3,630 matches
-
este izolată, forma putând fi interpretatată ca neadaptată încă sistemului morfofonemic românesc, există numeroase substantive recente invariabile (masculine, feminine sau neutre, terminate, la singular și plural, în -i vocalic, neaccentuat sau accentuat - scris ca i sau ca y ) care, prin pluralul în -i, ar putea oferi un punct de sprijin în fixarea realizării vocalice a lui i (masculinele: bebi, culi, dandy, grizzly, hippy, lori, maori, *mariachi, paciuli, pecari, penny, *ravioli, tsunami 11, unele feminine și unele neutre confetti, graffiti, harachiri, *jacuzzi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cruzeiro, daimio, dingo, *euro, *macho, *mango 2 "pom", peso, *picaro, quebracho etc.) nedând niciun semn de refacere a unei flexiuni complete după acest model. Chiar și foarte frecventul euro nu pare a fi atras în tipar (este rarisim utilizat cu pluralul euri și, mai ales, în înregistrări mai vechi - vezi Dimitrescu (2002b: 214) -, poate și din pricina omonimiei cu extrem de recentul E-uri "aditiv alimentar" sau după modelul pronunției străine cu finală vocalică invariabilă, indiferent de număr). Destul de frecvent apare însă forma
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și, mai ales, în înregistrări mai vechi - vezi Dimitrescu (2002b: 214) -, poate și din pricina omonimiei cu extrem de recentul E-uri "aditiv alimentar" sau după modelul pronunției străine cu finală vocalică invariabilă, indiferent de număr). Destul de frecvent apare însă forma de plural euroĭ, specializată pentru conotații ironice, formă adaptată după modelul altui tipar, cu diftong la singular. În schimb, substantivul (neînregistrat în DOOM1, 2) straniero - stranieri "persoană venită din străinătate, în special într-o echipă sportivă" dă semne clare de integrare flexionară
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
număr mare de apariții (25900!): Atacantul echipei AC Fiorentina, Adrian Mutu, a fost desemnat cel mai bun stranier al etapei a XXIII-a din Serie (Mediafax, internet, 2008), Votează cel mai bun stranier al Craiovei (craiovamaxima.ro, 2008). Forma de plural stranieri este neconcludentă în înregistrările de pe internet, căci, ca formă scrisă, nu indică și pronunția lui -i final, vocalic sau devocalizat: Ultimii stranieri sosiți în lot, sînt I.D. și M.B. ("Cotidianul",1995, în DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din Senat și Congresul deputaților", cuvânt înregistrat în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din Senat și Congresul deputaților", cuvânt înregistrat în DOOM2 sub formele variante cortes/cortesuri), *pampers, *snacks, *sticks și, mai nou, în terminologia
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a desinenței "s" și a tiparului/tiparelor incluzând această desinență, în ciuda apariției ei oarecum frecvente în aspectul scris al limbii actuale, mai ales în anumite utilizări ale ei. Semnul cel mai clar al acestei respingeri constă în crearea așa-numitelor "plurale tautologice"/"dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i (sau, pentru neutre, -uri) și realizarea, sub efectul atașării lui i, a unei alternanțe consonantice (bluejeans - bluejeanși 14) indică pierderea semantismului originar al desinenței și atragerea, în final, a cuvintelor în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 2006, 2008 - sub tipar) (de exemplu, skinheads-ii, apud Stoichițoiu-Ichim 2006: 47). Se pot adăuga și utilizările specializate din terminologia încălțămintei; vezi și recentul mots-uri, de origine franțuzească, Liiceanu, U.I.: 339. Sunt însă și forme cu plural dublu acceptate deja de normă (în DOOM2: comics-uri, cortes-uri, pampers/ș-i, sticks-uri). Interesant de observat că, dacă singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o, la masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Liiceanu, U.I.: 339. Sunt însă și forme cu plural dublu acceptate deja de normă (în DOOM2: comics-uri, cortes-uri, pampers/ș-i, sticks-uri). Interesant de observat că, dacă singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o, la masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Pentru substantive ca: anaconda, *bossa-nova, *hacienda, *ikebana, *lambada, *mortadella, *mozzarella, *salsa, DOOM2 recomandă, la N-Ac sg., numai formele cu -a, dar, la G-D, recomandă formele tiparului regulat anacondei, bossa-novei, haciendei, ikebanei, lambadei, mortadellei, mozzarellei, salsei (pentru câteva apare și pluralul: anaconde, bossa-nove, haciende, ikebane, salse). De la acest stadiu, puțin mai lipsește pentru a se reface și forma de singular în -ă. Excepție face *perestroika, în cazul căruia o trăsătură fonetică (finala -ka) determină atragerea substantivului în tiparul ă - i (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de vechimea bazei, tratamentul lor mai vechi, caracterizat prin selecția obligatorie a desinenței -i. - Exceptând structurile morfematice conținând pe -(t)ură și pe -ică, pentru substantivele din fondul împrumutat, tiparul ă - i este rar. Forme ca marcă, remarcă, al căror plural este -i, au aceeași finală -că. O formă ca tumori (tumoră - tumori), cu pluralul în -i, s-ar putea explica din paradigma mai veche în -e (tumoare - tumori), forma tumoare fiind acceptată în continuare ca variantă liberă. În trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Exceptând structurile morfematice conținând pe -(t)ură și pe -ică, pentru substantivele din fondul împrumutat, tiparul ă - i este rar. Forme ca marcă, remarcă, al căror plural este -i, au aceeași finală -că. O formă ca tumori (tumoră - tumori), cu pluralul în -i, s-ar putea explica din paradigma mai veche în -e (tumoare - tumori), forma tumoare fiind acceptată în continuare ca variantă liberă. În trecerea de la DOOM1 la DOOM2, puținele modificări de normă privitoare la tiparele flexionare în discuție confirmă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tipar flexionar; vezi împrumuturile jacquerie, *sosie. Unele formații își modifică terminațiile originare (este cazul noilor forme din DOOM2 în -i-e, care înlocuiesc mai vechile formații în -i-a: acacia, araucaria, cineraria, fucsia, loggia, rickettsia, tibia); vezi și *giardia, fără indicație de plural în DOOM2, sau tratoria/tratorie, ultima înregistrată în DCR2 și în Dragomirescu (2005a), ambele circulând și cu o formă refăcută în -i-e. Revelatoare este formația mass-media, pentru care DOOM2 admite un G-D singular articulat mass-mediei, iar în uz apare și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Forum, 2004), mirosul de papaie verde (CineMagia, 2005), secureștii lui Ceaușescu nu urăsc. [...] Colectează informații și le sintetizează cu răceală. [...] sunt aduși la un soi de paranoie. Paranoie sau istețime. (Rlit, 31, 2008: 31), substantivele în discuție nu prezintă și pluralul "românizat"(*păpăi/*papai, *paranoi). Numărul mic de împrumuturi și, mai ales, absența împrumutului de dată foarte recentă și a celui englezesc sunt edificatoare pentru poziția "slabă" în sistemul actual. 2.2.5. În cazul corelației feminine [sg. vocală accentuată - pl.
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cele cu finală vocalică, nu se mai încadrează în această clasă. Câteva împrumuturi, cele mai multe franțuzești: alpaca - singulare tantum -, bacara, bezea, canapea, croazea, debara, ghilimea - singular puțin folosit -, livrea, nuga, pansea, pavea, peruzea, pijama, soarea, șosea, tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
piureuri, puseu - puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare flexionare: fie tiparul (e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în istoria mai veche a limbii române, a aparținut acestui tipar flexionar (floricea - floricele). - Specializarea stilistică a formei de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale, mitologicale, politicale, vadimale, purtând conotații depreciative, ironice 26) este semnul convertirii unui procedeu flexionar într-unul derivativ și asta se întâmplă numai atunci când procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în istoria mai veche a limbii române, a aparținut acestui tipar flexionar (floricea - floricele). - Specializarea stilistică a formei de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale, mitologicale, politicale, vadimale, purtând conotații depreciative, ironice 26) este semnul convertirii unui procedeu flexionar într-unul derivativ și asta se întâmplă numai atunci când procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
semnul convertirii unui procedeu flexionar într-unul derivativ și asta se întâmplă numai atunci când procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale privesc acest tipar substantival, variația formelor intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl.
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
neproductiv. Explicațiile constau în "dezavantajele" flexionare majore ale tiparului, și anume: (a) Dezavantajul major pare să-l aibă desinența de plural -le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ale tiparului, și anume: (a) Dezavantajul major pare să-l aibă desinența de plural -le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre care una reprezintă desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le, la-le-le-le). (c) Poate fi adus în discuție și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre care una reprezintă desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le, la-le-le-le). (c) Poate fi adus în discuție și tipul de accentuare de la singular (pe vocala finală), care, exceptând această clasă flexionară, este rar în română, fiind reprezentat de unele neologisme, pătrunse însă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre care una reprezintă desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le, la-le-le-le). (c) Poate fi adus în discuție și tipul de accentuare de la singular (pe vocala finală), care, exceptând această clasă flexionară, este rar în română, fiind reprezentat de unele neologisme, pătrunse însă în clasa neutrului (vezi: alibi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]