31,059 matches
-
din situația evreilor din Moldova pînă în perioada interbelică și "ieșirea din ghetou" prin educație și competitivitate economică (Lucian Nastasă - Educația școlară la evrei și "ieșirea din ghetou") și, în granițele ei bine strînse, insularizarea imaginii lui Ceaușescu în producțiile plastice oficiale și evoluția cultului Conducătorului (Adrian Cioroianu - Ceaușescu pe insula culorilor. Construcția unicității în plastica "omagială" românească). Chiar în carte se trasează o zonă de insularitate în apa nediscutată a privirii europene asupra fenomenelor izolării etc. prin studiul lui Silviu
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
să însemne asta, - din fericire românii sunt acolo și taie copacii, astupă râul, sfarmă coloana etc... În încheiere, v-aș pune o întrebare mai personală, privind propriile Dv. preocupări legate de critica de artă. Ați scris numeroase studii despre artele plastice, ați preferat anumiți artiști, ați scris despre cubiști, despre pictura murală mexicană, despre futuriști și despre multe altele. Cum priviți în urma sau în fața Dv. aceste șantiere, cum apreciați ceea ce ați făcut, cum priviți critica de artă contemporană, statutul criticului, aflat
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
cere să fii un deștept - mai spunea el - dacă nu te-ai născut astfel; dar măcar să fii sincer, trăind, altă șansă neavînd. De curînd, întîmplarea a făcut să mă întîlnesc, după mulți ani, la intrarea în R.l. cu eminentul critic plastic Radu Bogdan (nici o rudenie cu celălalt). Bucuros, el exclamase subliniind ironia cu gesturi amicale: "Uite cine se zice că-i antisemit, autorul Galeriei!" Într-adevăr, de la Hary Brummer, de pe vremuri, mi se trăgea faima că aș fi un filosemit. Generația
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
București, lucrează în domeniul apărăturii seismice la Institutul Național de Fizică a Pământului. Pasionat de arheologie și literatura, da la iveală românul istoric Tragă șerpilor, un debut surprinzător prin iscusința narației, prin echilibrul stilistic între relatarea aventuroasa, dramatică, descrierea eficientă, plastică și oralitatea caracterologica captivantă. Bref, e vorba de talent, de o intuiție artistică rar dobândită din primul foc, ceea ce ne face să credem că autorul va fi aproape obligat să se ia în serios și să "recidiveze" cel puțin la
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
soi de postexpresionism distilat, distins, ușor mixat cu Jugenstilul. Grăunțele dure, colțuroase, ale viziunii au fost reținute de o sită ce-a lăsat să se prefire doar nisipul. Care e situația prozatorului? Neîndoios, acesta e legat organic de natura artistului plastic. Ochiul pictorului este adesea cel ce dictează scriitorului ecuațiile sensibile ale realului consemnat: Totul merge bine, soarele rămîne multă vreme deasupra Teatrului, bucată udă de chihlimbar, palmele filodendronului, cana de pe măsuța neagră, șevaletul, decupate pe peretele gol, toate sînt portocalii
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
în spațiul de la Fundația Culturală, are două componente majore: pe de o parte, conservă memoria unui figurativism îndepărtat, memorie ce funcționează oarecum atavic și care, mai puțin interesată să păstreze identități riguroase, transferă realitatea în semne generice și în concepte plastice subiective, iar, pe de altă parte, dezvăluie o adevărată fascinație pentru scriere, pentru text, pentru lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Sasha Meret este una de factură decorativă, o construcție
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
lucrurile nu sunt chiar atît de simple. Sasha Meret nu este nici pe departe un artist comercial și nici un pictor retinian. Lumea sa, cea lăuntrică și cea exterioară în aceeași măsură, este una necontingentă, transparentă, ambiguă și fundamental nonfigurativă. Semnele plastice pe care ea se sprijină, lesne de înscris într-un repertoriu formal destul de exact, au exclusiv o funcție de reprezentare simbolică și nu trimit explicit către nimic material, din afară, obiectiv. Oscilînd între memorie și aspirație, între visul recuperator și cel
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
în frunzișuri, sub antenele tremurătoare ale reflectoarelor de la Băneasa". De cele mai multe ori avem a face cu un amestec specific de notificări de lecturi, impresii fugare, intens estetizate, confruntări ale artelor cu viața și viceversa, cu o predilecție aparte arătată artelor plastice (Radu Petrescu e un pictor refulat). Sub condeiul său, sevele realității se evaporă, lăsînd un reziduu cristalin, caligrafia vieții înseși sacrificată în actul scriptic: "Joi. Dau lui Paul Lăzărescu traducerea din italienește pe care m-a rugat acum cîteva zile
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
intră la Antipa. În cărucioare, pe brațe sau pe jos au cu toții aceeași fizionomie de bătrîni înțelepți, observatori plini de gînduri ai vieții, dar și oarecum zaharisiți într-un zîmbet fără motiv suficient". Piesajele sînt innumerabile, toate strălucitoare de substanță plastică: "Frumoasa și insistenta ploaie s-a terminat, căci, vai, toate lucrurile se termină fiind totuși eterne, și azi universul e de un albastru cenușiu, perlat, luminos cu distincție". Percepem ochiul pictorului care alcătuiește compoziția, aranjează nuanțele, sprijinindu-și opera de
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
nedisprețuind zvonul, știrea neconfirmată, comerajul. Efectul e de "comedie umană" sui generis, spectacol de psihologii și de fapte pe care le străbate sancțiunea etică nedisimulată. În schimb Jurnalul lui Radu Petrescu e o operă de estet întemeiat pe emoții literare, plastice, muzicale, în speță pe cele plastice, cărora le dă replică în verb, oarecum desprins de umanitatea pe care o prizează sporadic, obiectiv, rezervîndu-și subiectivitatea pentru aura cromatică extraordinară cu care îi înzestrează evocarea. Rezultatul nu e atît o "comedie umană
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
e de "comedie umană" sui generis, spectacol de psihologii și de fapte pe care le străbate sancțiunea etică nedisimulată. În schimb Jurnalul lui Radu Petrescu e o operă de estet întemeiat pe emoții literare, plastice, muzicale, în speță pe cele plastice, cărora le dă replică în verb, oarecum desprins de umanitatea pe care o prizează sporadic, obiectiv, rezervîndu-și subiectivitatea pentru aura cromatică extraordinară cu care îi înzestrează evocarea. Rezultatul nu e atît o "comedie umană" cît una estetă, de forme și
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
acuarele abstracte în care jocul geometriilor amintind întrucâtva de Mondrian închipuie încercarea formei de a se structura, de a intra în matcă, de a se constitui într-un tot perfect și închis, dar și eșecul și entropia. E o figurare plastică a traiectoriei limbajului poetic între structură și dezordine, între sensul unitar și căutarea lui înfrigurată. Adrian Bodnaru, Toate drepturile rezervate, inclusiv Suedia și Norvegia, cu șapte desene de Dan Ursachi, Ed. Brumar, Timișoara 2000, 84 pag., fără preț.
Toate drepturile rezervate... by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17124_a_18449]
-
să poată fi găsiți dacă i-ar fi bătut norocul la bingo. Îi mîna pe ei acolo nu dorul de natură, ci dorința de a frige în aer liber mielul și purcelul, cîrnații și mititeii, de a ciocni pahare de plastic și a proba capacitatea maximă a casetofoanelor. Parfumele de mai copleșite de fumul grătarelor, ciripelile - de văicăreli orientale și furnicile strivite de șezuturi masive: distracție populară de Armindeni care îmbogățește natura cu oase roase, coji de ouă vopsite, pungi, sticle
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
vorbită într-un film, subiectul, naționalitatea regizorului, originea geografică a societăților de producție... De pildă, deși în competiție nu figurează nici un film italian, ținînd cont de "criteriile de coproducție", Italia e coproducătoare a trei dintre filmele competiției! Formula de prezentare plastică a viitoarei competiții, pentru care au optat organizatorii, e una de sorginte sportivă: În acest an, în cursa pentru Palme d'or, Asia întîlnește Europa. Challenger: America. Outsider: Franța". Într-un paragraf dedicat selecției americane, organizatorii explică de ce marile studiouri
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
la două minute de piațetă și-mi reamintesc cu încântare de serile de primăvară și de vară când orchestre improvizate, virtuozi ai chitarei, ai clarinetului, ai flautului, ai violoncelului, ori chiar ai unor capace, cutii goale sau găleți de material plastic "țineau afișul" până noaptea târziu - știu ce importanță are să fii reprezentat, ca instituție culturală, acolo. Dintre țările fostului bloc comunist, doar Ungaria a reușit, de ani buni, să mențină un foarte activ centru de artă, "Petöffi Cultural Center". Neavând șansa
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
plastica ușor exaltată a ochilor. însă și acest element rezumă întreaga viață interioară la o stare de uimire blîndă, care nu tulbură și nici nu distorsionează. În partea inferioară a imaginii, în regiunea gîtului și a umerilor, compoziția este susținută plastic printr-o suprafață mai amplă de alb și o pată puternică de negru care sprijină întreaga arhitectură formală și cromatică a capului. în colțul din drepta al tabloului, în zona echivalentă umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
acest context, privirile pictorului surprind un chip în plină lumină, cu ochii profunzi și cu o expresie în care severitatea și blîndețea se contopesc. Cele cîteva accente de umbră, distribuite circular în jurul feței, scot și mai puternic în evidență luminozitatea plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
mai trebuie insistat asupra utilității și oportunității demersului său. Ele sunt evidente și solid garantate. Cele 140 de pagini ale autoarei se completează de altfel la final cu câteva statistici și hărți demografice, menite să contureze o idee sintetică si plastică asupra evoluției fenomenului în custodie. în ceea ce privește relația actuală a rromilor cu majoritatea românească, percepția autoarei mi se pare însă discutabilă. Emmanuelle Pons pare îndatorată unor clișee care țin mai degrabă de cultura în care s-a format. Personal, nu am
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
și de romanul Blocada. Se integrează acelui înfrigurat intermezzo dintre 1945 și 1948, cînd spiritul liber al culturii românești a mai putut avea o ultimă pulsație luminoasă înaintea lungii nopți totalitare, urmînd cursurile Facultății de litere din București, scriind cronici plastice în ziarul Timpul, apoi la Ecoul, ambele sub direcția lui Grigore Gafencu, ale cărui opinii politice le împărtășea. Este călduros apreciat de către Petru Comarnescu: "M-am dus în ziua și ora fixată și Petru Comarnescu m-a primit cu entuziasmul
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
făgăduindu-și, cam abrupt, o altă formulă de jurnal"; �detectiv de ascunzișuri sufletești și... trupești, care nu întîmplător a trecut printre modelele sale pe Marcel Proust"; �aceasta face ca aforismul să înfrunzească spontan în scrisul său sub forma unor definiții plastice și a formulelor deopotrivă incisive și decisive"; G. Călinescu a introdus maniera dansantă în scris, Perpessicius - lavaliera, iar continuatorii lor - giumbușlucurile". Concomitent cu acest "impresionism" vinovat în ochii unora tocmai prin frăgezimea sa care derivă din talent, Cornel Regman poate
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
industrială la 21 de ani, dar după stagiul militar îmbrățișează cariera tatălui său: ofițer de marină. Se căsătorește la 2 mai 1935, în vârstă de 26 de ani, cu Cecilia Frederica Storck, în vârstă de 20 de ani, fiica artiștilor plastici Frederich Storck și Cecilia Cuțescu Storck, româncă născută Brăneanu, la Râul-Vadului, comuna Câineni, județul Vâlcea, și înfiată, la 15 ani, de bunicii dinspre mamă: Constantin și Elena Cuțescu. Conform actului dotal din 18 martie 1935, părinții dau de zestre fetei
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
Sorin Petroniu, din București, i-am trimis la Paris cele două volume Jean Bart - Scrieri, I, II, pe care le-am editat în anii 1974, 1979, la Editura Minerva. Ada Botez, cel de al treilea copil al scriitorului, urmează Artele Plastice și se afirmă în sculptură, într-un timp făcând ucenicie în atelierul lui Brâncuși de la Paris. Se căsătorește, la București, în 18 noiembrie 1942, cu Petre Constantin Carp, 40 ani, fiul lui Petre Carp și al Annei, născută Boierescu. Căsătoria
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
Gheorghe Grigurcu Construită, în timp, pe două registre, cu o aparent radicală deosebire, creația lirică a poetei și pictoriței clujene Mariana Bojan e în măsură a-și releva o lăuntrică unitate. Ruptura e mai mult de ordin plastic decît de substanță morală, aceasta din urmă, în pofida unei linii evolutive, dînd tonul omogenizator al unei poezii a candorii vulnerate, semnate de o ființă "rău vindecată/ de copilărie". E adevărat că prima etapă pare a ilustra un festin al asociațiilor
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
de cînepă (titlul celui de-al doilea ciclu). Dacă în Phantastikon poeta coopera fertil cu pictorița, plăsmuind frenetice tablouri ludice, iscînd un turbion carnavalesc al unei satire contrase în imaginar, în textele mai noi d-sa se disociază de limbajul plastic, se denudează sufletește în vederea confesiunii. La ușa confesionalului, mitologia e părăsită precum o slăbiciune. Poetica înscrie, prin reducția sa la notația frugală, degajată de sonoritatea formei tradiționale, un act de umilință. Scăpată de povara mitologiei, fie ea și în răspăr
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
coeziunea și logica infailibilă a lumii artistului. Acțiunea sa definește, identifică, precizeză ceea ce inițial nu era decît o pură virtualitate sau chiar un mesaj al transcendenței care se cerea înțeles, însușit și exprimat. Părăsirea acestui tip de înțelegere a formei plastice, a lumii și, implicit, a omului ca rezumat cosmic, este determinată de experiențele modernismului de la începutul secolului XX, experiențe ce marchează cea mai gravă criză a modelelor clasico-renascentiste și cea mai virulentă revanșă a gîndirii de tip oriental, nonfigurativă și
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]