2,670 matches
-
serios s-au implicat câteva dintre figurile reprezentative ale Renașterii științifice în procesul dezvoltării pur matematice din acea perioadă. Mulți dintre noi știu, de exemplu, că Kepler, înflăcărat adept al lui Platon, a descoperit cele trei faimoase legi ale mișcării planetare încercând să înscrie cele 5 solide regulate ale lui Platon pe orbitele planetelor. Puțini știu, însă, că titlul uneia dintre cărțile substanțiale ale lui Kepler era Despre calculul volumului butoaielor, cu alte cuvinte, în limbajul perioadei următoare, un tratat despre
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
eroic al acțiunii. La rigoare, în această etapă a gândirii lui Jünger ar trebui să evităm o folosire în sens pozitiv a termenului de nihilism. Tema care îl interesează nu este încă nihilismul, nici ca fenomen european, nici ca fenomen planetar, ci noul principiu al muncii care dă formă realității în ansamblu. Umbra nihilismului se profilează în această etapă doar pentru cine nu a înțeles și acceptat un asemenea principiu. Așadar, nihilismul este încă un fenomen negativ și subordonat: se manifestă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Într-adevăr, pornind de la Nietzsche și Dostoievski, Jünger trasează o viziune pătrunzătoare asupra nihilismului ca proces al "dispariției valorilor", deja generalizat și ubicuu. Originalitatea sa, față de modelul nietzschean, stă în faptul de a recunoaște caracterul nu doar european, ci și planetar al nihilismului, și în faptul de a oferi chiar și în perspectivă optimistă o terapie împotriva nenorocirilor pe care le-a produs. Aceasta constă în neobosita apărare a spațiilor restrânse, dar inviolabile ale interiorității individuale, considerate de Jünger ultimul bastion
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
voinței de putere, el ar fi pus în lumină cele două trăsături esențiale ale realității cotidiene: caracterul său total de muncă și epuizarea oricărei valori și resurse a sensului, așadar tehnica și nihilismul, ca fenomene nu numai europene, ci și planetare. Viziunea jüngeriană focalizează așadar două fenomene care sunt fundamentale și pentru Heidegger. Potrivit acestuia din urmă este vorba însă, trecând dincolo de Jünger, de a înțelege aceste două trăsături, cu referire la istoria ființei, ca simboluri esențiale și extreme ale sfârșitului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Säkulariesirung des Fortschritts, 1967) și Sfârșitul istoriei? (Ende der Geschichte?, 1974) și o completează cu considerații asupra stazei politicii mondiale. Ca factori decisivi pentru apariția acestui fenomen, el indică instaurarea echilibrului dintre cele două superputeri și mai ales afirmarea imperiului planetar al civilizației tehnologice: mobilizarea totală a resurselor tehnice și de lucru ridicată la rang de permanență. Acest lucru înseamnă mai cu seamă diminuarea posibilității a ceea ce este nou și diferit, faptul că civilizația tehnologico-industrială a ajuns de acum într-un
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acestea, lucrurile nu mai stau în acești termeni. Treptat, mai ales în cursul ultimelor decenii, poziția și imaginea științei și a tehnicii în lumea noastră și în autoreprezentarea sa culturală au început să se schimbe. Căpătând de acum o dimensiune planetară și devenind, mai mult, primul și cel mai important factor al globalizării, știința și tehnica se prezintă din ce în ce mai puțin ca una dintre numeroasele componente ale realității noastre, transformându-se în schimb într-o forță dominantă și exclusivă, la care se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ceea ce este cu adevărat neliniștitor nu este faptul că lumea devine o lume complet tehnică. Cu mult mai neliniștitor este faptul că omul nu este deloc pregătit pentru această transformare a lumii 232. Afirmație care trebuie citită împreună cu aceasta: Mișcarea planetară a tehnicii moderne este o putere a cărei importanță, determinantă din punct de vedere istoric, nu poate fi în nici un caz supraevaluată. Pentru mine astăzi, este o problemă decisivă modul în care poate fi dat un sistem politic și care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Heidegger examinează și critică tehnica, decisivă este problema pe care acesta o ridică: esența tehnicii și caracterul său guvernabil din partea omului. Și trebuie să recunoaștem cel puțin că lumea contemporană se află în această privință într-o situație paradoxală. Procesul planetar al raționalizării științifico- tehnice a dus la soluționarea unei întregi serii de probleme. Cu toate acestea, în fața succeselor, știința și tehnica sunt incapabile să producă experiențe simbolice ale sensului în care să înscrie ființa noastră în lume și în istorie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
comunitarism, de la bioetică la etica mediului. Catalogul ideilor este pestriț, iar turistul curios s-ar putea plimba la infinit în grădina-piață a sistemelor etice. Realitatea este că astăzi se repetă, agravată în bună parte de cadrul nihilist și de caracterul planetar și complex al vieții moderne, criza care a marcat alte epoci istorice și care este caracterizată de conflictul dintre viziuni asupra lumii și sisteme de norme în conflict, de dificultatea de a încadra în paradigme etice tradiționale acțiuni și fapte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
întrebau de ce după Ființă și timp nu a scris încă o etică, Heidegger le răspundea că o etică adecvată problemelor lumii moderne este deja implicită în înțelegerea esenței tehnicii. Orice altă etică gândită pe măsura individualului ar fi neadecvată macroacțiunii planetare a umanității, ar rămâne ceva "penultim" în raport cu realitățile ultime produse de tehno-știință. Într-o epocă dominată de nihilism, eticile rămân în planul omileticii. Întrebarea care se impune este dacă nihilismul este cu adevărat după cum considera Heidegger un punct de sosire
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
muntos sculptat destul de bizar. Se ridicară în picioare și zăriră un crater înspre care se și îndreptară. Pe măsură ce se apropiau, nisipul dispărea lăsînd loc unui peisaj sălbatic stîncos. Ici, colo șerpuiau, asemenea unor ape, faliile de plăci tectonice ale carapacei planetare. Skivah înțelese atunci că imensul crater era cauza acelor vibrații pe care le simțiră și a bucăților de piatră ce cădeau pe solul cenușiu... EXERCIȚIUL B.12. Construirea unei descrieri plecînd de la un suport iconic (fotografie, carte poștală, pictură...) sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
experiențele trăite ale unei epoci", chiar dacă globalizarea a rămas multă vreme greu de circumscris și de analizat empiric. Criza financiară globală din 2008 a adus însă o probă de realitate dură și imposibil de ignorat. Descrisă adesea ca un seism planetar cu epicentrul în zona fondurilor de investiții, așteptăm încă replicile la nivelul națiunilor, economiilor și culturilor. Deocamdată, filosofia pietei libere hiperraționale este puternic zdruncinată. Analiști de marcă precum Paul Krugman (laureat al premiului Nobel pentru economie în 2008) au concluzionat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care pot înțelege și ajuta semenii pentru a crea o armonie internațională, având în centru educația pentru înțelegere internațională și educația pentru dezvoltare și pace (G. Văideanu, 1988). Introducerea în curriculum-ul școlar a unei culturi a păcii și conștiinței planetare presupunea, conform sugestiilor UNESCO * formarea de atitudini și comportamente precum respectul față de sine și față de altul atașamentul față de dreptate și pace, considerate ca valori sociale fundamentale deschiderea spirituală, receptivitatea și spiritul critic solidaritatea și promovarea inițiativelor altruiste * formarea unor competențe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
poate implica în teleeducație, telemedicină, e-comerț, telelucru e-business etc. Ceea ce diferențiază noua economie globală de economia mondială anterioară este faptul că prima este o economie cu o capacitate de muncă în echipă, în timp real și la scară planetară, în care individul își valorifică personalitatea, se dezvoltă continuu și se reorganizează. Principalele instrumente de comunicare prin rețea sunt: e-mail, grupurile de discuții, chat-room, gadgeturi, videoconferința. Un program e-România trebuie să accelereze schimbările pozitive care să apropie comunitățile urbane
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de ușurința cu care oamenii pot călători, comunica și face comerț aproape oriunde pe planetă. Globalizarea este un proces care are ca rezultat realizarea unei noi ordini mondiale în care are loc o puternică integrare a activității economice la scară planetară prin: transnaționalizare și multinaționale; crearea de zone de liber schimb (NAFTA Acordul de Comerț Liber Nord American constituit în 1994 din SUA, Canada și Mexic); crearea de uniuni vamale (Uniunea Europeană, Mercosur zona de comerț liber a Americii de Sud constituită în anul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a deschis o nouă eră în istoria civilizației umane: era atomică. În elaborarea modelului său atomic Niels Bohr (1885-1962) s-a bazat pe ideea cuantelor de lumină introduse în 1900 de către Max Planck. În 1903 Bohr a presupus că modelul planetar al lui Rutherford, sugerat direct de experiență, nu poate fi explicat în cadrul teoriei electrodinamicii clasice, că acest model poate fi înțeles numai dacă se introduc sistematic ideile teoriei cuantelor. Bohr a postulat că sistemul atomic poate exista numai în stări
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ediția a doua de la Principia, revenind asupra temei gravitației, Newton arată că a explicat doar fenomenele în care este prezentă forța gravitației, dar nu a stabilit cauza acestei forțe, întrucât eu nu inventez ipoteze. În secolul al XVII-lea astronomia planetară și mecanica terestră erau considerate macro științe, întrucât acestea se ocupau de proprietăți și procese observabile și măsurabile. În schimb, optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice postulau existența unor entități declarate inobservabile. În cercetarea acestor procese, metaforele și analogiile
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Reality" (1919/1996), ne este prezentată o viziune simplificată a concepțiilor existente, în contextul istoric contemporan lui Mackinder, asupra planisferei. Astfel, autorul se referă la o masă continentală unică (Europa Asia Africa, adică "insula mondială"sau "Heartland") înconjurată de oceanul planetar. În opinia lui Mackinder, cine stăpânește "Heartland"-ul stăpânește întreaga lume. Punctul central al acestui "Heartland" coincide cu teritoriul stăpânit de Rusia, pe când zona oceanică este reprezentată de popoarele maritime, cum ar fi cel anglo-saxon sau cel spaniol. Aceeași polaritate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau de procese cooperante la același nivel. Ceea ce este important aici constă în faptul că, dacă prin izomodernismul său omul conflictual refuză relativizarea valorilor și propagă revigorarea acestora, atunci noile spații de interferență tind să contureze, paradoxal, atât apariția "cetățeniei planetare", cât și repunerea în scenă a naționalismelor spirituale formate în epoca modernă și care intră în colaps în propriile mătci enstatice. O teorie relevantă în acest punct al demersului de față este cea a "principiului entropic" (Prigogine, 1984; 1992), potrivit
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Un astfel de realism, bazat pe procesele sociale deja existente și care pot fi extrapolate, este, de asemenea, "utopic", deoarece reprezintă o atitudine inedită. Acesta ar conduce la o ordine mondială mai demilitarizată, mai socializată și mai grijulie față de mediul planetar. "Realismul utopic folositor" s-ar construi prin articularea diverselor mișcări nonpolitice, cum ar fi cele feministe, pacifiste sau ecologiste, în orice caz a mișcărilor care presupun funcționarea conștiinței participative. Aș adăuga la toate acestea următoarea constatare. Printre transformările din viața
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
al antichității, cel care dispunea de această forță putea "poseda" ființele umane, reușind să fie oricare din ele, pe rând. Și cum oamenii își dădeau greu seama de pericol, Trask putea lovi chiar în inima grupului conducător al unui guvern planetar. NUMAI CĂ ACUM ZĂCEA ÎN PROPRIUL LABORATOR, PRIZONIER, VICTIMĂ A UNUI DEZASTRU NEPREVĂZUT. POATE ACUM SE TREZISE ȘI SE GÂNDEA LA PROPORȚIILE CATASTROFEI. MARIN SE SIMȚI OBOSIT, DAR IDEEA DE A DISCUTA CU TRASK ÎI DĂDU O MOTIVAȚIE SUFICIENT DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
el privește lingușirea mării-adînci; Acolo, gonit de soarte și de gânduri el adoarme, Cu durere-adîncă marea vrea pământul să-l răstoarne - Și isbea mugind de doliu în mormântul lui de stânci. 1165Sori se sting și cad în caos mari sisteme planetare, Dar a omului gândire să le măsure e-n stare... Cine-mi măsur-adîncimea - dintr-un om?, nu - dintr-un gând Neaprofundabil. Vană e-a-nvățaților ghicire. Cum în fire-s numai margini, e în om nemărginire. 1170Cît geniu, câtă putere
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la drum fără o utopie în desagi. Stramoșii mei nu erau analfabeți. Citeau în stele. Misiunea tuturor utopiilior a fost să rectifice omul. Ce ne făceam dacă Arhimede găsea un punct de sprijin ? Si dacă totul nu este decât un planetar hohot de râs ? Iubirea și arta se străduiesc să facă utopiile locuibile. Important e să-ți primenești din când în când utopiile. Utopiile avortate devin catastrofe. Îndoielile întrețin misterul, nu certitudinile. Stropul de imperfecțiune potențează misterul frumuseții. Fără puțin mister
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bine, se așteaptă la recunoștință. Cei care caută absolutul în dragoste au soarta lui Icar. Toți leneșii se cred inadaptabili. Unii au impresia că îi paște celebritatea chiar de la vârsta pojarului. Unele funcții sunt ierarhice, nu totemice. Luptăm pentru pacea planetară. Dar nu ne reușește nici cea cu noi înșine. Cârciuma este o agoră, o purgație a necazurilor. La începutul fiecărei campanii electorale, politicienii sunt siguri că șiau redobândit virginitatea morală. Fiecare epocă are impresia că își înalță piramidele ei. Din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
erorile se transformă în adevăr și viceversa. Absența rațiunii invită tirania pe tron. Pe români, i-a așezat Dumnezeu prea aproape de colții tigrilor. Cam după un secol, de la scrierea lor, cărțile de istorie devin de necitit. Istoria contabilizează scrumul incendiilor planetare. Viața este înșurubată în cea a timpului tău. Popoarele subdezvoltate se străduiesc să supraviețuiască prin prolificitate. Barbarul duel era totuși o chestiune de ecologie morală. Responsabilitatea profesorilor este imensă. Dacă Hitler nu ar fi fost respins la Academia de Arte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]