KorAP: Find »[drukola/base=poetică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...91 >

2,275 matches

Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594

îi este atribuită și lirismului care contrabalansează, de fapt, definiția aceleiași literarități, impunându-se ca un criteriu determinant ce, în planul receptării, corespunde evident emoției estetice. Pornind de la această perspectivă bipartită a literarității, G. Genette constată discriminarea nefondată, indusă de "poeticile esențialiste", prin includerea în câmpul literar doar a "texte(lor) a priori marcate de pecetea generică, sau mai degrabă arhigenetică, a ficționalității și/sau a poeticității", în detrimentul celor foarte multe și variate care alcătuiesc "literatura neficțională în proză", adică "istoria

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
priori marcate de pecetea generică, sau mai degrabă arhigenetică, a ficționalității și/sau a poeticității", în detrimentul celor foarte multe și variate care alcătuiesc "literatura neficțională în proză", adică "istoria, elocvența, eseul, autobiografia" etc. Această concluzie îl îndreptățește să recurgă la "poetica condiționalistă", adică la o abordare intuitivă și instinctuală a literarității întemeiată conform unei deschise, dinamice și subiective "judecăți de gust". Principiul genettian al acestei perspective este exprimat astfel: "Consider ca fiind literar orice text care provoacă în mine o satisfacție

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
articolul Literatura nouă. Orgoliul creatorului, ca trăsătură definitorie a individualității sale artistice, l-a împiedicat să adere la convenții prefabricate și l-a determinat să-și întemeieze propriul univers valoric, în acord doar cu propria conștiință creatoare. De aceea, ars poetica argheziană este atât de departe de formula clasică a manifestului literar. Atunci când s-a vorbit de textele argheziene cu caracter programatic, cel mai frecvent au fost citate Vers și poezie, Scrisoare cu tibișirul, Pamfletul (1916) și Pamfletul (1925), Dintr-un

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
are legătură cu structura interioară a poetului, antimetodică și antisistemică și cu lipsa lui de interes atât pentru elaborarea științifică a vreunei direcții teoretice, cât și pentru asimilarea celor propuse de unii din iluștrii săi congeneri. În prefața volumului Ars poetica, Ilie Guțan sublinia dificultatea cuprinderii și interpretării artei poetice argheziene atâta timp cât poetul însuși "nu a pregetat [...] să ironizeze acid ambiția speculativă a unor confrați de a vârî în rețete inefabilul". De asemenea, criticul sibian remarca lipsa oricărei "intenții normative" la

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
sau școală literară, ba, mai mult, le-a criticat ori de câte ori i s-a ivit ocazia semnifică propensiunea spre autonomie spirituală și, evident, refuzul de a intra într-un mediu cu potențial coercitiv pentru eul său creator. Astfel, ceea ce numim ars poetica argheziană reprezintă un corpus aparte din literatura de factură polemică și are câteva caracteristici care nu pot fi nicidecum eludate: ▪ implicitul polemic rezidă în negarea prin afirmație categorică. Atunci când își exprimă un punct de vedere teoretic, Arghezi o face radical

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
critică realismul lui Delavrancea, Arghezi își scrie manifestul polemizând explicit. Ofensiva directă, motivată conjunctural, poate fi un bun pretext pentru a-și afirma categoric convingerile și a-și trasa cu bună știință liniile directoare ale atipicului program literar. În ars poetica argheziană există o categorie aparte de texte a căror dimensiune polemică este subsidiară. Fără a fi absent, gestul polemic secondează, inerent, intenția de a evalua periodic un parcurs literar cu asperități. E vorba de cele tip confesiune-bilanț, concepute pe o

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
este subsidiară. Fără a fi absent, gestul polemic secondează, inerent, intenția de a evalua periodic un parcurs literar cu asperități. E vorba de cele tip confesiune-bilanț, concepute pe o schemă asertiv-defensivă proprie retro-introspecției. Primul text de această factură este Ars poetica. Scrisori unei fetițe, publicat într-un moment crucial pentru destinul poetului, și anume după apariția volumului Cuvinte potrivite, când reverberațiile consecutive evenimentului se stinseseră. În vâltoarea interpretărilor entuziaste sau contestatare, autorul simte nevoia să aducă "note la cuvintele" sale, pentru că

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
de egoul obișnuit, căruia i se substituie miraculos, generând impresia stranie că "altcineva scrie cu mâna mea, și poate să scrie uneori chiar foarte frumos, și din această pricină nu-mi atribui nici un merit, atâta timp cât nu-l înțeleg". 5.2. Poetica violenței. Pentru Marc Angenot, "pamfletul ar fi polemica în mod particular violentă, explozivă"181, ceea ce presupune, din partea autorului, o depășire asumată a cadrului polemic și accederea într-un univers în care agresivitatea condeiului capătă valențe simbolice, devenind, într-o consacrată

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
dar justificată aplicată lumii descentrate, aici rolul fiind al satiristului, dar și ca o intervenție ludică, prin care verbul magic transfigurează realitatea, demontând-o și remontând-o în imaginarul poetului și, în egală măsură, al pamfletarului. În spațiul publicistic arghezian, poetica agresivității, ca expresie fundamentală a unui reflex polemic funciar, se înscrie într-o configurație elastic-încăpătoare, traversând grade diferite ale înverșunării: de la imaginarea unor corecții infantile, aplicate punctual (urecheatul, nuiaua, bastonul etc.), ca măsuri punitive hilare, trecând prin insultă, jignire și

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
anecdotei ficționale, ca modalitate exclusiv literară, în care dimensiunea polemică e implicită, iar agresivitatea e atenuată sau doar camuflată de râs, ca strategie punitivă, așa cum am abordat-o în hermeneutica dimensiunii comice. În ceea ce privește agresivitatea necenzurată, am oscilat în a încadra poetica invectivei la unul dintre cele două segmente, doar teoretic abordate diferențial, din rațiuni ce țin de organizarea și fluența cercetării, cel al limbajului agresiv și cel al povestirii ficționale. Prin urmare, vom trata separat acest aspect al violenței exacerbate, considerându

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
unui dialog"284. Mutatis mutandis, dicursul arghezian antiiorghist se înscrie într-o spectaculoasă competiție pentru impunerea propriului cod axiologic (de altfel, poetul inserează, deseori, secvențe discursive care pot fi integrate în viziunea sa de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă ars poetica și ars polemica argheziene), competiție al cărei învingător va fi desemnat de lectorul atemporal în baza virtuților deopotrivă artistice și persuasive ale textului său. Cu toate acestea, ar fi nedrept să reducem scriitura polemică a oricărui autor doar la stil

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 26, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 41, Editura Minerva, București, 1998. 1.2. Antologii tematice Ce-ai cu mine vântule? Pe o palmă de țărână, prefață de Mircea Tomuș, Editura Minerva, București, 1970. Ars poetica, prefață de Ilie Guțan, Editura Dacia, Cluj, 1974,. Pamflete, postfață de Mariana Ionescu, Editura Minerva, București, 1979,. 1.3. Publicații Bilete de papagal, seria I (2 feb. 1928 9 august 1929, cotidian), București; seria a II-a (15 iunie 5

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Fanache, V., Caragiale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Firean, Florea, Pe urmele lui Tudor Arghezi, Editura Sport-Turism, București, 1981. George, Alexandru, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. Grăsoiu, Dorina, Bătălia Arghezi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Guțan, Ilie, "Prefață" la Ars poetica, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Ionescu, Mariana, Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981. Ionescu, Mariana, "Postfață" la Tudor Arghezi, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, Editura Minerva, București, 1981. Iorga, Nicolae, Istorie

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Opera lui Tudor Arghezi, București, Editura pentru Literatură, 1965. Micu, Dumitru, Arghezi, Editura Institutului Cultural Român, Iași, 2005. Oprea, Alexandru, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, Editura Cartea Românească, București, 1974. Parpală, Emilia, Poetica lui Tudor Arghezi. Modele semiotice și tipuri de text, Editura Minerva, București, 1984. Regman, Cornel, Caragiale pamfletar și parodist, Eminescu, Arghezi și metafora satirică, Editura Minerva, București, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994. Spiridon

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
1974; Scrieri (Proze), 26, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri (Proze), 41, București, Editura Minerva, 1998. 1.2 Antologii tematice Ce-ai cu mine vântule? Pe o palmă de țărână, București, Editura Minerva, 1970, cu o prefață de Mircea Tomuș. Ars poetica, Cluj, Editura Dacia, 1974, cu o prefață de Ilie Guțan. Pamflete, București, Editura Minerva, 1979, cu o postfață de Mariana Ionescu. 1.3 Publicații Bilete de papagal, seria I (2 feb. 1928 9 august 1929, cotidian), București; seria a II

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Fanache, V., Caragiale, Cluj-Napoca Editura Dacia, 1984. Firean, Florea, Pe urmele lui Tudor Arghezi, București, Editura Sport-turism, 1981. George, Alexandru, Marele Alpha, București, Editura Cartea Românească, 1970. Grăsoiu, Dorina, Bătălia Arghezi, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1984. Guțan, Ilie, Prefață la Ars poetica, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1974. Ionescu, Mariana, Ochiul ciclopului, București, Editura Eminescu, 1981. Postfață la vol.Tudor Arghezi, Pamflete, București, Editura Minerva, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1981. Istorie a literaturii românești

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Micu, Dumitru Opera lui Tudor Arghezi, București, Editura pentru Literatură, 1965. Arghezi, Iași, Editura Institutului Cultural Român, 2005. Oprea, Alexandru, În căutarea lui Eminescu gazetarul,București, Editura Minerva, 1983. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Parpală, Emilia, Poetica lui Tudor Arghezi. Modele semiotice și tipuri de text, București, Editura Minerva, 1984. Regman, Cornel, Caragiale pamfletar și parodist, Eminescu, Arghezi și metafora satirică, București, Editura Minerva, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, Editura Minerva, 1994. Eminescu

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
of the discourse is so outstanding; then, as an axiological infrastructure through the self-referential, self-valueing and confessional enunciation, which brings to the foreground an extrovert creative ego, concerned with defining its artistic status. This text segment, most often called ars poetica , represents the sign of a permanent diligence of the writer in directing the readers towards an appropriate reading, to steering their esthetic expectations. Not lastly, the journalistic discourse of the poet is a cultural product with a double finality, both

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
sunt extrase din acest articol). 47 Cornel Munteanu, op. cit., p. 211. 48 Marian Popa, Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 123. 49 V. Jankélévitch, op. cit., p. 85. 50 Cornel Munteanu, op. cit, p. 232. 51 Tudor Arghezi, "Pamfletul", în Ars poetica, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974, cu o prefață de Ilie Guțan, p. 87. 52 Vezi Jean-Charles Darmon, "Écriture polémique et libertinage de la pointe: le cas des ‹‹Lettres satiriques et amoureuses de Cyrano de Bergerac››", în La parole polémique, pp. 173-204. 53

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Use of Reason in Argument, Macmillan Publishing Company, New York, 1989, p. 126. 69 G. Călinescu, "Duelistul", în Gâlceava înțeleptului cu lumea, I, Editura Minerva, București, 1974, pp. 131-132. 70 Cornel Munteanu, op. cit., p. 82. 71 Tudor Arghezi, "Pamfletul", în Ars poetica, p. 86. 72 Marc Angenot, op. cit., p. 202. 73 Tudor Arghezi, "Literatura celor care se plictisesc", în Scrieri 23, pp. 381-384 (până la nota următoare, citatele sunt extrase din acest articol). 74 Gérard Genette, op. cit., p. 154. 75 Dominique Garand, în

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și a fost rostită cu prilejul simpozionului Cazul Arghezi. 110 Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, Editura Eminescu, București, 1982, p. 73. 111 Tudor Arghezi, "Pamfletul", în Ars Poetica, p. 59. 112 Barbu Cioculescu, în "Prefața" la Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, op. cit., p. 9. 113 Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, op. cit., p. 138. 114 Ibid., p. 185. 115 Precizăm că, vorbind de publicistica polemică, perioada postbelică nu intră

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
gândim la crepusculul acestuia. Într-un text cu titlu extrem de sugestiv (Răscrucea), care a trecut de plasa cenzurii de două ori (și în 1947, când a fost publicat în Adevărul, dar mai ales în 1974, când a apărut antologia Ars poetica, coordonată și prefațată de Ilie Guțan), regăsim un Arghezi obosit și saturat "de dezgustul de a scrie în zadar, pentru a fi tradus numai anapoda și de-a-ndărătelea". "Stilul indirect", de data asta din rațiuni ideologice, a luat locul agresivității slobode

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
tradus numai anapoda și de-a-ndărătelea". "Stilul indirect", de data asta din rațiuni ideologice, a luat locul agresivității slobode, pentru că atunci "când pute subiectul îl pulverizezi cu parfum și condeiul poate să dea atâta parfum, transparență opacității." ("Stilul indirect", în Ars poetica, p. 258). E semnificativ acest episod al capitulării voluntare într-o epocă în care "se preferă în scris fermoarul, care închide și deschide dintr-odată", pentru că ironia argheziană, altă dată arma briliantă în disputele cotidiene, disimulează acum un zâmbet amar

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
preferă în scris fermoarul, care închide și deschide dintr-odată", pentru că ironia argheziană, altă dată arma briliantă în disputele cotidiene, disimulează acum un zâmbet amar, resemnat, în fața unui croitor de pantaloni "învățat cu purtarea în partea stângă" ("Răscrucea", în Ars poetica, p. 270). 116 Liga ortodoxă, București, an I, nr. 9/30 iulie 1896. 117 Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998, p. 18. 118 În ***L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1981, p. 24. 119 Vezi

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Pavel, Petru Marcu Balș, "Manifestul Crinului Alb", în Gândirea, București, VIII, nr. 8-9/1928. 166 Vezi articolul Martei Petreu din revista 22, București, anul XIV (676) /18 feb.-24. feb. 2003. 167 Cornel Munteanu, op. cit., p. 120. 168 Emilia Parpală, Poetica lui Tudor Arghezi. Modele semiotice și tipuri de text, Editura Minerva, București, 1984, pp. 70-72. 169 Ilie Guțan, Ars poetica, pp. 5-6. 170 Tudor Arghezi, "Pamfletul", în Ars poetica, p. 59. 171 Tudor Arghezi, în "Literatura în spectacol", în Ars

Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]