2,519 matches
-
a scăpa de mine, expunându-mă în diferite momente. Am executat ordinele primite și nu de puține ori am constatat că Cineva, acolo Sus, mă ocrotea, mă apăra! După misiuni pe termen scurt, reveneam la batalion și plutonul meu primise porecla de „pluton călăreț”. La începutul lui iunie 1942, abia venit dintr-o misiune, pe când ne aflam la popota ofițerilor, înainte de a servi masa, se citesc ordinele nou venite. Pe când se arăta că, din ordin, trebuia să trimită pe cineva într-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
scenariul. De altfel, rapor- tul ministerial stabilește calitatea de scandalagii a împri- cinaților, exonerându-i însă de consecințele tragice ale farsei pe care au organizat-o. Derizoriul se regăsește și în acest final care dizolvă responsabilitatea celor implicați. Dincolo de aceasta, porecla pe care Mitică i-o dă lui Mișu, aceea de „poltron” vine pe filieră franceză din italiană. Dicționarul etimologic consemnează filiația cu „pullus” și „puer”, ceea ce invocă ideea de timiditate proprie copiilor. Chelfăneala între cele două bande de funcționari, pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
însă aici expresia unei furii fără obiect, o furie lipsită de noimă, de obiectivitate, dar care își caută obiectul. Este însă de ajuns să urmărim comportamentul șefului, unul într-adevăr sever, - însă nicidecum lipsit de motivație -, pentru a vedea că porecla este excesivă și că Lefter traduce în mod abuziv severitatea printr-o formă a absenței dis- cernământului, prin nebunia furioasă. Sigur, Lefter folo- sește o figură de stil, exagerarea vine aici din unghiul unei antipatii și nu din cel al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
În această calitate participă la 7 octombrie 1571, la bordul navei "Marquesa", la bătălia de la Lepanto, a "Sfintei Ligi", patronate de Papa, contra turcilor. Se alege cu trei răni, una mai gravă ducând la amputarea mâinii stângi (de aici și porecla sa, "ciungul de la Lepanto"). După 6 luni de spitalizare, revine la regimentul din Neapole, pe care-l părăsește în 1575. În septembrie 1575, se îmbarcă pe nava "Sol", cu destinația Barcelona, însă nava e atacată de pirați algerieni și Cervantes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
romii, când ei prin toate țările lumii pe unde sălășluiesc sunt numiți cu cuvinte din familia țigan, care n-are nimic malefic în ea, cum n-au definitoriile etnice turc, tătar, chinez sau albanez. Că unii din etnie au transformat "porecla în renume", asta nu-i vina celor la locul lor și cinstiți). Acum, întrucât se dorea schimbarea codului ROM cu ceva mai onorabil, se găsise formula ROU, inițialele numelui francez al țării, ROUmanie. Totul bine și frumos, dar acesta era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a refuzat judecătorul Șerban, bunicul meu, să devină ungur, nelăsându-se intimidat de presiunile la care era supus, nu știu. Nici de câte ori mi-a spus Papago (căci așa Îl poreclisem pe tata, și mulți din prietenii lui au preluat bucuros porecla): „Orice, dar cu o unguroaică să nu aud că te Însori!“. Nu am Îndrăznit nicicând să-l contrazic. Într-un fel Îl Înțelegeam. Impresiile copilăriei nu se șterg ușor. Dar mie mi-au plăcut Întotdeauna ungurii. Cultura și rafinamentul, delicatețea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
generații de Nabokovi crescuți cu preceptori și guvernante cunoșteau o anumită potecă din pădurile de dincolo de Batovo sub numele de „Le Chemin du Pendu“, locul preferat de plimbare al Spânzuratului, cum i se spunea lui RÎleev În societate; preferând această poreclă nemiloasă, dar În același timp eufemistică și surprinzătoare (pe vremurile acelea nu erau deseori spânzurați boierii), poreclelor Decembristul sau Insurgentul. Mi-e ușor să mi-l imaginez pe tânărul RÎleev În desișul verde al pădurilor noastre, plimbându-se În timp ce citea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sub numele de „Le Chemin du Pendu“, locul preferat de plimbare al Spânzuratului, cum i se spunea lui RÎleev În societate; preferând această poreclă nemiloasă, dar În același timp eufemistică și surprinzătoare (pe vremurile acelea nu erau deseori spânzurați boierii), poreclelor Decembristul sau Insurgentul. Mi-e ușor să mi-l imaginez pe tânărul RÎleev În desișul verde al pădurilor noastre, plimbându-se În timp ce citea o carte, activitate ambulatorie tipică pentru epoca lui, la fel de ușor cum Îl pot vizualiza pe neînfricatul locotenent
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cine să semene oare? Niște "Năzdrăvani". Îți amintești, Ștefan, câte năzbâtii făceai? spune Sora, îmblânzită, cu nostalgia unor amintiri. Doamne! Speriaseși Borzeștiul... Amarnic și neastâmpărat mai erai. Pe lângă tine, eu eram o curcă plouată. De atunci ți s-a tras porecla "Năzdrăvanul". Și așa ai rămas... Ștefan, în capul oaselor, cu un zâmbet blând, patern: Copii, Sora, copii... Le arăt eu "Năzdrăvanilor"! își recapătă Sora autoritatea, agitând amenințătoare nuiaua. Le arăt eu!... Pleacă. Boierii râd. Ștefan își desface brațele: Priviți-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nopțile... Nu s-a liniștit decât atunci când Roman, fiul lui Iliaș cel Orb, l-a răzbunat tot cu ajutor leșesc și trădare boierească. L-a măcelărit pe Ștefan Vodă despicându-l în două ca pe porci de i-a rămas porecla "Voievodul răzbunării". Dar va veni și pentru Roman Vodă, răsplata... Petru, fiul lui Ștefan-Spintecatul, vine cu oaste ungurească, îl stropșește pe Roman-Vodă și, ca păcatul să fie mai mic să nu verse sânge, cum scrie la Scriptură i-a descleștat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stam vara la bunici, ne întrebam nedumeriți de ce se numește bunicul „Picoș„ de oare ce nu mai exista în sat nici-o familie cu acest nume. Cu gândirea noastră de la 13-14 ani ne-am zis că se poate ca să fie o poreclă înregistrată la primărie ca nume de familie, dar răspunsul nu era acceptat de toți nepoții. Unii ziceam că ar veni de la cuvântul „chicuș„ adică picătură ce curge de pe streașină, alții credeam că ar fi vorba de un „chic” adică de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din apele Nilului. Din această vorbă a preotului, morarului i s-a zis „Moise cel scos din apă”. De la această întâmplare, de la această exprimare a preotului, se zice că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Bunicul, Ion Moise, era un bărbat mic de statură, blând, muncitor și un creștin foarte conștiincios, dar nu habotnic. În loc de „bunicu și bunica” le ziceam „bâtu și bâta”. N-am înțeles de unde venea această numire, dar ea nu era o poreclă sau ceva jignitor. Chiar ei o foloseau in expresii: „nepoate vino la bâtu” sau „nepoate hai la bâta”. Pentru că aveau puțin pământ arabil, munceau în parte la boier. Înaintea primului război mondial administratorii de moșii, logofeții îi înșelau pe țărani
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îndemnul primarului vecina Caramaci a tăiat scroafa. Nu m-am putut abține și i-am dat o palmă pentru care primarul i-a spus șefului de post Coșereanu să-mi facă acte de dare în judecată. Am fost cu "Hitler", porecla primarului, la judecătorie la Bolgrad și a trebuit să mă împac cu femeia Caramaci că altfel judecătorul, bulgar și el, mă condamna. Pe judecător îl chema Corini și nu ținea cont nici de martori nici de dreptate. În comună, în afara
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
votate cu semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit câteva biluțe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar prea puțini spre a se constituii colectiva. După multe ședințe, amenzi, procese, amenințări, s-a hotărât a se face „întovărășire” cu toți acei ce au teren în tarlaua „Răchiți”-Victoria, alegându-l președinte pe Ciupercuță (poreclă), de fapt, Sulugiuc. Prin înființarea întovărășirii, cei de la raionul Trușești au început să se poarte mai cu mănuși cu intelectualii comunei, s-au adus cadre didactice noi: profesori Maxim Ion, director;profesori: Sandu Constantin, Popescu Nae, Chihaia, familia Froicu și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nași de botez ori de cununie, ținîndu-se ca neam până la a doua generație. De felul lor erau pașnici, dar și când se supărau erau tare belicoși. Pe întreaga suprafață a comunei era un obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
obicei practicat de locuitori de ași da porecle. Acestea erau folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
folosite și recunoscute mai mult decât numele de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
votate cu semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit câteva biluțe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]