istoric. știm că poporul român a trăit pe aceste plaiuri de sub Carpați, înainte cu 800 de ani de venirea hoardelor barbare când au descălecat și hunii și maghiarii pe pusta părăsită, pentru ca pe urmă să cotropească și să pună în sclavie poporul daco-roman. Noi, femeile și mamele române, mândre de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
când sufletele negre ale dușmanilor seculari difuzau tendențios acțiuni ce nu erau decât fantezii caraghioase, când puterile subversive ale „cârtițelor” concetățene semănau sămânța panicii, reuniunea aderă din tot sufletul ei - și cu convingerea nestrămutată în puterea noastră de stăpânire a plaiurilor din care am răsărit - la mișcarea antirevizionistă ce s-a ridicat ca o vijelie formidabilă, cerând partea ei de muncă în organizarea mitingurilor din Oradea, în anii 1932 și 1933. Femeia română nu pregetă să bată la poarta celor cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ideea veșniciei lui, prin fauna sacră pe care o găzduiește, taurul neînjugat, ursul tămăduitor, licuricii cu lămpașe. Volumele La curțile dorului și Nebănuitele trepte reiau motive lirice anterioare, adăugându-le o mai intensă nostalgie în prelungita depărtare de țară, după plaiurile natale, dar și imagini cu tot mai dese note locale (Olarii, Mânzul, Veste) și cu trimiteri spre credințe străvechi. E sensibilă și o abandonare treptată a formelor prozodice libere, în favoarea celor regulate, cu preferință pentru metrica populară. În asemenea versuri
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]