21,807 matches
-
știință în a-și alcătui distribuțiile, mizînd, atunci cînd nu are încotro, fie și pe doi-trei piloni. Unul este, fără doar și poate, Mariana Mihuț, care, desi intra doar în partea a doua, domină scenă, da suflu montării, rostind textul poetic minunat, atît cu grație, dar și cu forța combatanta a republicanei Zoe. Respectînd indicațiile pe care Auctorele le dă în varianta Cîntului al unsprezecelea ( Aici este absolut necesar că rolul Auctorelui să îl joace însuși Mircea Cărtărescu, așa cum este în
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
așeza fiecare scrisoare în râma ei de lumină, cu un aparat critic ireproșabil, s-a pronunțat încă din primele pagini ale volumului asupra temperamentului solar al poetului, ardent până la a fi sortit să se consume integral și repede. Clasicitatea inspirației poetice a lui Ion Pillat ar reprezenta în acest caz și triumful spiritului asupra imediatei percepții, al unei aspre discipline, din copilărie însușita, de care a profitat în prim rând artă.
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Rodica Zafiu Inovațiile formale ale diferitelor limbaje poetice pot fi descrise în termeni lingvistici - și uneori descrierea nu e chiar lipsită de interes. Lingvistul, minat de fapt de irezistibila plăcere a colecționarului, își justifică mai întotdeauna minuțioasa inventariere de forme noi cu argumentul că acestea ar ilustra posibilitățile
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
manierist, incomprehensibil, gratuit. În volumul lui Caius Dobrescu strategiile formale mi se par cîștigătoare prin varietate: transformările, devierile de la normă sînt atît de multe și de diferite, iar folosirea lor atît de liberă, încît spectacolul nu ajunge să plictisească. Textul poetic pune în evidență caracterul convențional al ortografiei, posibilitatea altor moduri de transcriere: acestea îi conferă un aer străin, exotic, dar nu-i afectează prin nimic identitatea sonoră. Trăsături dintre cele mai specifice ale ortografiei românești se amestecă în permanență cu
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
vorbite - cu fenomenele ei tipice de fonetica sintactica: acomodări, asimilări, afereze, eliziuni. Îndrăznelile de transpunere grafică sînt fără precedent în literatura noastră (poate cu excepția unor pasaje din proza lui Goma). Confruntate cu culegerile de texte transcrise pentru scopuri lingvistice, notațiile poetice se dovedesc foarte reușite, surprinzînd transformări reale, tipice (precum explozia puternică a oclusivei intervocalice, simplificarea grupurilor consonantice finale, pierderea totală a lui i devocalizat ș.a.): "ioppersonal", "fappa rîu", "bătînccu unghiile", "nus cei în capu lor", "finccă", "numaccă", "crecca ud", "îi
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
și nu numai. Una din piștele d-sale favorite o alcătuiește cea a relevării unor ideologizări alienante. Dacă nebănuite sînt căile Domnului, nu mai puțin neprevăzute sînt cele ale anexionismului ideologic, împins cîteodată pînă la iluzii optice în chiar sînul poeticii: Cînd, în , spre a se pune bine cu politrucii , autorii manualelor liceale de română decretau că Ștefan cel Mare (...) este protagonistul Fraților Jderi, ei contraziceau fără temei tocmai importantă regulă tipologica a lui Scott, pe care chiar și Sadoveanu (...) o
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
de la plecarea din Bulgaria, se află în avangardă cercetărilor de poetica europene: după ce alcătuise o importanță culegere din textele formaliștilor ruși (1966), iar în anul următor publicase Literatura și semnificație, prezența, în volumul colectiv din 1968, Ce este structuralismul, direcțiile poeticii structurale; alte titluri - Gramatică decameronului (1969), Introducere în literatura fantastică (1970), Poetica prozei (1971) - îi consolidaseră prestigiul în rîndul teoreticienilor noi ai literaturii. În martie 1974, cînd am avut primul dialog, Tzvetan Todorov lasă deschisă, în ce-l privește, posibilitatea
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
literar. M-am găsit, deci, în mod cu totul firesc implicat în acea mișcare ce-i cuprindea de altfel pe Roland Barthes, Gerard Genette și pe alții, desigur, și în cursul căreia s-a creat tendința pe care o numeam poetica. În orice caz însă, n-am crezut niciodată că acesta ar fi singurul mod de a vorbi despre literatura. Este vorba mai curînd de a completa o carenta, o lipsă, o slăbiciune. Deci, după ^68 și mai ales în cursul
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Poezia este „timpul” izvorât din spațiul unui impuls ritmic de existență.În acelaș moment este un loc al metaforei. Fiindcă, în aceste condiții, metafora caracterizează gândirea poetică, fiind fundamentul acesteia Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona semnificațiile. Astfel, prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii. Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem, creeînd o
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
impuls ritmic de existență.În acelaș moment este un loc al metaforei. Fiindcă, în aceste condiții, metafora caracterizează gândirea poetică, fiind fundamentul acesteia Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona semnificațiile. Astfel, prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii. Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem, creeînd o profundă gândire poetică, cu un bogat fond metaforic. Când abordăm universul unei opere poetice, scriem de fapt despre forța cu care
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
acesteia Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona semnificațiile. Astfel, prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii. Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem, creeînd o profundă gândire poetică, cu un bogat fond metaforic. Când abordăm universul unei opere poetice, scriem de fapt despre forța cu care poetul a știut să-și construiască paleta sa de înțelesuri, subânțelesuri înglobate într-un sistem de semnificații, de specificitatea sa, deci despre
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
semnificațiile. Astfel, prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii. Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem, creeînd o profundă gândire poetică, cu un bogat fond metaforic. Când abordăm universul unei opere poetice, scriem de fapt despre forța cu care poetul a știut să-și construiască paleta sa de înțelesuri, subânțelesuri înglobate într-un sistem de semnificații, de specificitatea sa, deci despre metafora sa. Esența filozofică, la unii poeți profunzi, se află în
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
disjuncție metaforică, adică o mobilitate a polilor în câmpul metaforic, o glisare de sensuri.Prin metafore Lucian Blaga a recompus Spațiul și Timpul. Blaga efectuează însă o dublă lucrare: el nu numai că pune în evidență metafora ca o celulă poetică sensibilă, ci și ca o celulă sensibilizatoare, prin incantația de cuvinte. Însă nu abundența de metafore imprimă forță unei opere poetice, ci organizarea metaforelor, atâtea câte sunt, într-un spațiu de semnificații.Prin metafore se esențializează o realitate, se realizează
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
și Timpul. Blaga efectuează însă o dublă lucrare: el nu numai că pune în evidență metafora ca o celulă poetică sensibilă, ci și ca o celulă sensibilizatoare, prin incantația de cuvinte. Însă nu abundența de metafore imprimă forță unei opere poetice, ci organizarea metaforelor, atâtea câte sunt, într-un spațiu de semnificații.Prin metafore se esențializează o realitate, se realizează un o glisare dintr-un spațiu și timp determinat, spre o zonă a tangenței imaginarului și realului. Am putea spune că
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
un o glisare dintr-un spațiu și timp determinat, spre o zonă a tangenței imaginarului și realului. Am putea spune că acest transport se duce spre mit, căci acesta are în sine raționalul ca domeniu filozofic și imaginarul ca domeniu poetic. Astfel, prin această structură a metaforei, poemul se încarcă cu semnificații de memorie a existenței, așa cum orice mit este o istorie(memorie) despre sine a umanității. Stilul unui poet trebuie dedus din consecvența sa la sistemul de semnificații care, în
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
Marea poezie este factorul inestimabil al viabilității unei culturi, cum și al maturității sale, aceasta stă sub semnul ritmurilor distincte, de existență inițiate și fundamentale. Poetul aparține poeziei sale în virtutea faptului că el și-a contopit existența sa cu opera poetică. Chiar dacă prin aceasta nu descoperim întocmai Omul, însă, descoperim și înțelegem o esențialitate umană răsfrântă în destinul creatorului. Actul creției poetice este o angajare la Infinit, iar poetul, conștient de lucrarea sa, nu va putea niciodată să fie suspendat într-
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
existență inițiate și fundamentale. Poetul aparține poeziei sale în virtutea faptului că el și-a contopit existența sa cu opera poetică. Chiar dacă prin aceasta nu descoperim întocmai Omul, însă, descoperim și înțelegem o esențialitate umană răsfrântă în destinul creatorului. Actul creției poetice este o angajare la Infinit, iar poetul, conștient de lucrarea sa, nu va putea niciodată să fie suspendat într-un punct imobil, ori în zona confortului intelectual, adică în spațiul trăirilor dobândite pe calea ideilor recepționate. Marea autenticitate eminesciană își
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
conștient de lucrarea sa, nu va putea niciodată să fie suspendat într-un punct imobil, ori în zona confortului intelectual, adică în spațiul trăirilor dobândite pe calea ideilor recepționate. Marea autenticitate eminesciană își are aici una dintre rădăcinile sale. Opera poetică autentică este o intervenție în Absolut, o sinfonie ce vibrează în spațiu și timp definită la Spațiu și timp infinite, ea este, în fiecare Timp al său, o structurare ce tangențiază filozofia implicată, a noțiunilor fundamentale ale existenței. În măsura în care poetul
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui. Dar, pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX numește o realitate. Dar nu se poate disimula o realitate mai înainte de a-i fi înțeles esențele, de a o fi trăit printr-o experiență proprie. O profundă și
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
poeților din secolul XIX numește o realitate. Dar nu se poate disimula o realitate mai înainte de a-i fi înțeles esențele, de a o fi trăit printr-o experiență proprie. O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu, O. Goga, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Radu Gyr, etc. care au trăit mari experiențe de viață, au căutat un nou limbaj poetic. Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
printr-o experiență proprie. O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu, O. Goga, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Radu Gyr, etc. care au trăit mari experiențe de viață, au căutat un nou limbaj poetic. Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi, și apoi trec în ecou, ca un sistem de citate.Ele sunt, și devin și ale noastre, pentru că cuprind și exprimă esența umană. Deoarece este revelat
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu, O. Goga, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Radu Gyr, etc. care au trăit mari experiențe de viață, au căutat un nou limbaj poetic. Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi, și apoi trec în ecou, ca un sistem de citate.Ele sunt, și devin și ale noastre, pentru că cuprind și exprimă esența umană. Deoarece este revelat eternul uman. O chemare
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
și apoi trec în ecou, ca un sistem de citate.Ele sunt, și devin și ale noastre, pentru că cuprind și exprimă esența umană. Deoarece este revelat eternul uman. O chemare lansată, o invitație disimulată, spre Întrebare, spre Neliniște este opera poetică. Aceasta trezește latențe spirituale. Ea se identifică uneori cu speranța, deoarece este și ea o tensiune spirituală spre viitor. Poetul este locuitorul operei sale și cel care încearcă o reașezare de lumi. El este propria sa poezie. Iar Poezia este
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
studii, precum Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Cecilia Cuțescu, Jean Steriadi, Maria Ventura, Toni Bulandra și alții. În cafenelele Parisului discuțiile erau lungi, vesele și benefice. Poetul a recunoscut că impactul cu ceva nou l-a maturizat: Găsisem un bogat material poetic, construit în formule noi, în imagini surprinzătoare, cu repetiții obsedante, cu efecte onomatopeice și, mai ales cu ecourile proaspete și puternice ale unei muzici străine, care trebuia să devină mai târziu chiar muzica mea. În anul 1904 s-a întors
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Filip, și-l imaginează ca pe un demon neîmblânzit, de care trebuie să te temi. Părere greșită. Cine îl cunoaște, însă, așa cum este, știe că el este un poet extravagant, uneori cald și chiar gingaș ca un adolescent. Opera lui poetică este o oglindă a sufletului său tumultuos, dospit lângă valurile Mării Negre și ars de razele soarelui dobrogan. Citez din scrierile sale: „Ascund în suflet un tâlhar / pe care îl admir cu brio / Că prea se nasc poeții rar / Și prea
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]