18,106 matches
-
să ceară înscrierea în cartea de imobil la noua lor locuința, în termen de 5 zile de la sosirea în imobil; la hoteluri sau alte asemenea locuri de cazare înscrierea se face la sosire. Articolul 24 Găzduirea unei persoane care nu posedă act de identitate sau care nu are înscrisă în act mențiunea de schimbare a domiciliului ori a reședinței, după trecerea termenelor prevăzute în prezența lege, este interzisă. Capitolul 4 Articolul 25 Constituie contravenție la dispozițiile prezenței legi și se sancționează
LEGE nr. 5 din 18 martie 1971 cu privire la actele de identitate ale cetăţenilor români precum şi la procedura schimbării domiciliului şi a re��edinţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106313_a_107642]
-
și studiile militare ce se vor stabili de Ministerul Apărării Naționale, iar pentru facultățile tehnice se pot prezenta tineri cu sau fără serviciul militar îndeplinit, ofițeri, maiștri militari și subofițeri. Candidații la concursul de admitere în Academia militară trebuie să posede diplomă de bacalaureat sau o altă diplomă echivalentă. În școlile militare de ofițeri de rezervă pot fi admiși absolvenți ai instituțiilor de învățămînt superior. Articolul 4 După promovarea ultimului an de studii, elevii școlilor militare de ofițeri activi susțin examenul
DECRET nr. 1037 din 31 iulie 1968 ***Republicat privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor militare de învăţămînt pentru pregătirea ofiţerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106265_a_107594]
-
semnalezi și anume că azi lectura e în descreștere. De ce oare? Îngăduie-mi să revin la cele spuse mai înainte. Plăsmuirea artistică e o îndepărtare de viață, putînd căpăta notele unei asceze, ale unui sacrificiu. Cititorul ideal e cel ce posedă o natură psihică analoagă cu cea a scriitorului. Îl însoțește în periplul său precum un alter ego. Un asemenea tip nu se întîlnește pe toate cărările. Majoritatea cititorilor subînțelege o ecuație între textul literar și viață. Caută într-însul învățături
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
complicată“, asta însemnînd că substanța îi stă în întretăieri tematice pe care autoarea le urmărește cu fler sigur. Rezultatul e că atmosfera volumului e mai izbitoare decît amănuntele docte, Ricarda Huch nefiind istoric literar și nici critic, ci o scriitoare posedînd arta de a-și pune informația într-o matcă de pasiune. Din acest motiv în volum nu vom găsi o istorie a romantismului, cu date și periodizări exacte. Trimiterile cronologice sînt puține, mai degrabă aluzive, Ricarda bazîndu-se pe preștiința cititorului
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
Ielelor. Gelu Ruscanu află, abia matur fiind, că tatăl său, sinucis pe vremea cînd el era copil, a făcut-o din pricina și cu revolverul oferit anume de această femeie și ține nu numai s-o cunoască, dar s-o și posede fizic. Bizară pornire la un tînăr față de o femeie nu numai ticăloasă, dar evident fanată. Nora Ionescu recunoaște în fața lui Gelu că nu îl iubea pe tatăl acestuia și nici pe un altul, ce o întreținea concomitent, ci pe un
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
tipărire nu s-a preocupat, cuprinzând în ea și fragmente de jurnal, crochiuri, instantanee și sugestii, o filosofie adâncă, dar mai ales un fior de iubire intensă pentru Grecia („Ellada, te-am purtat cu mine, în carnea mea. M-ai posedat ca un demon” - p. 82). Compatriotul nostru Victor Ivanovici, stabilit în Grecia în anii ’80, se numără printre cei ce au atras atenția asupra valorii de excepție a acestei opere singulare, ce ar fi meritat un alt impact asupra literelor
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
pe nenea Iancu pe picior de egalitate cu Shakespeare și Cervantes: „În zilele noastre, când viciile societății pe care le ironiza Caragiale sunt nimicuri față de gangsterismul bântuitor într-o lume a criminalității organizate, într-o societate obsedată de bani și posedată de lăcomie, infernul caragialian pare un purgatoriu de voioasă relaxare. Ar fi, prin urmare, Ion Luca Caragiale contemporanul nostru, dar nu altfel decât Cervantes sau Shakespeare. Când, ca să batem nițel și făgașele sociologiei, din România vechiului regat, punând în circulație
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4538_a_5863]
-
a lăsa în urmă o școală. Discipolii l-au admirat, dar nu i-au putut călca pe urme, lipsindu- le nebunia, și mai ales înzestrarea. Fascinația lui Celibidache i-a stat în propria persoană, în acel exemplu viu, de histrion posedat de fulgurații ominoase, cu care își aducea publicul în transă. Fără maestrul de ceremonii cu puteri de medium, doctrina pe care a proferat-o a rămas stingheră, exotică și oricum ininteligibilă. Totuși simțim că e ceva adevărat în intuițiile lui
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
a executat frumos partitura. Un rol important și extrem de generos muzical pentru un bariton este cel al lui Wolfram von Eschinbach, cantat la premieră de Eugen Secobeanu. Din nefericire, alegerea sa mi s-a părut total nepotrivită, întrucât baritonul nu posedă acel timbru cald, cantabil, catifelat ce se impune în execuția celebrei arii a Luceafărului din actul al III-lea. Oricât s-a străduit Eugen Secobeanu să impresioneze publicul, nu a reușit acest fapt, printr-o nepotrivire timbrală a vocii sale
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
Constanța, a impresionat prin calități de muzicalitate, noblețe a frazei, interpretând aria cu simțire și sensibilitate. Dificilul rol al lui Venus a beneficiat de două interpretări: în prima seară mezzosoprana Antonela Bârnat, care se află într-o frumoasă ascensiune vocală. Posedă un timbru special, îmbrăcat în armonice frumoase, pline, riguroase, ceea ce îi poate permite să abordeze, în acest moment, o partitură atât de dificilă ca aceea a zeiței Venus. Este o prezență scenică foarte agreabilă și, credem, că într-o viitoare
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
citea pe Giordano Bruno se străduia să devină Giordano Bruno. Credem că, în acest roman, și-a introdus, prin intermediul ficțiunii, descoperirile științifice, care, în cazul său, aveau o valență hotârât ontologică și experimentală, depășind stadiul teoretic. Un fapt evident: autorul posedă talentul rar de a încadra ficțional referințele la sau din gânditori, de a le face poetice și părtașe la acțiune, la trama epică, și de a le înzestra cu valențe poetice; citatele nu sunt niciodată decorative ori prezente de dragul erudiției
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
de a intui și de a detecta valorile estetice ale operei literare. Impresionează prin dăruire, pasiune, lectură neîntreruptă și, mai ales, prin conexiunile pe care le stabilește între unele imagini, motive și teme existente în literatura națională și cea universală. Posedând o viziune clară asupra valorilor expresive ale poeziei și prozei românești, Mircea Iorgulescu subliniază, în eseurile sale, inventivitatea autorului, noutatea operei și locul ce i se cuvine în ierarhia literară. Cărțile sale de istorie și critică literară, atâtea câte sunt
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
a formulei estetice, venită dintr-o disponibilitate „sans ravages” a eului, și pe care o încorporează în unele cazuri (citim chiar și la Angela Marinescu, într-o recent publicată carte de interviuri, a lui Marius Chivu, o destăinuire de felul: „Posed sentimentul gratuității în cel mai înalt grad”), confesiunea, după cum ne învață practica literară, poate juca multe roluri, după cum poate îndeplini și multe funcții. Printre ele, cu siguranță, și pe aceea terapeutică, de catharsis psihanalitic, de eliberare de obsesii și de
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
în neființă» a Sfântului Sergiu, patron al creștinismului rusesc. E prea mult!", a arătat IPS Bartolomeu, potrivit Mediafax. "Aproape zilnic ni se transmite o știre sau un comentariu despre moartea cuiva. Pentru a spune că cineva a murit, limba română posedă o foarte bogată gamă de expresii echivalente și nuanțate, precum «a decedat», «s-a săvârșit», «a încetat din viață», «s-a petrecut», «s-a stins», «ne-a părăsit», «a plecat dintre noi», «a pornit pe ultimul drum», «a închis ochii
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
de 90 de ani. Prefață de Irina Petraș. Cluj-Napoca, 2009, în care sunt transcrise, adnotate și amplu comentate două sute de epistole trimise din diverse orașe ale Europei cărturarului din Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea, Corneliu Babă, Petru Comarnescu, Zina Molcuț, Laurențiu Fulga, Cella Serghi, Irina Petraș și, evident, Ilie și Doina Râd. În cercetările
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
Omul kitsch ar avea totuși o angoasă existențială generată de thanatos, pe care o parează... mîncînd și bînd, ceea ce ar însemna că nu doar Năpasta sau nuvelele ar ilustra latura gravă a scriitorului, ci și restul operei sale care ar poseda un background insesizabil la prima vedere, opus celui vizibil, al bunei dispoziții imanente. Vasile Gogea chiar numește cîteva spețe ale fricii, așa cum se înfățișează în textele lui Caragiale: atavică, domestică, socială, morală, creștină, rasială, cosmică, afirmînd conclusiv că „frica pare
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
luăm o pauză/ ia-ți nevasta - ieșim// nembră căm noi frumos/ de oraș/ stăm încolonați/ ca niște salcîmi pierduți la ușă// astăzi nu mai ieșim!/ stăm acasă/ și trîntește ușa cu capul// de se-aude pînă hăt/ în Alexandria”. Să posede cumva motanul nostru o identitate sacrală precum în Egiptul antic, în India, în China? Nu e imposibil: „pe scurt/ era un zeu imprecis/ cumsecade”. Finalul poemului are un caracter criptic, întrucît autorul ne aduce la cunoștință că „din motanul meu
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
umane, care adună de-a lungul timpului răni ce ii întuneca sufletul. O piesă despre egoism și indiferență, două forțe care descompun treptat atât dorința celor din jur de a trăi, cât și dreptul la fericire al persoanei care le posedă. Cătălina este mamă a două fețe, Nicoleta și Natalikova, dar nu poartă grijă nici uneia dintre ele; o preferă doar pe cea mare, pentru instictul ei înnăscut de supraviețuire. Un banjo și doi morți, de Mariana Hartasánchez Este un text suprarealist
Povești emoționante la Teatrul Nottara. "Despre psihoze și răzbunare, dar și despre dragoste" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35525_a_36850]
-
și-a deschis ochii spiritului spre un univers aflat dincolo de acest univers pe care îl putem, într-o măsură infimă, imagina. Ar trebui să fim înzestrați cu o infinitate de simțuri „neinventate”, cum spune Nichita Stănescu, de ere și să posedăm nu numai un intelect mult superior nouă, dar și un suflet pe măsură pentru a descifra legile după care se călăuzește forța divină ce guvernează universul. Revelațiile noastre sînt simple încercări pentru a pătrunde în lumea de dincolo, simple zgîrieturi
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
E impenetrabil și inaccesibil. Și, pe deasupra, e strict personal. Șapca poetului are, în totului tot, ceva gogolian (de altfel, rusul e și evocat în cuprinsul ei): poetul își pierde faimosul accesoriu într-o împrejurare complet străină lui și, pentru că prozatorul posedă una identică, nu ezită să i-o ceară, convins că, de fapt, obiectul a migrat de unul singur. O întreagă cabală se naște de aici, căci până la urmă scenariul e plauzibil. Dacă nu el, ci celălalt a fost neglijent? Atunci
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
public care-i soarbe cuvintele cu religiozitate. Întreaga iresponsabilitate aproape jovială pe care o degajă pilotul, un adevărat charmeur, se cere recuperată cu semn schimbat în partea a doua a filmului. Plaisirismul se transformă în angajament moral, iar Denzel Washinton posedă un întreg arsenal actoricesc menit să confere personajului său expresia potrivită marilor combustii interioare. În același timp rămân străine de ceea ce este cinematograful autentic intențiile moralizatoare pe pedala cărora se apasă excesiv și aproape dramatic. Aproape invariabil, societatea în ansamblul
Cădere liberă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3743_a_5068]
-
că poziția lui Homer se opune celei exprimate ulterior de Platon. Autorul Iliadei se imaginează în operă sub forma unui automat mecanic pentru a afirma că nu este un servitor al divinității, în timp ce filosoful vede în poet doar un nebun posedat de zeu, un instrument acustic prin care acesta vorbește. Concepția despre artă a lui Homer este expusă în Odiseea în vorbele adresate de Alcinou lui Ulise (VIII, pp. 783-789). Cu aerul de a conștientiza că el însuși e doar o
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
să strălucească, dar persoana sucombă sub cîmpul de forță al manifestării ei. În cazul lui Alex Ștefănescu, însușirea dominantă este pasiunea literară, și dacă admitem că vocația nu e decît intensitatea cu care un talent, apăsînd asupra persoanei care îl posedă, o silește să meargă pe un drum și nu pe altul, atunci biografia criticului constă în tirania cu care imboldul literelor i-a maltratat liniștea. Înainte de fi recunoscători virtuților pe care le avem, ar trebui să le blestemăm sub motiv
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
viitorul nu e mai limpede. De fapt viitorul e o mare necunoscută, și cine pretinde că-l poate descifra e un impostor. În fața opacității iremediabile a viitorului, istoricul poate cel mult formula scenarii, fără a avea însă trufia de a poseda clarviziune. Pentru Boia, Occidentul a însemnat un tipar de civilizație înzestrat cu virtuți, dar și cu defecte. Dintre virtuți: credința în progres, în națiune și în democrație, considerate de autor cele trei religii seculare de tip apusean. Dintre defecte: colonialism
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
Shakespeare saltimbanc lipsit de mijloace și urît de bogătașii vremii. În realitate, constată istoricii, el era un mare proprietar funciar, care îi vâna necruțător pe cei care îi încălcau pășunile. Între sărmanii înfometați și miile de oi pe care le poseda, le prefera incontestabil pe cele din urmă. Epoca având un climat rece, Shakespeare stoca grijuliu recolta din anii buni și o vindea la suprapreț în anii de foamete. După 15 ani în care s-a dedat la acest tip de
Shakespeare, sacul cu cereale și pana de scris () [Corola-journal/Journalistic/3589_a_4914]