1,649 matches
-
caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din unele schițe! Este una din "procedurile" prin care "Junimea" se desfăta! În Amintirile sale, dl Panu ne istorisește ce efecte comice scotea V. Pogor din această "procedură"... În această a doua fază însă, când Eminescu e sub influența "Junimii", atitudinea sa în privința sistemelor lingvistice, dacă nu e disprețuitoare ori pătimaș dușmană, e totuși deosebită de atitudinea din faza întîi. În faza întîi, cum am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Precum în Noaptea furtunoasă, pe care autorul acestor rînduri a avut norocul s-o vadă în anii studenției sale (Teatrul Giulești, 1979). Verva comică din text avea mereu un revers sumbru, amenințător. Un Rică Venturiano vag-diavolesc jucat de Florin Zamfirescu, pogorît în acțiunea piesei pe o frînghie, descinzînd astfel în scenă -...ad Inferos?! Și un remarcabil Radu Panamarenco în Chiriac greoi și baritonal, glumeț și cinic în același timp, de neuitat. După cum memorabile au fost și personajele feminine: Dorina Lazăr în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atent, ești cam palid! Mă reped la oglinda din holul Unirii și... da, sînt, într-adevăr, palid. 26 ianuarie Alaltăseară am asistat la un viol... Ieșisem din casă pe la zece, să-mi fac "rondul de noapte", am luat-o pe la Pogor, era lună, copacii erau de catran, am ajuns în Lascăr Catargi, a trecut un Mercedes în sus, apoi totul s-a-nfundat în liniște, o liniște nefirească, îmi zic acum, nu era însă decît liniștea unei nopți de februarie, fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mîna-ntinsă. Băieți și fete vîjîind pe negre patine hiperelegante. Pictori și sculptori de duminică, etalîndu-și produsele lîngă bordură. Famelii din Ciurchi, din Copou, din Frumoasa. Cîini. Ce mai, Ulița Mare! Totul subt bronzul pururi înțelegător al primarului de altădată, voltaireanul Pogor. Madame de Staël, pe la 1800: " Nimic nu este mai ciudat decît soldații germani. Se tem de oboseală și de vremea rea, ca și cum ar fi cu toții negustori sau literați. La ei este mai sigur că un general care pierde o bătălie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o parte a istoriei naționale, cu șicanele securiste suportate cîndva de un individ ca atîția alții, fie acesta și reputat autor de peisaje cu iazuri în care se oglindesc sălcii plîngătoare? Evident, nimic. Treceam, peripatetizînd, cu medicul militar prin fața Casei Pogor și, în dreptul cimitirului cu ruși căzuți în război, cimitir încă în curtea muzeului pe-atunci, companionul meu mă opri și, cu fața ușor patetică, își rosti înduioșarea: Bieții băieți, cum zac ei aici, departe de pămîntul lor! Am reacționat pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îi consacră, de asemenea, versuri. După „crude îndoinți”, căutând salvarea în vis și visare, poetul crede că moartea e unicul liman. Versurile lui, foarte răspândite în epocă, au fost reproduse în numeroase reviste până pe la 1900. A tradus, împreună cu Vasile Pogor, partea întâi din Faust de Goethe (1862), unde se concentrează asupra fidelității transpunerii. Mai tălmăcește din G. Herwegh, M. Claudius, Uhland, Schiller, Lenau și Heine - e printre cei dintâi care contribuie, prin „Convorbiri literare”, la răspândirea operei poetului german la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
printre cei dintâi care contribuie, prin „Convorbiri literare”, la răspândirea operei poetului german la noi -, din Joseph Christian von Zedlitz, Robert Eduard Prutz și Alphonse de Lamartine. SCRIERI: Poezii, Bârlad, 1888. Traduceri: Goethe, Faust, Iași, 1862 (în colaborare cu Vasile Pogor); [Goethe, Uhland, Schiller, G. Herwegh, M. Claudius, H. Heine, J. C. Zedlitz, R. E. Prutz, Lamartine], în Poezii, Bârlad, 1888. Repere bibliografice: Iacob Negruzzi, Neculai Schelitti, CL, 1872, 4; Pop, Conspect, II, 84-88; Vianu, Opere, II, 197; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
metafizica poetică echilibrată duce mult mai direct spre întâlnirea cu divinul decât versurile ce repetă canoane teologale sau dau frâu liber fantasmelor lirice sanctoide. Poemele glisează înspre exercițiul spiritual, intră treptat într-un ritm de evlavie și exultă prezența harului pogorât peste lume. Confesiunea, mereu însoțită de candoare, sugerează truda căutării cucernice și transcrie satisfacția iluminării interioare, căci P. crede că ordinea divină asigură o mai lesnicioasă apropiere de bucuriile umile ale vieții. SCRIERI: Frigul și frica, Cluj-Napoca, 1992; Însoțiri în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
născut iar nu făcut ...” ...... 30 „... Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat ...” ..................................... 34 „... Cel de o ființă cu Tatăl ...” ......................................................................................................... 36 „... Prin Care toate s-au făcut ...” ..................................................................................................... 38 „... Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire ...” .......................................................... 41 „... S-a pogorât din ceruri ...” ........................................................................................................... 47 „... și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria ...” ....................................................... 49 „... și S-a făcut om...” ....................................................................................................................... 53 „... Și S-a răstignit pentru noi in zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat ...” ................... 56
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai înainte de toți vecii. 3. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. 4. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om. 5. Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit și S-a îngropat. 6. Și a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un fapt foarte minunat că Cuvântul lui Dumnezeu învățând prin cuvintele cel mai simple, a umbrit pe sofiști și a golit de putere învățăturile lor, atrăgând pe toți la Sine și umplând bisericile Sale. Și ceea ce e uimitor este că pogorând la moarte ca om, a făcut de nimic vorbăria făloasă a înțelepților despre idoli. Căci a cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de a lui Hristos?24 De aceea unde se rostește
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și răutatea covârșitoare a oamenilor, care crescuse pe încetul împotriva lor înșiși, încât ajunsese de nesuferit și, în sfârșit, văzând că toți oamenii erau supuși morții, − S-a milostivit de neamul nostru și S-a îndurat de neputința noastră. Și pogorând la stricăciunea noastră și nesuferind stăpânirea morții prin care se pierdea ceea ce a făcut și se nimicea lucrul Tatălui Său privitor la oameni, Își ia trup, un trup care nu e străin de al nostru. Căci nu a voit să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
produs ca moarte. Dar îndată după aceea, a scos trupul de sub efectul ei. (n. s. 102, p. 141) 43 a fost disprețuită înșelăciunea și nebunia dracilor, dacă nu de când Puterea și Cuvântul lui Dumnezeu, Care e și Stăpânul tuturor acestora, pogorând pentru slăbiciunea oamenilor, S-a arătat pe pământ? De când meșteșugul și școlile vrăjitoriei au început să fie părăsite, dacă nu de când s-a produs arătarea dumnezeiască a Cuvântului între oameni? Și peste tot, de când a înnebunit înțelepciunea elinilor, dacă nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rudenie cu noi prin trup și ne-a făcut pe noi împreună părtași ai dumnezeirii Sale, ne-a făcut pe toți rudenii ale Lui”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 6, în Filocalia..., vol. VI, p. 139) „... S-a pogorât din ceruri ...” „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească ceva din ale celor ce s au obișnuit să facă nedreptăți, deci nu renunțând să fie Dumnezeu și Fiu cu adevărat, ci ca să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ne-a făcut pe noi împreună părtași ai dumnezeirii Sale, ne-a făcut pe toți rudenii ale Lui”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 6, în Filocalia..., vol. VI, p. 139) „... S-a pogorât din ceruri ...” „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească ceva din ale celor ce s au obișnuit să facă nedreptăți, deci nu renunțând să fie Dumnezeu și Fiu cu adevărat, ci ca să ridice pe cel ce era în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar fi deșertat, dacă n-ar fi fost desăvârșit ca Dumnezeu? Și în ce mod S-ar fi deșertat, dacă nu cugeți la înălțimile firii Lui negrăite? De aceea, fiind deplin și atotdesăvârșit, ca Dumnezeu, S-a deșertat pentru tine, pogorându-Se la asemănarea cu tine; și, fiind înalt, ca Fiu al lui Dumnezeu și din însăși ființa Tatălui, S-a smerit pe Sine Cel ce S-a coborât din înălțimile slavei dumnezeiești atât de mult, încât a cunoscut firea (noastră
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acestei smeriri din iubire pentru cel mic devine o dovadă a înălțimii celui ce o săvârșește, iar când o face chiar Dumnezeu e o adevărată minune. (n. s. 2168, p. 1149) 50 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Fiul lui Dumnezeu S-a pogorât atât de mult din înălțimea Sa de Dumnezeu, fără a înceta să fie Dumnezeu, încât a putut fi într-un fel simțit și văzut, prin trupul asumat, ca Dumnezeu de către cei ce purtau firea omenească. Desigur că au putut să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puteri a lui Dumnezeu; atâta știa, numai cât aflase de la înger, când l-a întrebat: Cum va fi mie asta, că nu știu de bărbat? (Lc. 1, 34). Și îngerul i-a spus: Vrei să știi? Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri (Lc. 1, 35). Dar în ce chip a fost cu Ea și puțin mai târziu din Ea? După cum un meșter face un vas prea bun și prea frumos când găsește un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
neîmpuținată și neschimbată Sfânta Lui ființă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 32) „Ce a zis îngerul? Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine (Lc. 1, 35). Nu căuta rânduiala firii, îi spune îngerul, când ceea ce se face este mai presus de fire. Nu întreba de căsătorie și de durerile nașterii, când felul nașterii e mai presus de nuntă! Fecioara a întrebat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 7 8) „Nu te întreba cum, căci unde va vrea Dumnezeu se biruiește rânduiala firii. A voit, a putut; S a pogorât, a mântuit. La Dumnezeu toate merg mână-n mână. Astăzi Cel ce este Se naște, Cel ce este Se face ce nu era”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cruce, batjocorit, luat în râs și scuipat, dar zicea: Tată, iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34). Cel răstignit Se roagă pentru cei ce-L răstignesc. Și doar ei grăiau împotrivă, zicând: De ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce, și vom crede în Tine (Mt. 27, 40-42). Dar tocmai pentru asta nu Se pogora de pe Cruce, pentru că este Fiul lui Dumnezeu, căci pentru asta a venit, ca să Se răstignească pentru noi. Pogoară-Te de pe cruce, și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
23, 34). Cel răstignit Se roagă pentru cei ce-L răstignesc. Și doar ei grăiau împotrivă, zicând: De ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce, și vom crede în Tine (Mt. 27, 40-42). Dar tocmai pentru asta nu Se pogora de pe Cruce, pentru că este Fiul lui Dumnezeu, căci pentru asta a venit, ca să Se răstignească pentru noi. Pogoară-Te de pe cruce, și vom crede în Tine. Acestea sunt cuvinte și pretext de necredință. Învierea lui Lazăr, aflat într-un mormânt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce, și vom crede în Tine (Mt. 27, 40-42). Dar tocmai pentru asta nu Se pogora de pe Cruce, pentru că este Fiul lui Dumnezeu, căci pentru asta a venit, ca să Se răstignească pentru noi. Pogoară-Te de pe cruce, și vom crede în Tine. Acestea sunt cuvinte și pretext de necredință. Învierea lui Lazăr, aflat într-un mormânt acoperit cu piatră, era o faptă mai mare decât pogorârea de pe cruce. Într-adevăr, era o faptă mult
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
într-un mormânt acoperit cu piatră, era o faptă mai mare decât pogorârea de pe cruce. Într-adevăr, era o faptă mult mai mare să scoată din mormânt pe Lazăr mort după patru zile și legat cu fâșii decât să Se pogoare de pe cruce. Iudeii ziceau: De ești Fiul lui Dumnezeu, mântuiește-te pe Tine Însuți! (Mt. 27, 40), iar El făcea totul ca să-i mântuiască pe cei ce-L acuzau, zicând: Iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru noi, ca El să Se întoarcă la slava proprie Lui și să Se întoarcă cu trupul asumat pentru noi la egalitatea cu Dumnezeu-Tatăl, pe care nu răpire socotind-o (căci o avea ca pe un bine propriu), S-a pogorât la lipsa noastră de slavă. Căci în timp ce era pe pământ, deși era Dumnezeu adevărat și Domnul tuturor, a socotit că aceasta nu va fi nici unuia dintre noi de un folos mai mare la față de cei ce nu știau de slava
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]