2,303 matches
-
este eronată, iar dacă se poate scuza în limbajul comun, nu este acceptabilă în cel sociologic. De asemenea, se vorbește de multiple feluri de comunitate, dar întrebarea esențială este dacă putem oare vorbi în mod real de comunități în orașele postcomuniste? Răspunsurile posibile derivă din modalitatea în care înțelegem să definim comunitatea. Din punctul nostru de vedere, elementul esențial al unei definiții corespunzătoare este reprezentat de funcția de control social exercitat asupra membrilor comunității, control social ce împiedică alunecarea în comportamente
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
luat amploare în primele două decenii postdecembriste, migrația externă cu scopul de a munci crescând de peste 10 ori în intervavul 1990-2005. 2.3.2. Migrația internă pe medii de rezidență Evoluția specifică a mediului urban în perioada comunistă și imediat postcomunistă ne îndreptățesc să le atribuim un principiu de funcționare specific vaselor comunicante, în acest caz „principiul orașelor comunicante”. Acest tip de reașezare de la începutul anilor 1990 reprezintă background-ul sau mai bine zis debutul unui nou tip de mișcare a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dacă în perioada comunistă vorbim despre urbanizare forțată, cu efectele aferente oricărei acțiuni care nu ia în considerare o desfășurare firească (aglomerarea populației în cartierele dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru a da bine în statistici), pentru perioada postcomunistă înaintăm sintagma unei pseudo-urbanizări. Deși în prezent ne aflăm în zona structurării zonelor metropolitane - o urbanizare continuă, cum am amintit mai sus - în zona urbanizării neforțate, cu toate acestea efectele nu sunt mai puțin dăunătoare. Ne referim aici la acel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
perioada economică de tranziție specifică țărilor din Europa Centrală și de Est a însemnat un punct de cotitură, chiar de declanșare a unor procese demografice inversate, cu efecte pe termen lung”. 2.3.3. Structura migrației interne în primul deceniu postcomunist Pe lângă valoarea ratei migrației interne, tabloul general al fenomenului pentru această etapă este completat de structura pe medii de rezidență. Se observă astfel faptul că migrația inter urbană în primii ani ai ultimului deceniu al secolului trecut a cunoscut o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Orașe precum Timișoara, Arad, Brașov sau Sibiu sunt apariții excepționale. În mod constant, intenția de plecare din Iași se îndreaptă în principal către București. Sintetizăm în concluzie punctele-cheie ce trebuie reținute în contextul analizei migrației interne și internaționale în România postcomunistă: * vorbim de o reașezare și reechilibrare a migrației interne pe tipuri de rezidență în perioada postcomunistă care nu este în mod neapărat benefică, dat fiind caracterul haotic al pseudourbanizării; * constatăm o migrație internațională determinată de factorul economic - fenomen în continuă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
din Iași se îndreaptă în principal către București. Sintetizăm în concluzie punctele-cheie ce trebuie reținute în contextul analizei migrației interne și internaționale în România postcomunistă: * vorbim de o reașezare și reechilibrare a migrației interne pe tipuri de rezidență în perioada postcomunistă care nu este în mod neapărat benefică, dat fiind caracterul haotic al pseudourbanizării; * constatăm o migrație internațională determinată de factorul economic - fenomen în continuă creștere care determină o scădere a participării comunitare în comunitatea de origine, de acasă; * s-a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Considerații asupra conversiunii în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 401-414. Trif, R.-N., 2000, Influența limbii engleze asupra limbii române în terminologia informaticii, teza de doctorat, București. Tudor, M., A. Gavrilescu, 2002, Democrația la pachet. Elită politică postcomunistă, București, Editura Compania. Tudorică, O., 1967, ,,O paralelă sintactica româno-spaniolă: săracă de mine! ¡pobre de mi!", în SCL, XVIII, 6, p. 627-633. Tuțescu, M., 1969, ,, Le type nominal ce fripon de valet", în Revue de linguistique române, 33, p. 299-316
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
la reafirmarea lui. „Elita politică rusă, în mare parte, a privit cu ochi buni nu numai încălzirea relațiilor cu Statele Unite, dar și eforturile americane de a ajuta la o tranziție internă mai ușoară a statului spre forme politice și economice postcomuniste.”<footnote Rick Fawn, Stephen White, Rusia after communism, Editura Frank Cass Publishers, Londra, 2002, p. 161; footnote> Starea depășită a Uniunii Sovietice împreună cu demersurile de îngrădire americană, au avut un rezultat așteptat îndelung. Schimbările din anii `90, deși așteptate decenii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
footnote Oleg Bukharin., Bulletin of the Atomic Scientists, Mai 1997, p. 41; footnote> În anii `90 menținerea unei încrederi în privința securității naționale a fost o problemă care se îmbina cu criza economică care afectează statul. Schimbările majore din economia rusească postcomunistă au fost: economia internă a Federației Ruse era controlată în oligarhi, pentru o perioadă de timp, oligarhii erau cei învingători al erei post comuniste, producția de arme a scăzut cu aproximativ 90%, multe ramuri ale industriei de armament au fost
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Electorală Permanentă a ales să verifice legalitatea finanțării partidelor politice prin sondaj, astfel încât nu există date complete privind donațiile primite de partidele politice. Legislația din România privind înființarea partidelor politice Legislația privind înființarea unui partid politic a evoluat, în perioada postcomunistă, de la un set de prevederi minimale vizând înregistrarea partidelor la o serie de norme restrictive, menite a dimi nua numărul actorilor politici aflați în competiție. Primul act ce reglementa înființarea partidelor politice a fost Decretul-lege nr. 8/1989, acesta stipulând
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
cea de-a treia etapă. Locurile obținute în circumscripțiile uninominale nu sunt afectate de pragul electoral. Prin contrast cu patternul regional, sistemul de partide maghiar prezintă un grad relativ scăzut de fragmentare, în special având în vedere compoziția primului Parlament postcomunist. Evoluția particulară a sistemului multipartid din Ungaria se datorează în principal tranziției graduale și nonviolente de la sistemul comunist la cel democratic. Revoluția negociată, cum a fost numită de unii autori (Jha, 1999, p. 282), a produs formațiuni politice consolidate, organizate
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
voturi semnificative, 16.67% și, respectiv, 7.48%. Lipsa unor legături puternice între partidele politice și societate poate fi ilustrată și de procentul scăzut al membrilor de partid la nivelul electoratului. La fel ca în cazul celor mai multe partide în democrațiile postcomuniste, partidele politice din Ungaria sunt carac terizate de un număr relativ scăzut al membrilor de partid (relatively low levels of party membership). Conform acestui criteriu, cel mai mic dintre partidele maghiare este FIDESZ, care, până în anul 1999, nu a avut
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
la anumite coaliții (înainte de formarea coaliției din 2008, PDL avea stipulat în statut faptul că nu poate guverna alături de PSD). În a doua parte a capitolului, autoarea realizează o analiză comparativă a modelelor de formare a coalițiilor în zece state postcomuniste, inclusiv România, cu scopul de a identifica măsura în care formarea guvernelor minoritare este determinată de constrângerile instituționale la care sunt supuse partidele politice în formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. Autoarea pornește de la perspectiva instituționalistă, care presupune
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
supuse partidele politice în formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. În acest sens, voi realiza o analiză com parativă asupra coalițiilor formate în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria, cele zece state postcomuniste care au aderat la Uniunea Europeană. Cadrul teoretic Într-un articol din 1994, Kaare Strøm, Michael Laver și Ian Budge identifică instituțiile care afectează formarea coalițiilor. Autorii definesc instituțiile ca orice restricție asupra unui set fezabil de coaliții care se află
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
constrângerile instituționale nu pot fi analizate în contextul acestora. Guvernele luate în considerare în acest studiu sunt: guvernele minoritare alcătuite dintr-un singur partid, coalițiile minoritare, cele minimal câștigătoare și cele supradimensionate. Astfel, am analizat 110 cabinete formate în perioada postcomunistă în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Rezultate În acest studiu am analizat factori ce conduc la formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală și de Est. Analiza cuprinde așadar 110 cabinete formate în statele
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
politici publice în Uniunea Europeană (2004). La Editura Institutul European Iași a mai publicat: Cetatea lui Platon (2010), Noi și postcomunismul (2012); Două decenii de comunism în Iașul universitar (împreună cu Doru Tompea, 2015) și în calitate de coordonator, Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011 și 2013); Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); Zece exerciții de ingineirie constituțională (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014). Este director al revistei Polis și președinte al
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
2015) și în calitate de coordonator, Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011 și 2013); Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); Zece exerciții de ingineirie constituțională (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014). Este director al revistei Polis și președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor. Sorin Bocancea (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Două decenii de comunism în Iașul universitar Sorin Bocancea & Doru Tompea Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
un ocean de poezie, Valeriu Stancu Zece eseuri, Mihai Pricop 1 Cf. http://www.realitatea.net/dosarul-revolu-iei-clasat-surse 1815951.html, accesat la 6.12.2015. 2 Până în prezent, în cadrul proiectului au apărut: Sorin Bocancea (coord,), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014); Sorin Bocancea, Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția (2014); Alina Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată (2015); Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
care țineau de reînnoirea limbajului, prin reintroducerea în circuitul public a unor termeni, concepte obnubilate de vocabularul bolșevic. Unul dintre acești termeni care a inflamat dezbaterea publică a fost cel de elită, mai ales că adecvarea sa noțională la realitatea postcomunistă existentă era destul de îndoielnică 1. Orice teorie a elitelor acceptă principiul societății ierarhice. Mai mult, elitele nu reprezintă instrumentul acestei ierarhii, ci acele grupuri în interiorul cărora se formează decizia politică și influența socială, ce pot controla anumite segmente din societate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea ei esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de scoatere a ei din tiparele ideologizante marxiste. Elita
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de scoatere a ei din tiparele ideologizante marxiste. Elita interbelică creștină era conectată Realului ca urmare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ci asumarea cu umilință și bucurie deopotrivă a mărturisirii creștine, în care cuvântul devine ziditor prin tainica rugăciune și în care gestul este semnificat prin antrenarea tuturor resorturilor sufletești ale ființei. Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic În perioada postcomunistă, se discută din ce în ce mai acut problema înnoirii la nivelul vieții religioase. În ce măsură, însă, o asemenea nevoie poate periclita sau nu o așezare religioasă, în structura sa interioară, rămâne să analizăm în continuare. O cercetare minuțioasă, obligată să se detașeze atât de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lăsat amprente serioase în structura identitară, este învățământul, educația, alături de Biserică și Justiție. Acest truism trebuie amintit de fiecare dată când este vorba de radiografia unei națiuni, de profilul ei. Învățământul românesc a rămas aceeași cenușăreasă și în perioda tranziției postcomuniste. Să trecem peste teoriile suprarealismului bolșevic care încă se mai acreditează cu obstinație pe la noi, potrivit cărora am avut un învățământ performant în perioada comunistă. Existența unor succese notabile din comunism nu justifică cu nimic calitatea unui învățământ de top
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]