11,985 matches
-
nu mă pune la nimic, nu mă învață să fac nimic. O spune parcă cu reproș față de mama lui după care continuă : Nu am de unde să știu cum se spală mozaicul, trebuie mai întâi să învăț ! Nea Marin pică în plasă. - Te învăț eu .......... Spală șmotrul în apa murdară din găleată, îl stoarce cât poate de bine după care freacă cu sârg mozaicul deja spălat și se ridică fudul, întrebând : - Îți place cum arată acum ? - Numai puțin !.... Abia învățase tocmai de la
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
o povară. Atunci când ești comparat, prea des, cu altcineva nu mai poți fi tu însuți, este ca și cum tu nu ai mai exista, devii imaginea altcuiva. Babău nu este câtuși de puțin deranjat de acest fapt. Admiratoarele originalului îi pică în plasă. El este cel care se bucură din plin atunci când le cordește pe rupte. A găsit soluția pentru a satisface cât mai multe fane dornice să simtă virilitatea actorului. Le duce la baia publică. Femeii care verifică actele de identitate, în vederea
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
el aparține și animalelor, cărora nu le este dată reflexiunea.[ ... ] Numai omul are religie, fiindcă gândește.[ ... ] religia și moralitatea trebuie să fie date omului și pe calea sentimentului.[ ... ] Când omul cunoaște prin suflet, el oglindește realul, iar când rămâne în plasa simțurilor, plăsmuiește păreri. Rațiunea separă sufletul de lumea sensibilă”. Se ajunge până la urmă, spun, a invoca acel echilibru în gândire, la care trebuie să țină omul și omenirea în general, între rațiune și sentiment. Pentru Hegel, putem concluziona, filozofia este
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > MIRIAPODELE DECADENȚEI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un Olt tot mai sărac în pescari, parcă toți peștii s-au adunat disperați în ședința foto a plaselor monofilament, combinatele în schele nu mai otrăvesc nici văzduhul, printre nori, Făgărașul găzduiește hoteluri de gheață, Șelimbăr, o mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) Mite Măneanu (Capitol din lucrarea Agricultura ș i Comer ț ul Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale ș i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele medii. În realitate, după cum se poate constata și din tabel, în cuprinsul județului existau mari diferențe între diferite plăși și zone, atât sub raportul producției cât și al consumului și disponibilităților pentru comerț. În timp ce în plasa Câmpul, spre exemplu, ce obținea un excedent de 1219000 ocă vin ceea ce reprezenta aproape jumătate din întreaga producție a plășii și peste 80
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
ocă. Dar acestea sunt cifrele medii. În realitate, după cum se poate constata și din tabel, în cuprinsul județului existau mari diferențe între diferite plăși și zone, atât sub raportul producției cât și al consumului și disponibilităților pentru comerț. În timp ce în plasa Câmpul, spre exemplu, ce obținea un excedent de 1219000 ocă vin ceea ce reprezenta aproape jumătate din întreaga producție a plășii și peste 80 la sută din cantitatea totală de vin destinată comerțului în întreg județul, în plasa Baia se înregistra
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
diferențe între diferite plăși și zone, atât sub raportul producției cât și al consumului și disponibilităților pentru comerț. În timp ce în plasa Câmpul, spre exemplu, ce obținea un excedent de 1219000 ocă vin ceea ce reprezenta aproape jumătate din întreaga producție a plășii și peste 80 la sută din cantitatea totală de vin destinată comerțului în întreg județul, în plasa Baia se înregistra un deficit de 184000 ocă. Desigur aceste diferențe se datorau mai multor factori între care trebuie menționat productivitățile diferite de la
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
comerț. În timp ce în plasa Câmpul, spre exemplu, ce obținea un excedent de 1219000 ocă vin ceea ce reprezenta aproape jumătate din întreaga producție a plășii și peste 80 la sută din cantitatea totală de vin destinată comerțului în întreg județul, în plasa Baia se înregistra un deficit de 184000 ocă. Desigur aceste diferențe se datorau mai multor factori între care trebuie menționat productivitățile diferite de la o zonă la alta, suprafețele de asemenea diferite afectate acestei culturi, structura consumului, posibilitățile de desfacere, densitatea
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
grindină, îngheț și altele. În vara anului 1832, spre exemplu, grindina și piatra au compromis recoltele de struguri și fructe din numeroase sate aflate în partea centrală și sudică a județului. Distrugeri mai mari erau raportate din 10 sate ale plășii Motrul, 11 sate din Dumbrava precum și unele din plășile Baia, și Cloșani. Două luni mai târziu erau afectate din nou un număr de sate din plasa 5152/1835, f. 209-237).Motru 722. Asemenea condiții determină mari diferențe de producție de la
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
exemplu, grindina și piatra au compromis recoltele de struguri și fructe din numeroase sate aflate în partea centrală și sudică a județului. Distrugeri mai mari erau raportate din 10 sate ale plășii Motrul, 11 sate din Dumbrava precum și unele din plășile Baia, și Cloșani. Două luni mai târziu erau afectate din nou un număr de sate din plasa 5152/1835, f. 209-237).Motru 722. Asemenea condiții determină mari diferențe de producție de la un an la altul, recoltele de struguri și fructe
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
centrală și sudică a județului. Distrugeri mai mari erau raportate din 10 sate ale plășii Motrul, 11 sate din Dumbrava precum și unele din plășile Baia, și Cloșani. Două luni mai târziu erau afectate din nou un număr de sate din plasa 5152/1835, f. 209-237).Motru 722. Asemenea condiții determină mari diferențe de producție de la un an la altul, recoltele de struguri și fructe fiind aproape în totalitate tributară condițiilor climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
plasa 5152/1835, f. 209-237).Motru 722. Asemenea condiții determină mari diferențe de producție de la un an la altul, recoltele de struguri și fructe fiind aproape în totalitate tributară condițiilor climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
Motru 722. Asemenea condiții determină mari diferențe de producție de la un an la altul, recoltele de struguri și fructe fiind aproape în totalitate tributară condițiilor climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
la altul, recoltele de struguri și fructe fiind aproape în totalitate tributară condițiilor climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3 și 12 parale oca. Acestea sunt de fapt prețuri de vânzare cu ridicata pentru că la cârciumi și la orașe acestea erau mai mari. Examinând evoluția acestora
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
referă la cantitățile de rachiu obținută din fructe. Astfel un document din anul 1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
document din anul 1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
continuă să ocupe în sec. XVIII-XIX, un loc important în cadrul economiei părții de vest a Olteniei. NOTE 721 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 2282/1832, f. 6, 79, 80, 102.223 722 .Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5. 723 .Pentru aceeași perioadă se făcea mențiunea că vinul se vindea la cârciumi cu 16 parale ocaua (Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 53, 379). 724 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
412. 725 .În anul 1832, se arăta într-un raport, cu ocazia lucrărilor de lărgire a drumurilor de poștă Craiova-Cerneți, au fost tăiați numeroși copaci aflați pe marginea acestuia. Între aceștia mulți pomi fructiferi. (Arh. St. Drobeta Turnu Seveerin, Pretura plășii Bâcleș, dosar 5315/1832, f. 54).224 726 .Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 398, 416, 430, 432 ș.a. 727 .De altfel, un deceniu mai târziu, Ion Ionescu de la Brad înregistra peste 25.662 pogoane reprezentând suprafața
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
venea din Lemberg și cobora spre Balcani. În 1892, satul, răscumpărat de la Grigore M. Sturza, fiul și moștenitorul fostului domnitor, devine „târg liber” cu o viață social-economică de sine stătătoare, la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind sediu administrativ de plasă. În timpul răscoalei din 1907, țăranii din Zvoriștea și din satele vecine s-au adunat la Mihăileni, au atacat târgul și au dat lupte cu armata. Așezarea Mihăileni s-a remarcat prin dezvoltarea meșteșugurilor și în deosebi a olăritului, ceramica produsă
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
basmului și transpunându-l în poezie, autorul ne oferă reîntâlnirea cu bucuria curată a copilăriei, concomitent cu prelevarea substraturilor basmul, cu o maturitate spirituală care presupune o experiență de viață pentru a putea pătrunde înțelesurile ei adânci, dimensiuni prinse în plasa vieții altfel interceptate decât cele filtrate prin ochii unui copil. Atât basmul popular, cât și poemul poetului Adrian Erbiceanu, au mai multe motive epico-filozofice, motive străvechi, adevărate căutări menite să satisfacă nevoia de a pătrunde dincolo de limitele cunoașterii. Este un
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
putea sădi pomi și vii exercitau o puternică atracție asupra clăcașilor care nu de puține ori fugeau de pe cele pe care se aflau așezați pe acestea din urmă. În acest sens este semnificativ un raport din aprilie 1834 al Suptocârmuirii plășii din județul Mehedinți, în care se arăta că din mai multe sate (Obârșia, Izimșa, Salcia etc.), fugiseră numeroase familii de clăcași pe moșia Ascunsa din aceiași zonă, moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Statului Drobeta Turnu Severin ne prilejuiesc o constatare care la început ar părea surprinzătoare și anume aceia că în zona Mehedințiului cele mai întinse plantații cu vii erau situate nu în partea de nord ci în cea centrală și sudică (plășile Ocolul, Blahnița și Câmpu) de unde se obțineau și celelalte cantități de struguri și vin. O caracteristică a viticulturii din perioada Regulamentului organic este aceea că în marea lor majoritate viile nu formau podgorii întinse, compacte ci ocupau suprafețe mici izolate
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Mehedinți trebuie să arătăm că în urma calculelor făcute, luând ca bază producția de vin obținută în întreg județul 711, precum și productivitatea medie a unui pogon de vie712 se poate aprecia că acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne oferă unele date în legătură cu cantitățile de vin produse în fiecare plasă, datorită diferențelor de productivitate și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]