3,697 matches
-
cumpere flori albe pe care scrie sinceritate? Cine cumpără flori roz, pe care scrie tinerețe? Cine dorește flori roșii pe care scrie iubitoare? Cine cumpără flori galbene pe care scrie blândețe? Cine alege florile albastre pe care scrie prietenie? Cine poftește flori mov pe care scrie sfătoasă? Copiii aleg florile în funcție de semnificația culorii și motivează: „Pentru cine?” „De ce?” Exemplu: Ce flori ai ales pentru educatoarea ta? roșii, galbene și mov; Cum a fost d-na cu tine? iubitoare, blândă și sfătoasă
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
altul. Dacă ajungi să te judeci cum trebuie, înseamnă că ești cu-adevărat un înțelept." (Antoine de Saint-Exupéry) (3) Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului în grădiniță (și nu numai)... Vino să te joci cu mine, o pofti micul prinț. Sunt atât de trist... Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită. A! Iartă-mă, rosti micul prinț. Ce înseamnă "a îmblânzi"? E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă "a-ți
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pricina. De după un perete ne iese În cale o femeie tânără și zveltă, ce pare să cunoască rostul locului. Eu sunt Maria Casian, femeia de Încredere a boierului, și mă ocup de rânduiala lucrurilor văzute și nevăzute de pe aici. Puteți pofti, căminarul e plecat la oraș, jupânul Mihai hălăduiește ca de obicei pe la lac, iar dintre frați doar Șerban și Niculae sunt prin preajmă, dar și ei sunt pe ducă la un ovrei să tocmească plecarea la Cernăuți. Îi spunem că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fost o altă zi, și a venit o nouă noapte, al patrulea moment. Pe o cărare vine Înspre casa noastră bunica. Tocmai s-a-ntors de la biserică și ne aduce să gustăm dintr-ale ei. Și noi Îi dăm dintr-ale noastre. „Poftiți la masă”, ne invită mama. Mâncăm și asta, și asta, și asta... E pace și liniște În casa noastră. Nașterea pruncului Isus ne-a sfințit și pe noi. Candela arde cu o flacără mai intensă de la untdelemnul Împrospătat. Fulgi mari
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la dispoziția celorlalți. Elegantul nu va spune, de fapt, asemenea unui rege, trăsura noastră, palatul nostru, castelul nostru, caii noștri, Însă va ști să imprime tuturor actelor sale aceeași delicatețe regală; preafericită prefacere prin care un om pare să Îi poftească să se bucure de averea sa pe toți cei ce Îl Înconjoară. Astfel, această nobilă doctrină va presupune și o altă axiomă, nu mai puțin importantă decât cea de dinainte: XXX Să admiți o persoană la tine acasă Înseamnă să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat pe o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apuce În orice direcție doresc (În antiteză cu graba și orientarea precisă din zilele de lucru, când fiecare urmează trasee prestabilite pentru a ajunge la timp la locul de muncă), să se oprească unde vor și să desfășoare orice activitate poftesc, indiferent de interdicțiile uzuale (pot să danseze, să se joace, să mănânce și să doarmă În mijlocul străzilor). De asemenea, clădirile sunt umanizate prin Înfrumusețarea cu cele mai diferite și extravagante podoabe. Prin toate acestea, „străzile și bulevardele sunt Îmblânzite și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
laterală... Dimitrici nu avea nici un motiv să mă menajeze. Povestea totul fără ocolișuri. Pe bancheta din spate a mașinii era tolănit un personaj rotofei, chel, cu un pince-nez1 înecat într-o față puhavă. Beria. Alegea trupul femeiesc pe care îl poftea. După aceea, gealații lui o opreau pe trecătoare. Era perioada în care nici măcar nu aveai nevoie de un pretext. Dusă la reședința lui, violată - strivită - cu ajutorul alcoolului, amenințărilor, torturii... Dimitrici nu spunea - nu știa nici el - ce se întâmpla cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
folosită, a vorbit despre „testament”. L-am așteptat îndelung în holul unuia dintre cele mai bune hoteluri pariziene. Vidul înghețat al oglinzilor, de ambele părți ale fotoliilor, corespundea perfect neantului care îmi împânzea privirea, gândirea. Necunoscutul a ieșit din ascensor poftind-o înainte pe o femeie blondă, înaltă, strălucitoare, al cărei zâmbet se adresa parcă tuturor și nimănui. Erau urmați de un alt bărbat, foarte lat în umeri. - Val Grig, a spus necunoscutul, strângându-mi mâna, și mi i-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la trup, are păr castaniu, poartă barba-n furculiță, ochii negri și roșu la față. VULT[UREANU] Bine mă, aista-s eu... INTENT [ATIONEM ] Da' cine să fie altul? VULT[UREANU] Eu să fiu un lucru rău? INTENT [ATIONEM ] Daca poftești. Daca nu...? VULT[UREANU] Bine... Da acu stai, mi-ai făcut o plăcere, să-ți fac și eu una. (dictîndu-și singur și scriind) Cuconașul are o slugă care-i pune vârf la toate... cea mai netrebnică și mai de nimică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jos... vei ști îndată. ANETTA Iaca vin. (intră-n casă) SCENA V CEI DE SUS: mai târziu ANETTA INT [ENTATIONEM ] Cuconașule! Bună zodie mai trebuie să ai... Toate-ți merg în plin. ANETTA (iese din casă) Iată-mă-s. Ce poftești? INTENT[ATIONEM] Erra! Aneta! D-apo-mi [vine] să te strâng de gât de dragă ce-mi ești. Doamne! tare-mi era dor să te văd. ANETTA Ție? Ia fugi încolo, ștrengariule. Ce-ar [zice] ibovnica de te-ar auzi? INTENT [ATIONEM
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
BOMILKAR Uite iar se întărîtă craterul să verse foc. Liniștește-te, eu numai te-am rugat a-mi face loc, Daca nu preferi ca Lais să se ducă. CHALKIDIAS Asta nu. Mă duc eu. (aparte) Dar voi să aflu ce poftești acuma tu, Cămătarule nemernic, de la ea. Voi asculta. (se depărtează prin ușa laterală din dreapta) SCENA A OPTA CHALKIDIAS (după o perdea), LAIS, BOMILKAR BOMILKAR Foarte mândru acest tânăr. LAIS Se și cade-a fi așa, Cum și trebuie să fie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se lege nerozia de capetele oamenilor până la așa hal, gândi în sine. Pehlivanul râdea însă de toți în umbra nasului lui celui mare și zise aparte și triumfător ca intriganții din comedii. - Ei trasu-ți-i-am pe sfoară pe toți? Ce mai poftești? Care cutră ar fi putut să facă mai mult? - și din nou le dete sute de insipidități de mistuit, strigând iar: Ca nu cumva să zică cineva că nu-i așa, că, Doamne, prost ar mai fi. Aplaozele degradate se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și atât el cât și Ivanco întăriră prin jurământ solemn învoiala. Împăratul trimise acuma pe Alexie, cel mai în vârstă ginere ce-l avea, să-i ducă lui Ivanco această solie de pace și, în puterea împăcării giuruite, să-l poftească prietenos în tabăra curții pentru o convorbire. Acesta, neavând nici un prepus, urmă invitarea, dar în vremea vizitei fu prins după porunca împăratului, care-și uită de jurământ, aruncat în temniță și pus în lanțuri. Se-nțelege că acuma romeii putură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se va abate de la credință nici c-un fir de păr și că tot atât de puțin va adaoge o iotă sau o commă la crez; mai bine va risca un război nu numai cu italienii, ci cu oricare popor care ar pofti să-l siluiască. Deci față cu cererile papei va fi mlădios și condesscent, solilor le va răspunde și le va da drumul cu bună pace și prietenos, fără de-a cășuna însă obștiei vro silă sau pagubă. De vom speria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sub năvălirea osmană. Tot pe timpul acela, întîmplîndu-se ca regele Poloniei Wladislaw Iagello și soția sa Hedwiga să pizmuiască amândoi și să dușmănească pe Maria, regina Ungariei și pe bărbatul ei Sigismund, perechea polonă întindea mreji voievozilor Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
turcilor, nu avea decât un singur rival periculos în persoana frățîne-său Mohamed din Asia; de acuma-nainte însă spiritul iscoditor al lui Mircea știu să deștepte pe un al doilea rival mai puternic în fratele său Musa, pe care-l pofti cu acest scop dincoace în Europa. Pentru Mircea nemulțămirile provinciilor europene din Turcia contra lui Suleiman nu erau o taină, deci se puse cu tot dinadinsul să înfrîngă cu desăvârșire puterea zguduită a acestui regent, din a cărui apropiere și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răpi cu puterea orașele și ținuturile macedonice și tesalice câte le mai păstrase și ceru de la împăratul Emanoil tribut în toată forma. Acest din urmă ceru ajutor și apărare de la sultanul Mohamed, fratele și rivalul lui Musa în Asia, îl pofti dincoace în Europa, ceru de la el făgăduință pozitivă că va veni, se armă cât putu și știu, afară de aceasta, să-i mai contrapuie lui Musa pe un alt pretendent și protivnic, recunoscând pe Urchan, fiul nevrîstnic a lui Suleiman, de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se opuse emigrării cu cuvântul și cu fapta și a trebuit înfrînat și înlăturat din cale de cătră voievodul Bogdan-Dragoș pentru ca exodul spre Moldova să fie cu putință. Căpeteniile neamului, având fierbinte gelozie și lucrând cu rivalitate unul în contra altuia, poftind cu asupra de măsură amândoi pretendenții puterii să domnească asupra aceluiași neam fără împărțeală, gusturile unuia din căpetenii ca să se dezbine și să întemeieze o domnie de sine stătătoare pentru a-l slăbi pe protivnicul lui, îngrijirea acestui din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
sfoară, sunt trași de nas [de tutun]”. Fumătorii înrăiți sunt „conduși ca de o teribilă nebunie, pășind încolo și încoace și, asemenea unor câini de vânătoare, adulmecă tutunul, ca să tragă o doză și să-și umple măruntaiele cu funingine”. Ei „poftesc în mod continuu acest lucru rău-mirositor și, dacă nu-l au, numai că nu se înăbușă” și „urlă ca lupii”. Autorul dă dovadă de o bună înțelegere a dependenței („înrobirii”) narcomanului și a chinurilor sevrajului. Discursul capătă spre final o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Istanbul, i-a făcut o vizită de curtoazie domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. Domnitorul stătea „așezat pe sofa cu picioarele încrucișate”, fiind înconjurat de boierii dregători și de nevestele lor. „Vodă Ghica primi pe străini cu multă amabilitate, îi pofti pe italienește să șadă și dădu ordine să li se aducă dulcețuri, cafele și lulele [= ciubuce]. Danezului îi pare cam ciudat să fumeze în fața unui principe înconjurat de atâtea cocoane elegante” (227, p. 96). O narghilea din cristal și metal
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aruncă în spinare toate intemperiile începutului Lui Marte, ele s-au făcut amabile estimp, au cumpărat soarele și elementele, s-au îmbrăcat în haine de primăvară, și-au pus ghiocei și viorele la ureche și, cu surâsul pe buze, au poftit lumea la plimbare zicîndu-i: Ia uitați-vă cât suntem de frumoase! Lumea, neîncrezătoare la început, a prins curagiul încetul cu încetul și, în locul blestemelor ce le adresa altădată, le-a acoperit de binecuvântări. - Giaba, nu mai sunt babe! ne zicea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-l pricepem și altfel cei ce aud numai vorba, fără a avea idee de ceea ce ea însemnează. [30 iulie 1882] ["ANTON PANN NE SPUNE... Anton Pann ne spune povestea despre un bărbat gelos care-n ruptul capului n-ar fi poftit pe vreun prieten la masă ori la petrecere, numai pentru că-și temea femeia. În sfârșit, se pune femeia pe capul lui, și azi una, mâne alta, [î]l înduplecă și pe el de-a pofti mosafiri. Bărbatul, cam cocoșat și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ruptul capului n-ar fi poftit pe vreun prieten la masă ori la petrecere, numai pentru că-și temea femeia. În sfârșit, se pune femeia pe capul lui, și azi una, mâne alta, [î]l înduplecă și pe el de-a pofti mosafiri. Bărbatul, cam cocoșat și nu tocmai drăgălaș, se duce-n piață și caută în mulțimea de oameni câțiva cocoșați ca el, c-un ochi la făină cu altul la găină, apoi umblă cu ei pe la negustorii de vechituri de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]