9,885 matches
-
femei (32,3%) și 22 - bărbați (23,7%). Nivelul de studii a fost indicat de 52 de subiecți (55,9%), 35 de subiecți (37,6%) având studii liceale, 16 - universitare (17,2%) și doar un subiect (1,1%) având studii postuniversitare. 3.5. Instrumente 3.5.1. Chestionarul pentru determinarea nivelului de hărțuire psihologică Heinz Leymann a construit LIPT (Leymann Inventory of Psychological Terrorization) în baza celor 45 de comportamente obiective care descriu și definesc, în viziunea sa, mobbing-ul. Chestionarul folosit
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din Basarabia, p. 54-56). • Născut în 1873 la Chișinău. A studiat la Academia de Arte din Sankt-Petersburg (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 115-117). • Născut în 1898 la Chișinău. A absolvit Universitatea „Ia. Sverdlov“ din Moscova și a urmat studiile postuniversitare la Institutul pentru profesori comuniști. A fost executat în 1937 (Sovetskaja Moldavija. Kratkaja enciklopedija, p. 34). • După 1953 în RSSM au fost reabilitate 1.166 de persoane. Printre cei reabilitați s-au numărat G. Starîi, V. Holostenko, E. Voronovici, I.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
RSSM; la Valentin Grimalschi, absolvent al Universității din Iași, cu stagii în Cehia și Germania, care a condus în anii 1940-1962 Catedra de Zoologie a Institutului Agricol din Chișinău; la Alexandru Cherdivarenco, absolvent al Academiei Agricole din Cluj, cu studii postuniversitare la Paris și Viena, care a deținut funcția de șef al Catedrei de Mecanizare la Institutul Agricol din Chișinău. Deși regimul a avut rezerve față de intelectualii școliți în România, în Rusia țaristă sau în alte „țări burgheze“38, imediat după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1968 (care au generat o sumedenie de locuri de muncă În cultură la nivel local, ca și la o mulțime de publicații, ocupate cu precădere de către reprezentanții generației ’70), luând În considerare și ceilalți factori, ca de pildă obligativitatea repartiției postuniversitare și incapacitatea legală a generației ’80 de a ocupa locuri În cultură, presă și În cercetare, eu cred că structurarea pe generații, ’60, ’70, ’80 este tranșantă și că această diferență este susținută de tipologii tematice, culturale și ideologice diferite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
MICLESCU, Lia (19.II.1938, Chetriș, j. Bacău), poetă și prozatoare. Este fiica Ecaterinei (n. Labiș) și a lui Voicu Vasilescu, funcționar. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1967), după care a urmat un curs postuniversitar de limba germană. Ajunge secretară-șefă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Debutează cu versuri în 1953, la revista „Plaiurile Bistriței” din Piatra Neamț. Volumul Ard săniile îi apare în 1982, după ce cu un an înainte
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
în China, Iași, 1999; Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003. Repere bibliografice: Al. Călinescu, Istorie literară, CL, 1983, 8; Paul Georgescu, Rațiune și analiză, RL, 1983, 38; Al. Călinescu, Încercări în naratologie, CL, 1984, 4; Mircea Mihăieș, Critica postuniversitară, O, 1985, 5; Nicolae Manolescu, Marea europeană în monografie, RL, 1985, 36; Marian Papahagi, Implacabila analiză, TR, 1985, 37; Radu G. Țeposu, Criticul I. Holban, TBR, 1987, 343; Mircea Iorgulescu, Analiza și sinteza, RL, 1987, 43; Gheorghe Grigurcu, „Profiluri epice
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2,5% 6 Cursuri postuniversitare, conducere economie și administrație - fără frecvență 470 23,5% 7 Studii doctorale 451 22,5% 8 Cursuri postuniversitare de zi, conducere În economie și administrație 30 1,5% Total 2
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2,5% 6 Cursuri postuniversitare, conducere economie și administrație - fără frecvență 470 23,5% 7 Studii doctorale 451 22,5% 8 Cursuri postuniversitare de zi, conducere În economie și administrație 30 1,5% Total 2,001 100% Tabelul 1. Facultățile Academiei „Ștefan Gheorghiu” și studenții
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2,5% 6 Cursuri postuniversitare, conducere economie și administrație - fără frecvență 470 23,5% 7 Studii doctorale 451 22,5% 8 Cursuri postuniversitare de zi, conducere În economie și administrație 30 1,5% Total 2,001 100% Tabelul 1. Facultățile Academiei „Ștefan Gheorghiu” și studenții lor În anii 1970 și 1980 Reformele Întreprinse de partidul român Începând cu 1965 indică o voință de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
bază” (științe politice și gestiune), participau Între 170 și 200 de studenti permanenți, plus 300 la cursuri fără frecvență. La cursul de jurnalism, numărul studenților n-a depășit 50, scăzând la vreo douăzeci În ultimii ani. În sfârșit, la cursurile postuniversitare, create pentru cadrele de conducere din economie și administrație (cu durata de un an), pentru ziariști și profesorii de științe sociale (cu durata mai scurtă, de tip pregătire continuă), participările erau variabile. Pentru o scurtă perioadă, la sfârșitul anilor ’70
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cadrele de conducere din economie și administrație (cu durata de un an), pentru ziariști și profesorii de științe sociale (cu durata mai scurtă, de tip pregătire continuă), participările erau variabile. Pentru o scurtă perioadă, la sfârșitul anilor ’70, alte cursuri postuniversitare de Înalt nivel au fost organizate În filosofie și sociologie pentru absolvenții facultăților de stat, pentru a le permite să ocupe posturi de rang Înalt (secretari județeni cu problemele de propagandă, de exemplu). Prevăzut pentru un numar restrâns de participanți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Academie a singurei Facultăți de Comerț Exterior, desprinsa din Academia de Studii Economice. Facultățile de Sociologie, Înființate În 1966 În două dintre universitățile din țară, au fost Închise, iar Învățământul sociologic a fost redus la o formă de specializare postuniversitara la această academie. Astfel, Academia „Ștefan Gheorghiu” deținea monopolul pentru pregătirea În trei domenii - jurnalism, comerț exterior și sociologie. Parteihochschule Karl Marx, „Universitatea noastră socialistă” Școli de partid funcționaseră În zona de ocupație sovietică din Germania Încă din toamnă lui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
n. Frâncu) și al lui Amos Laslo, țărani. Urmează cursurile Liceului „Mihai Viteazul” din Alba Iulia și din 1927, când susține bacalaureatul, pe cele ale Facultății de Filologie Clasică a Universității din Cluj, luându-și licența în 1931. Obține specializări postuniversitare la Școala Română din Roma (1932-1934) și la École des Hautes Études din Paris (1938- 1939), căpătând între timp, în 1936, titlul de doctor. Între 1934 și 1973 predă la catedrele de limbi clasice și de istorie ale Universității din
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
județul Sibiu. În 1967 absolvă liceul în orașul Victoria, în 1972 Facultatea de Electronică a Universității din Brașov, iar între 1972 și 1975 frecventează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București, pe care nu le-a finalizat. Urmează studii postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din București (1984-1986), primește burse în SUA (1966, 1974, 1977), parcurge și un stagiu de pregătire la Institutul Național de Administrație București (2003). Redactor la revistele „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1972-1983), la ziarele „Scânteia tineretului” (1983-1989
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
de școală să Înceapă cu o rugăciune 15. Ce este Însă și mai surprinzător pentru europeni, este modul literal În care americanii acceptă Scripturile. 68% din public cred În diavol 16. Chiar printre absolvenții de colegiu și cei cu studii postuniversitare, 68% și respectiv 55%, cred În diavol 17. Mai mult de o treime din toți americanii cred În Biblie ad litteram, crezând că fiecare rând al acesteia este cuvântul Domnului și nu numai o interpretare inspirată sau povești Închipuite 18
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
procesul de creare a unei piețe interne coezive paneuropene. Totuși realizările de până acum sunt mai numeroase decât obstacolele care rămân. La fel de important, cu engleza devenind treptat lingua franca a Europei - este deja limba folosită În multe universități și cursuri postuniversitare, În special În domeniul științelor și În cel al afacerilor - europenii vor putea să facă schimburi de forță de muncă, produse și servicii cu o ușurință apropiată celei de pe piață internă americană. Nu se va Întâmplă peste noapte, dar procesul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tot În Europa, ele nu se compară, În majoritatea lor, cu cartierele pârjolite din South Side În Chicago unde am crescut sau cu cartierul Bushwick/Brownsville din Brooklyn unde am locuit și lucrat ca un voluntar VISTA după terminarea studiilor postuniversitare. Dacă desenele graffiti pe clădiri au devenit o adevărată epidemie În unele părți ale Europei - Milano Îmi vine imediat În minte -, rar Întâlnesc acel gen de decădere urbană care caracterizează majoritatea orașelor mici și mari În America. Se pare că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
George (7.V.1947, Buftea), poet și publicist. Este fiul Anișoarei (n. Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. Urmează la București Liceul nr. 25, trecând bacalaureatul în 1965, și Facultatea de Construcții Civile, absolvită în 1973, precum și un curs postuniversitar de sistematizare în 1983. A profesat ca inginer de execuție, în investiții, sistematizare teritoriu (ca arhitect-șef al Sectorului 6 din București) și în proiectare. Se dedică pentru o vreme și muzicii, între 1969 și 1971 fiind solist vocal al
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
urmat școala elementară în satul natal și în comuna vecină, Lița, iar liceul la Turnu Măgurele (1951-1954). Frecventează la București Institutul „Maxim Gorki” (1955-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (1956-1961), urmând mai târziu și un curs postuniversitar de jurnalistică (1972-1973). Lucrează ca profesor suplinitor în satul Olteanca, județul Teleorman (1954-1955), instructor la Casa de Cultură din Sinaia (1961-1963), redactor la „Apărarea patriei” și la „Viața militară” (1963-1968), redactor, șef de secție și publicist-comentator la „Viața studențească” și
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Învață mai întâi la Teișani (1944-1948) și la Vălenii de Munte (1948-1950), urmează apoi cursurile Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești (1950-1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția de critică literară (1954-1959). În 1975 va absolvi un curs postuniversitar de ziaristică. Este profesor de limba română la Școala Generală din Uda Paciurea, județul Teleorman (1959-1961), metodist la Casa Regională a Creației Populare din Ploiești (1961-1966), redactor la ziarele „Flamura Prahovei” (1966-1989) și „Prahova” (1989-1997). Din 1998 se stabilește la
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
pseudonim al lui Constantin Lazarovici; 8.II.1952, Baia de Aramă, j. Mehedinți), poet și ziarist. Urmează școala elementară și Liceul „Petru Rareș” la Suceava, iar în 1972-1977 este student la Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din Iași. Face cursuri postuniversitare la Inter University Center din Dubrovnik, Croația (1991) și e beneficiarul unei burse în Suedia. Până în 1991 va lucra ca inginer chimist la Combinatul de Celuloză și Hârtie din Suceava. Redactor la câteva gazete sucevene, a fost anterior redactor-corespondent al
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
grupele mică, mijlocie și mare, de pregătire pentru școală; b) învățămînt primar, clasele I-IV; c) învățămînt secundar: învățămînt gimnazial, clasele V-VIII; învățămînt profesional; învățămînt liceal, clasele IX XII (XIII); d) învățămînt postliceal; e) învățămînt superior: învățămînt universitar; învățămînt postuniversitar; f) educația permanentă. Învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățămîntul preuniversitar, potrivit articolului 15(6) din legea amintită. 2. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ A STUDENȚILOR 2. 1. Programul de pregătire a personalului didactic Potrivit legislației actuale, pregătirea personalului didactic
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
I. Art. 63. Absolvenții care nu au parcurs modulul de pregătire psihopedagogică (I și II) pe durata ciclurilor universitare de licență și masterat se pot înscrie ulterior, cu taxă, la Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic, care organizează periodic cursuri postuniversitare pentru obținerea certificatelor de absolvire. Art. 64. Stabilirea disciplinelor ce trebuie parcurse în cadrul fiecărui modul de pregătire psihopedagogică, fie că sînt obligatorii sau opționale, se face de către minister, la propunerea departamentelor de pregătire psihopedagogică de pe lîngă universități. Art. 65. Organizarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
publicistă. Este fiica Magdalenei Turconi (n. Oprea), reprezentant comercial, și a lui Tullio Loreto Giuseppe Turconi, arhitect și inginer. A absolvit Liceul „Sf. Sava” (1971-1975) și Facultatea de Limbi Străine a Universității din București (1975-1979), secția franceză-română. Va urma cursuri postuniversitare la Sorbona-Paris (1991-1992). În 1995 devine redactor la revista „22” unde va lucra până în 1997. Din 1998 funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de consilier la Ambasada României de la Vatican și referent, apoi director-adjunct în Direcția Relații Culturale. În 1985 publică
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
, Libuša (10.V.1947, Komárno, Slovacia), românistă slovacă. După absolvirea Universității „Comenius” din Bratislava (1967-1971), unde se specializează în limbi și literaturi romanice, urmează studii postuniversitare la aceeași universitate (1971-1972) și ulterior face un stagiu la Institutul de Literaturi și Limbi Străine de pe lângă Academia Slovacă de Științe, devenind cercetătoare la acest institut. Obține titlul de doctor în 1977 cu teza Dinamica poeziei românești dintre cele două
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]