1,723 matches
-
încheiere a altui Bondy, Bondy care l-a pierdut pe drumurile exilului pe Bondy care-i dăruise lui Mimi obiectul în care se află originalul ce poate fi văzut și astăzi („Originalul stă la dispoziția oricui dorește să-l vadă” - „Postfața autorului”). Pe lângă text, cartea are și câteva fotografii pe care le comentează sora lui Mimi, Sisi, tot în interviul despre care am mai amintit, doar că descrierea Silviei Hoișie e de acum, din mileniul III, ceea ce poate doar să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
arhivă, autorul a trebuit să se limiteze la articolele cenzurate din presa vremii. Stilul literar al profesorului Retegan este plăcut și incită la lectură. Sorin Gabriel Ioniță MARIA G. BRĂTIANU, Acordul Churchill-Stalin din 1944, trad.rom. Ileana Sturdza, cu o postfață de Zoe Petre, Editura Corint, București, 2002, 203 p. Doamnei Maria Brătianu i se datorează, pe lângă grija atentă arătată pentru publicarea operei părintelui său, două cărți proprii, dintre care una, La Roumanie 1938-1940 vue de France, este o culegere de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decât între o nenorocire și alta”. Andrei Pippidi Ulrich BURGER, Misiunea Ethridge în România. The Ethridge Mission in Romania. Die Ethridge Mission in Rumänien, în românește de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, cu o prefață de Dennis Deletant și o postfață de Romulus Rusan, Editura Fundația Academia Civică, București, 2000, 396 p. înainte de 1989 sursele care priveau instaurarea regimului comunist erau în mică măsură accesibile, de regulă cu „voie de la partid”. Era vorba în special de documente interne ale PCR și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
urmă fac parte și documentele Misiunii Ethridge, datând din noiembrie-decembrie 1945. Cel care a asumat publicarea lor este istoricul german Ulrich Burger, preocupat de istoria postbelică a României. Prefața lui Dennis Deletant, studiul introductiv al lui Ulrich Burger, cuvântul editorului (postfața lui) Romulus Rusan sunt redate mai întâi în limba română, apoi în engleză (prefața și postfața) sau în germană (studiul introductiv). Cât privește documentele, ele sunt redate în traducere românească în prima parte a lucrării, apoi în engleză (dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru detalii, Al. Zub, „Istoriografia română și «Spiritul Genevei»”, `n R. Rusan (ed.), Anii 1961-1972: țările Europei de Est, `ntre speranțele reformei și realitatea stagnării, Fundația Academia Civică, București, 2001, pp. 42-43. D. Prodan, Memorii, text `ngrijit și adnotat, cu o postfață de Aurel Răduțiu, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 74. „La cea din urmă [recepție] - scrie David Prodan - noi «comuniștii», din unanima hotăr`re nu ne-am dus și tare ne-am fi dus. Am citit a doua zi discursul papei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politicii externe a SUA față de Europa de Sud-Est”, `n Idem, Misiunea Ethridge `n România. The Ethridge Mission in Romania. Die Ethridge Mission in Rumänien, `n românește de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, cu o prefață de Dennis Deletant și o postfață de Romulus Rusan, Editura Fundația Academia Civică, București, 2000, pp. 15-51. Realitatea alegerii `ntre Germania și Uniunea Sovietică a fost recunoscută/afirmată de Iuliu Maniu post factum, `ntr-un moment `n care liderul țărănist nu mai avea nici o speranță pentru țara
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție critică `ngrijită, selecția textelor, note și postfață, comentarii de Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, București, 1987, pp. 113-114. Ibidem, pp. 127-128. Ibidem, pp. 180, 183. Gheorghe I. Florescu, „America lui Eminescu”, Anuar, vol. VII, Ploiești, 1996, pp. 314-330; Identitate/alteritate `n spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al.I.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu umblau nopțile. Se zice că din ziua de Andrei începe a se mări ziua! Autori populari din Republica Moldova (postfață) Pe vremuri, începutul iernii era marcat de sărbătoarea Sfântului Andrei, sărbătoare numită de altfel și „Cap de iarnă”. Pentru majoritatea sărbătorilor de altădată, seara și noaptea ajunului Sfântului Andrei, din 29 spre 30 noiembrie, erau extrem de importante, la fel de importantă practic
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ca și fericirea individuală a oamenilor În cursul fiecărui an calendaristic, am plăcerea de a primi mai multe volume în pregătire, în forma lor brută, cu o unică invitație din partea autorilor sau editorilor: anume, să scriu o prefață - sau o postfață, după caz. Nimic nu poate fi mai onorant. Autorii, la rându-le, nu seamănă unul cu altul. Majoritatea sunt profesioniști ai Istoriei, dar în egală măsură sunt și ziariști sau literați. Ba chiar mi s-a întâmplat să prefațez un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
plăcere și nu pentru cunoaștere. Recontextualizare în loc de argumentare, interacțiune și nu reprezentare. Dar, oare, cum ar putea fi înțelese propriile scopuri în afara interpretării Celuilalt, a limbajului și a simulacrelor pe care le-a construit? Sandra Cavicchioli aduce în discuție, în postfața cărții, critica lui Guido Frongia la adresa lui Rorty care, de pe poziția sa posfilozofică, antidogmatică, pluralism al limbajelor și multiculturalism, contingența valorilor, nu întrevede riscul limitelor abolirii ierarhiilor și multiplicării centrelor: "Proliferarea vocabulelor, dată fiind concepția sa holistică prin care limbajul nu
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
nu au fost în întregime explorate și exploatate, rămânând un teritoriu deschis, cu multe necunoscute și poate chiar mici surprize, pentru o viitoare ediție critică. Nuvela Tatăl, păstrată fragmentar, deși "un experiment ratat" (cum just o apreciază Leon Baconsky în postfață), e un proiect ambițios al foarte tânărului prozator. Narațiunea e artificioasă prin gustul anecdoticului și al senzaționalului, cu întorsături spectaculoase, cu exploatări patetice ale resurselor sentimentale, pe care le vom reîntâlni în micile romane comerciale ale prozatorului de mai târziu
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
fie ignorată sau rău cunoscută de către cititorii de aceeași limbă dintr-o arie lingvistică mai mare. Antologiile sunt buni ambasadori culturali. Lăudabilă este și ideea de a invita, pentru fiecare antologie, un critic din România să-și exprime într-o postfață un punct de vedere obiectiv, exterior, care are în același timp și funcția de a stabili o punte de comunicare, o formă de autoverificare și de confruntare cu propria imagine despre sine. Seria basarabeană de antologii constituie un bun exemplu
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
mare ar fi al etapelor de dinainte de 1965. De notat și faptul că neomodernismul basarabean are o coloratură foarte națională, patriotică, mai accentuată decât la noi. Adaug câteva observații tematice globale. Poezia sentimentului național (remarcată prioritar de Alex. Ștefănescu în postfață) a fost impresionantă ca efect public (a fost, nu mai este!), mai puternică și mai răspândită decât lasă să se înțeleagă antologia lui Nicolae Leahu. Au fost selectate exemple suficiente și reprezentative, de la Alexei Mateevici (poemul Limba noastră e efigia
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Roza vânturilor, 1923-1933. Culegere îngrijită de Mircea Eliade cu o prefață de Nae Ionescu, din 1937, reluată în ediția anastatică, însoțită de cuvântul înainte, La început de drum, semnat de Dan Zamfirescu ( 1990), retipărită la Chișinău, în 1993, cu o postfață de Nicolae Dabija. Convorbiri, culegere de articole și eseuri datorată lui Mircea Eliade și George Racoveanu, Freising, 1951; Îndreptar ortodox. Texte alese, ordonate și adnotate de D. C. Amzăr, Wiesbaden, 1957; Neliniștea metafizică, București, Fundația Culturală Română, 1993; Suferința rasei
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
Tokyo; 2003 Adela Popescu: Între noi timpul ( ediție bilingvă, în japoneză și în română, Watacrapachi no aida ni-toki), Editura Michitani, Tokyo, cu un excurs de marele istoric și critic literar Shuichi Kato, intitulat Adela Popescu, omul și opera , cu o postfață a traducătorului, cu 5 ilustrații de importanta pictoriță Fusako Kodama și cu imaginea sculpturii Clepsidră 4, de Ion Irimescu. A publicat în diverse periodice și antologii, traduceri din Ruxandra Niculescu ( Strada Plopilor Vechi), Adrian Rogoz ( Fuga în spațiu-timp, Altarul zeilor
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
proze: un abil "jucător de cuvinte" și un rafinat observator al realității imediate. Stăruie, așadar, conflictul dintre un Neagoe (grav, patetic, prea metaforizant în poeme) și un Nea Goe (jucăuș, mobil). Un conflict (istoric chiar) intuit de Gheorghe Iova în postfața cărții: "Ce cucereau romanii ei numeau Dacia Felix. Acum ăștia d-acia de-i fericeau romanii aveau steag de război o piele de lup cu cap cu tot ce dădea șuier." Felix Lupu, Învățăturile lui Nea Goe, Editura Muzeul Literaturii Române
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
un ton îndrăzneț, prea puțin pe linie. Prin anii șaptezeci ai României socialiste repuneați în discuție termenul de citadinism în literatură, ca mod modern de a privi lumea, "adică sinceritate, limpezime de gîndire, curaj politic, angajare patriotică" (cităm dintr-o postfață scrisă de dvs.). Scriitura dvs., densă, percutantă, a fost taxată încă de la afirmare ca fiind de inspirație americană... - Nu era numai de inspirație americană. Pentru mine, proza modernă trebuie să aibă energie, sinceritate, lipsă de poză și, mai ales, "precizie
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
extraordinarele sale însușiri îl îndreptățeau. Ediția corespondenței lui Golopenția (mai sînt, în ediție, scrisori către Comarnescu, Gusti, Manuilă, Stahl, Vianu), alcătuită de regretata sa soție Ștefania, am citit-o încă în 1977, cînd a fost predată Editurii Eminescu, cu o postfață redactată de d-na Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Am întocmit un referat favorabil. Dar, apoi, d-na Sanda Golopenția, fiica sociologului, a plecat din țară, stabilindu-se în SUA și tot proiectul ediției a eșuat. M-am bucurat că ediția, totuși păstrată
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
să mai smulgă și alte texte de la acest autor atât de capricios cu editarea propriei opere. Pentru a-l impune publicului românesc, cei doi editori au îngrijit și un dosar Al. Vona - Ovidiu Constantinescu și au adăugat fiecărui volum o postfață și o agendă a primei întâlniri de la Paris cu autorul, respectiv fișa de dicționar alcătuită de Florin Manolescu pentru Enciclopedia exilului literar românesc. Esmeralda este un volum care, pe lângă povestirea omonimă și o alta intitulată La capătul liniei 9, și
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
preferate sunt, firește, eșafodul și ploaia/plânsul. Așadar un mecanism extrem de ușor de depistat (l-am putea califica drept facil): pe fondul unui monoton marș funerar apar mici variații, aproape imperceptibile. De altfel, Emil Iordache amintește acest lucru (discret) în postfața: "se aud ușoare scârțâituri de grandilocventa". Cassian Maria Spiridon cere prea mult de la cititorul sau. El nu șochează, dorește să comunice fără să atragă atenția. "Moartea" este, până la urmă, un lexem că oricare altul deși poetul în cauză mizează foarte
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
crucială a teoriei lui Bloom este că pentru a înțelege și a iubi literatura cineva are nevoie de răbdare, pasiune și erudiție. E uluitor cum tocmai aceste trei caracteristici simple sînt flagrant violate de varianta românească. "Salvarea", totuși, stă în postfața semnată de Mihaela Anghelescu Irimia, un studiu subtil, temperat, erudit, al istoriei conceptului de canon, precum și o exegeza concisa, în care descoperi însă informație foarte importantă, a gîndirii lui Harold Bloom și a prizei ei în America. Pentru că e scrisă
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
așteptare. Let's face it: canonul e pentru elite erudite. A-ți baza demonstrația pe o premisă opusă, cum face Bloom, e un demers eșuat, rațional, din start. Harold Bloom - Canonul occidental. Cărțile și școala epocilor, traducere de Diana Stanciu, postfața de Mihaela Anghelescu Irimia, Editura Univers, București, 1998, 478 pagini, preț nemenționat.
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
Nabokov din mine) nu e cel mai valoros român al său? Undeva în solitudinea lui, Bloom e mult mai puțin singur și devotat esteticii decît ar crede-o. Harold Bloom - Canonul occidental. Cărțile și școala epocilor, traducere de Diana Stanciu, postfața de Mihaela Anghelescu Irimia, Editura Univers, București, 1998, 478 pagini, preț nemenționat. Richard Rorty - Contingenta, ironie și solidaritate, traducere și note de Corina Sorana Stefanov, studiu introductiv și control științific de Mircea Flonta, Editura All, București, 1998, 326 pagini, preț
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
răspunzînd unei stări încă valide a culturii noastre. De departe, partea cea mai interesantă a volumului lui Mircea Martin e cea privitoare la "complexele" literaturii române (deși cititorul de astăzi ar renunța la ghilimele) - de altfel și Nicolae Manolescu, autorul postfeței, le acordă acum mai multă atenție decît o făcuse în urmă cu 20 de ani. Martin vorbește despre "complexul eternului început", despre "complexele integrării europene și ale specificării", cele ale întîrzierii, ale discontinuității, imitației, absenței capilor de serie, toate - "complexe
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
plecat liberi" - p. 261). Revelațiile de acest tip par a fi mai degrabă rodul orelor petrecute de autor în bibliotecă și în muzeul Holocaustului pentru informare, nu gîndurile spontane ale Blankăi, abia eliberată din lagăr. De altfel, în scurta sa Postfață, Petru Popescu recunoaște că principala problemă în scrierea cărții sale a fost stabilirea vocii narative: un flux de sinceritate emoțională dincolo de ficțiune, dar ridicîndu-se într-un fel la standardul literaturii. N-am găsit acea voce prin utilizarea unei anumite tehnici
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]