2,423 matches
-
cetatea lui Ștefan, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 10A. 4 Un observator deloc binevoitor a scris atunci: "anul 2004 este anul comemorativ al morții lui Ștefan cel Mare. Guvernul dă bani cu căruța pentru a transforma pomenirea în circ. Multe eforturi diplomatice ale ultimului an s-au concentrat pe aducerea în țară a sabiei domnitorului moldovean și pentru a pregăti albume omagiale. Multe orașe din Moldova atârnă ghirlande prin copaci pentru lumini festive la ceasul comemorării. Echipe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan cel Mare lângă icoanele sfințite împărțite de Casa Bisericii. Multă vreme, poporul românesc din sate-și va închipui pe Ștefan după acest portret ca un tânăr voinic, în stare să frângă orice dușman lovind însuși cu arma" (Nicolae Iorga, Pomenirea lui Ștefan cel Mare, Editura Minerva, București, 1905, pp. 13-14). 45 Ibidem, secțiunea Ilustrațiuni, unde această reproducere este integrală, cu explicația "Ștefan cel Mare: portretul tipărit de Ministerul de Instrucție". Steagul a fost prezentat separat în acest manual, dar ilizibil
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-au bucurat. Zoresc să-și adăpostească turmele și să vină la oaste. Ca ei sunt sute și mii. De aceea, povața mea-i asta: nu închina țara. Luptă, luptă în stăruință, că biruința fi-va a măriei-tale! Iar pentru pomenirea celor morți în bătălie Măria-ta să zidești o mănăstire! A mulțumit Ștefan pentru povață și-a ieșit din chilia lui Daniil Sihastrul. Sfatul îi înzecise puterile și-l înveselise, parc-ar fi fost însetatul care a băut dintr-un
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ceața divinei sale mânii, că așa nu mai merge, trebuie vărsat neapărat sânge, bineînțeles, sânge de egiptean. De fapt pentru o înțelegere mai ușoară o să vă transcriu aici exact pasajul cu pricina, care este cuprins în Exodul cap. 12. Și pomenirea acestei zile s-o păstrați și s-o prăznuiți printr-o sărbătoare în cinstea Domnului; s-o prăznuiți ca o lege veșnică pentru urmașii voștri. Deci să fie clar, Paștele este o sărbătoare care amintește de o adevărată baie de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
martie 2011, odată cu Noul Cod al Muncii, are toate șansele de a rămâne în istorie ca moment al îngropării definitive al acestei idei la origine atât de generoase. Nu avem decât să-i cântăm în liniște statului social, „Veșnica lui pomenire", fiindcă nu e departe vremea când, pe la 58 de ani, patronul îți va da un șut undeva, taman cu șapte ani înainte de pensie. Lucru care acum este perfect legal, de altfel: nu ești competent, nu ești competitiv, nu ești la fel de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la oferta Lui, cea dumnezeiască și de nerefuzat, de a putea fi puși în directă legătură cu El, din chiar locul păcătuirii voastre, prin Internet la prețul modic de 1 euro acatistul de o zi, 24 de euro abonamentul la pomenire pe o lună. Acum și de-a pururea și în vecii, veciloooooooor. „Salut, te informăm că am primit pomelnicul". Așa sună mesajul pe care administratorii portalului crestinortodox.ro ți-l trimit, după ce a fost confirmată plata online a serviciului bisericesc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
În 1928 Hippolyte Delehaye publica la București, în patria pătimirilor celor doi sfinți martiri, studiul Les Martyrs Epictéte et Astion, în care subliniază în chip judicios faptul că sfinții martiri de la Halmyris nu vor fi singurii din Moesia a căror pomenire a fost menționată într-o redactare a Martirologiului răsăritean, mai complet decât în Breviarul siriac. Imprimarea și difuzarea lucrării eruditului hagiograf și patrolog Hippolyte Delehaye mai sus menționată, a stimulat interesul cercetătorilor români față de documentul hagiografic din Acta Sanctorum intitulat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
iar nu aceea a manierei iudaice. În locul sărbătorilor păgâne, creștinii au introdus noile sărbători. Tot așa, ca o contrabalansare a închinării fiecărei zile a săptămânii și a fiecărui ceas din ea unei planete, cu nume de zeitate, ei au fixat pomenirea cotidiană a unuia sau a mai multor sfinți. Aceasta este cea de a doua mare deosebire dintre calendarul roman păgân și cel creștin, pe lângă alte rânduieli în legătură cu praznicele, pomenirile și posturile bisericești. În primele veacuri creștine, a existat ca preocupare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din ea unei planete, cu nume de zeitate, ei au fixat pomenirea cotidiană a unuia sau a mai multor sfinți. Aceasta este cea de a doua mare deosebire dintre calendarul roman păgân și cel creștin, pe lângă alte rânduieli în legătură cu praznicele, pomenirile și posturile bisericești. În primele veacuri creștine, a existat ca preocupare de bază întocmirea tabelelor pascale..0 Sărbătoarea cea mare a creștinătății era retrăită anual de către credincioșii de atunci, ca și în zilele noastre, cu sentimentul evidenței divinității Mântuitorului și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
O exegeză a Crezului Ortodox Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU În amintirea și pomenirea Părintelui Profesor Constantin Galeriu, la șapte ani de la nașterea sa în veșnicie. 2 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 6 „Cred...” .............................................................................................................................................. 9 „... întru Unul Dumnezeu...” ............................................................................................................ 12 „... Tatăl ...” ...................................................................................................................................... 13 „... Atotțiitorul ...” ............................................................................................................................ 14 „... Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” ................................................... 16 „... și nevăzute...” ............................................................................................................................. 21 „Cred
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în corpul clădirii, dar, mai ales, la acoperiș, și am purces la drum spre Oradea și Simeria, unde am comandat două plăci de marmură foarte mari, pe care li s-a inserat prin sculptură numele și faptele lor, vrednice de pomenire. Alături de această biserică plină de istorie și cu peripețiile ei, sperăm să dăinuie în veci și monumentul eroilor, prin monumentul deosebit ridicat aici în cinstea lor. Loc de slujire sacră timp de aproape cinci secole, străjuit de rugăciunile maicilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
familiei Lunguleac, timp de un an după decesul părinților. Cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și al Spitalului Socola, exact ca pe vremea doctorului Brăescu, cei doi soți au fost înmormântați în cimitirul Sf. Vasile cimitirul nou, unde se comemorează slujbe de pomenire și în prezent. Deja după decesul la mai puțin de un an al ultimilor doi manageri, tristețea și lipsa de speranța umbreau aleile spitalului. Prezentul devenise brusc istorie și amintirea foștilor conducători rămânea doar în tablouri și fotografii. Portrete ale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fie închinată turcilor, mai cinstiți decât rușii, polonezii, austriecii sau ungurii. Și iată consecințele, culminânde cu cele două rapturi din trupul Moldovei: "Sub domnii fanarioți, care erau trimiși pe un timp anumit și care aveau numai titlul de domn și pomenirea în biserici, nicidecum însă consistența monarhică, puterea centrală a statului e curat nominală. Chiar dacă unul dintre ei cerca a fi altceva decât ceea ce era în împrejurările date, viața și averea îi erau în pericol. Dările grele, pentru care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
avans față de lucrurile care nu gândesc..." Un alt poem, Bărbații, probează că istoria poate fi regândită și altfel decât se obișnuia. Un pomelnic de figuri voievodale statuare propune înscrierea lor în supratemporal; înaintașii din fresce devin forme pure, sacralizate, iar pomenirea lor e subiect de acatist: Mircea cel Bătrân îmbrăcat în zale. Alexandru cel Bun îmbrăcat în zale. Ștefan cel Mare îmbrăcat în zale. Mihai Viteazul îmbrăcat în zale. Ion Vodă cel Cumplit îmbrăcat în zale. Și aici, în Oltenia, Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a desfășurat următoarea donație: "Aceasta (rîndul e tăiat de legător)... fiind drept al nostru, l-am dăruit la sfînta mănăstire a noastră, care este zidită de moșii noștri Ionașcu... vel. med. și Alexandra și am dat-o ca să fie pentru pomenirea sufletelor noastre și pentru pomenirea moșilor noștri, în care scriind veleatul m-am și iscălit. 1771 mai 22". Semnătura donatorului, pusă pe fila 15, a fost ștearsă, dar nu de tot. Dacă s-ar folosi lampa de cuarț cu mercur
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rîndul e tăiat de legător)... fiind drept al nostru, l-am dăruit la sfînta mănăstire a noastră, care este zidită de moșii noștri Ionașcu... vel. med. și Alexandra și am dat-o ca să fie pentru pomenirea sufletelor noastre și pentru pomenirea moșilor noștri, în care scriind veleatul m-am și iscălit. 1771 mai 22". Semnătura donatorului, pusă pe fila 15, a fost ștearsă, dar nu de tot. Dacă s-ar folosi lampa de cuarț cu mercur, s-ar putea colora viu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Interne, a tăiat din bugetul județului Botoșani su ma prevăzută pentru ajutorarea lui Eminescu 285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta cruzime, încît cugetători iluștri, ca Eminescu, cărora generațiunile viitoare le vor ridica desigur monu mente să fie lăsați a pieri de... foame!"286. În ultimele cuvinte, trebuie să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
printr-un interludiu. Shite incarnează aici, de la bun început, o fantomă, cea a lui Tsunemasa, războinic cântăreț din lăută (biwa) și poet, venit să-l caute pe waki, preotul care tocmai se pregătea să-i facă eroului o slujbă de pomenire și să-i jertfească lui Buddha prețiosul instrument muzical al acestuia. Tsunemasa se întoarce printre cei vii în costum de mare șef militar, atras însă, înainte de toate, de pasiunea lui pentru muzică, de nostalgia vremurilor când nu se mai sătura
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
În spiritul colectivismului românesc, dorul exprimă și comuniunea viilor cu morții: fata se duce pe lumea cealaltă cu dorul pentru băiatul iubit, băiatul poartă și în mormânt dorul iubitei. Forma concretă prin care se manifestă dorul de cei morți este pomenirea lor, adică aducerea lor în spațiul comunității prin cuvânt și pomană, adică transmiterea unor obiecte ale mortului la alți membrii ai comunității, pentru ca aceștia să-și amintească de el. 5.5. Omenia Varianta românească a generozității, omenia, pare să fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iubit; îndepărtare; întîlnire; joacă; jurnal; Lille; limită; lipsă; mama; mare; marea 2012; meditație; melancolic; memorare; moment; momente frumoase; momente unice; muzică; năzdrăvănii; nebunie; necaz; necazuri; neplăcută; neuitat; de neuitat; nostalgii; parte a sufletului; păreri de rău; părinți; plîng deja; pomeni; pomenire; poza; prăpastie; prima învățătoare; primăvară; proastă; ramă; răscolire; regret; relație; remușcări; rîs; romantică; săpun; secret; senzații plăcute; sex; socoteală; strălucire; subconștient; succes; suferință; supărări; superioară; tablou; tata; timp; timp ireversibil; tinerețe; tipe din trecut; trăiri; uit; ură; urîte; urmă; usturătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lume copiii (botezul, în unele religii) sau cum se despărțeau bătrânii de viață (prin rugăciuni, ritualuri, binecuvântări). În perioadele și mai timpurii, numele zeului era considerat magic și nu putea fi utilizat decât de preoți, atunci când săvârșeau ritualuri și rugăciuni. Pomenirea zeității într-o manieră uzuală, facilă sau lipsită de respect era supusă riscului iminent (preoții ar fi spus că riscul era cert) de a fi lovit de un fulger, atacat de un animal fioros, sau chiar mai rău. O comunitate
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea moșilor și strămoșilor, pentru aflarea ursitei: Nunta urzicilor este ziua când înfloresc urzicile și nu mai sunt bune de mâncat; Sânzienele sau Drăgaica marchează ziua când înfloresc plantele, indicând ziua cea mai lungă a anului; Împuiatul urșilor sau Macavei (1
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar/ Spre pomenirea numelor străbune,... Sfânt obicei, părinții din părinți/ O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină." Trimiteri se pot face la Lucian Blaga dacă am cita poemul "Imnul organului": "Satul se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
negre unde stăpânește dracul, lumea morților, realitatea ei și cutumele cărora li se supunea Anca. Ca într-un ritual păgân, Anca este obligată să-l răzbune pe Dumitru, ucis pentru ea, dar creștinește, ea urmează cu devoțiune întregul ritual al pomenirii. În piesă este evocat codrul labirint întunecat în care se înfăptuiește omorulceea ce Alexa Visarion a și realizat în filmul său Năpasta iar eu, urmărind filonul, mă gândesc la o succesiune de secvențe păgân-magic în care, în miez de noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
central al scenariului original e tot de proveniență literară Legenda Mănăstirii Curtea de Argeș, mitul Meșterului Manole oferindu-i pretextele esențiale pe care se bizuie întregul edificiu filmic: "Pe Argeș în jos, I Pe un mal frumos... / Loc de mănăstire / Și de pomenire"; "Nouă meșteri mari / Calfe și zidari, / Cu Manole zece / Care-i și întrece..." La primul nivel de semnificații, filmul are o poveste foarte accesibilă: în vremea dictaturii ceaușiste, un scenarist prezintă spre aprobare, la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]