5,162 matches
-
haotică decât afirmă membrii școlii din Chicago, numită de către Dear și Flutsy nonstructură. O descriere a orașului postmodern în comparație cu orașul modern rezultă din caracteristicile schițate în tabelul următor: Tabelul 1. Caracteristicile orașului modern și postmodern Caracteristicile orașului modern Caracteristicile orașului postmodern Megastructuri - străzi spațioase cu clădiri moderne, uriașe, de beton și sticlă. Clădiri originale, estetice Spații liniare și monotone - suburbii foarte ample și canioane urbane. Fațade texturate, spectaculoase, bogat ornamentate constituind atracție pentru pietoni. Ordine și flexibilitate rațională. Spații care trădează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
autoturism. Distanțarea spațiilor destinate autoturismelor și pietonilor: redescoperirea spațiului urban pietonal. Sursa datelor: Compilația autorului după Michael Dear și Steven Flusty (2002). În comparație cu raționalitatea orașelor moderne, definite în primul rând ca centre de producție, în majoritatea cazurilor industriale, imaginea orașelor postmoderne este mai sofisticată și detaliată, în ele regăsindu-se diversitatea, multiculturalitatea și eleganța stilată. Conform acestei imagini, orașul postmodern este unul dinamic și eterogen, atât sub aspect social, cât și sub aspect cultural. Această eterogenitate se formează însă din mici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Steven Flusty (2002). În comparație cu raționalitatea orașelor moderne, definite în primul rând ca centre de producție, în majoritatea cazurilor industriale, imaginea orașelor postmoderne este mai sofisticată și detaliată, în ele regăsindu-se diversitatea, multiculturalitatea și eleganța stilată. Conform acestei imagini, orașul postmodern este unul dinamic și eterogen, atât sub aspect social, cât și sub aspect cultural. Această eterogenitate se formează însă din mici grupuri omogene, care trăiesc o viață izolată, pe propria „insuliță” (suburbie). Structura ecologică clasică dispare formându-se un colaj
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formează însă din mici grupuri omogene, care trăiesc o viață izolată, pe propria „insuliță” (suburbie). Structura ecologică clasică dispare formându-se un colaj al diferitelor elemente și culturi urbane (Dear, Flutsy, 2002, p. 232). Figura 4. Keno capitalism. Structura orașului postmodern Sursa: Dear, Flutsy, 2002, p. 231. Noutatea acestui model constă, pe de o parte, în structura pe care o propune, pe de altă parte, în introducerea unor termeni și elemente noi, cum sunt edge cities, respectiv gated communities, ca realități
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoria la modă” în momentul actual. Anii ’60 au adus teoria modernizării și apoi teoria dependenței, anii ’70 au adus teoria sistemului mondial modern, anii ’80 au lansat teoriile postmodernizării (cu un puternic input din partea cărții lui J.F. Lyotard - Condiția postmodernă), iar anii ’90 aduc în prim-plan teoria globalizării. Același lucru s-a întâmplat cu „tranziția” de la dezvoltare economică la dezvoltare socială spre „dezvoltare sustenabilă”; sau de la analiza diferitelor categorii de resurse la analiza capitalului social ca resursă-cheie; sau mutarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
morală a copiilor și partenerilor. Este o tendință reflectată treptat, chiar dacă încă insuficient, în ideea de empowerment din teoriile dezvoltării și în conceperea programelor de cooperare și asistență internațională cu țările în curs de dezvoltare conform unei asemenea viziuni. Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor 1990 și în anii 2000. Desigur, dacă este să respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, „naturală” a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare distinctă în relațiile internaționale de autoare precum Christine Sylvester, V. Spike Peterson, Anne Sisson Runyan. Cu precizarea că feminismul postmodern este mai degrabă o sumă de contribuții critice la înțelegerea politicilor mondiale, nu a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare distinctă în relațiile internaționale de autoare precum Christine Sylvester, V. Spike Peterson, Anne Sisson Runyan. Cu precizarea că feminismul postmodern este mai degrabă o sumă de contribuții critice la înțelegerea politicilor mondiale, nu a relațiilor internaționale care presupun posibilitatea împărțirii lumii în intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Runyan. Cu precizarea că feminismul postmodern este mai degrabă o sumă de contribuții critice la înțelegerea politicilor mondiale, nu a relațiilor internaționale care presupun posibilitatea împărțirii lumii în intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politicilor mondiale, nu a relațiilor internaționale care presupun posibilitatea împărțirii lumii în intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin acte de cunoaștere, deci acte de putere, o realitate diversă, plurală, în continuă schimbare, feminismul postmodern deconstruiește întregul discurs și universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern - și tocmai de aceea, o dată în plus
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
realitate diversă, plurală, în continuă schimbare, feminismul postmodern deconstruiește întregul discurs și universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern - și tocmai de aceea, o dată în plus, problematic în raport cu spiritul feminist -, feminismul postmodern chestionează ideea emancipării femeilor la scară globală, pentru că neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern - și tocmai de aceea, o dată în plus, problematic în raport cu spiritul feminist -, feminismul postmodern chestionează ideea emancipării femeilor la scară globală, pentru că neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei sau în anumite grupuri. Ceea ce desemnăm prin „realitate” (inclusiv realitate internațională) reprezintă o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
baza căreia concep proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere, alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, meta-nararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, meta-nararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se auto-chestioneze și auto-deconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și celor mai excluse), a celor invizibili, a celor care tac. De aceea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se auto-chestioneze și auto-deconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și celor mai excluse), a celor invizibili, a celor care tac. De aceea găsim în feminismul postmodern un alt tip de „narare” (meta-nararea), care încearcă să evite logocentrismul și care dorește să „dea glas” „tăcerilor disciplinei”, care caută „comunități ale rezistenței”, care reimaginează domeniul, care întoarce dihotomiile pe dos, prin relevarea anarhiei din viața internă a statelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
externă, nici imposibilitatea producerii războaielor de proporții între Marile Puteri. Această supoziție mai degrabă se axează pe convergența unor factori, cum ar fi caracterul pașnic a democrațiilor industriale și destructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38). În perioada de după „războiul rece”, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
problemă discutată în legătură cu transformarea războaielor sunt „noile războaie” care au predominat în sistemul internațional de după „războiul rece”. În literatura de specialitate s-au atribuit „noilor războaie” mai multe denumiri, cum ar fi „războaie de al treilea tip”, „războaie non-civile”, „războaie postmoderne”, „războaie neo-arhaice” sau „războaie post-trinitarine” (Holsti, 1996; Snow, 1996; Gray, 1997; Moller, 2004, p. 84). Noul tip de confruntare implică o relevanță scăzută a deosebirilor dintre război, crimă organizată și violări pe scară largă ale drepturilor omului, pe de o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de clasificări care au luat ca punct de referință raportarea statelor la principiile westfalice și, cel mai important în ierarhia acestora, la suveranitate ca element central. Astfel, Robert Cooper vorbește despre un sistem internațional divizat în state premoderne, moderne și postmoderne (Cooper, 2002, p. 12). În aceeași tipologie se încadrează și clasificarea lui Tanaka Akihiko, pentru care sistemul internațional este compus din sfera „haotică” (premodernă), modernă și cea neo-medievală (Akihiko, 2002, pp. 154-158). Păstrând această logică, vom diviza sistemul în sfera
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Polities and Peace”, în Michael E. Brown, Sean M. Lynn-Jones, Steven E. Miller (eds.), Debating the Democratic Peace, MIT Press, Cambridge. Graham, David (1986), „War-Proneness, War-Weariness, and Regime Type: 1816-1980”, Journal of Peace Research, 23 (3). Gray, Chris Hables (1997), Postmodern War: The New Politics of Conflict, Routledge, Londra. Gray, Colin S. (1999), Modern Strategy, Oxford University Press, Oxford. Grieco, Joseph M. (1988), „Anarchy and the Limits of Cooperation: A Realist Critique of the Newest Liberal Institutionalism”, International Organization, 42 (3
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și naturale 10.4.1. Teoria organizării elaborată de K. E. Weick 10.4.2. Analiza ecologică 10.4.2.1. Dependența de resurse 10.4.2.2. Modelul ecologiei populației 10.4.2.3. Teoria instituțională 10.5. Teorii postmoderne 11. COMUNICARE ORGANIZAȚIONALĂ, Ildiko Erdei 11.1. Conceptul de comunicare 11.1.1. Definiția comunicării 11.1.2. Modele de comunicare 11.1.3. Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală 11.2. Abordarea comunicării din diferite perspective 11.2.1. Comunicarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și naturale 10.4. 1. Teoria organizării elaborată de K. E. Weick 10.4. 2. Analiza ecologică 10.4. 2. 1. Dependența de resurse 10.4. 2. 2. Modelul ecologiei populației 10.4. 2. 3. Teoria instituțională 10. 5. Teorii postmoderne OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură să: Identificați principalele modele de înțelegere și explicare a organizațiilor Stabiliți principalele etape în dezvoltarea teoriilor privind organizațiile Încadrați reprezentații fiecărei școli în etapa potrivită Stabiliți actualitatea teoriilor O organizație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care le corespund. Organizațiile sunt conform acestor teorii sisteme naturale deschise, construite social, și au rațiuni multiple, mai mult sau mai puțin izomorfe. Principalii reprezentați ai acestei teorii sunt Powell și DiMaggio, 1991, Meyer și Rowan, 1997. 10. 5. Teorii postmoderne Principalele idei promovate de teoriile postmoderne sunt următoarele: luarea în considerare a competiției raționalităților alternative, extinderea rețelelor, afirmarea organizațiilor mici și dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestor teorii sisteme naturale deschise, construite social, și au rațiuni multiple, mai mult sau mai puțin izomorfe. Principalii reprezentați ai acestei teorii sunt Powell și DiMaggio, 1991, Meyer și Rowan, 1997. 10. 5. Teorii postmoderne Principalele idei promovate de teoriile postmoderne sunt următoarele: luarea în considerare a competiției raționalităților alternative, extinderea rețelelor, afirmarea organizațiilor mici și dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]