4,003 matches
-
adică o creangă de măr sau alt pom roditor, frumos Împodobită, pe care se pune o scară făcută din făină de grâu și o sticlă cu apă: prima Îl ajută să urce către lumea de dincolo, a doua Îi va potoli setea sau va stinge mările de foc peste care mortul trebuie să treacă. Odaia În care urma să fie depus era curățată, acoperindu-se oglinzile și evitându-se ca vreun animal (În special pisica) să intre În acea cameră: dacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
147-174); b) dificultatea ieșirii din furor sacer: elanul războinic fără măsură face ca eroul să nu se poată opri din luptă. Ardoarea se transformă În ardere (vezi G. Dumézil despre furor-ul european și tapas-ul indian, 1942, p. 44): Cuchulainn este potolit de cincizeci de fete goale, care Îl Întâmpină după lupta sa din Ulster și Îl scufundă În trei butoaie de apă rece - din primul, apa se evaporă, În al doilea fierbe și de abia În al treilea devine călduță. Furia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
amplifică: în secolul al XI-lea, apare cea dintâi episcopie românească în Thesalia, când este menționat "Ioan, preotul sfintei episcopii a vlahilor". Pentru a obține autonomie completă, vlahii din Larissa și celnicii din munți au declanșat o revoltă, în 1066-1068, potolită prin concesii din partea împăratului. "Țara vlahilor" era angrenată în comerțul mare al vremii, fiind străbătută de drumul imperial ce unea Atena și Larissa cu Vojusa de la Adriatică. Împăratul Alexie Comnenul, în 1087, se oprește în apropierea acestui drum, la "Ezeba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vlaicu). Dintre colaborările de interes ar fi de semnalat o scrisoare a reginei Maria către revistă (1921), precum și un cuvânt adresat de George Enescu, cu prilejul unei treceri prin Cluj (1923): „Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile și s-apropie inimile, așa precum a-nțeles-o măreața Antichitate creând mitul lui Orfeu”. Sunt omagiați și portretizați Ion Creangă, Panait Cerna, N. Gane. Se realizează medalioane ale membrilor Academiei Române și ale unor personalități ale vieții artistice și
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
amăgirilor, 1936). Următoarea, Schimbarea la față a României (1936), este din nou o carte explozivă, în fapt cartea cea mai incendiară a lui C. Lacrimi și sfinți (1937) e în același stil (e contestat, aici, creștinismul), iar Amurgul gândurilor (1940) potolește din nou ritmurile. Sunt deosebiri de nuanțe, nu de esență. C. lucrează o vreme (1936-1937) ca profesor la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov. În 1937 primește o bursă din partea statului francez în vederea unei teze de doctorat, pe care nu o
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Să duci mândria stemei basarabe, Un singur țel, o singură chemare. Nici prin război și nici prin uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-a Întregit un neam tăiat În două. Ai potolit trufia boierească Și ctitor al orânduirii noi, Făcuși dreptatea-n țară să sporească, Clăcașii dezrobindu-i de ciocoi. Costache Negri și Kogălniceanu Și Ghica și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vieții care-l duce drept în jos, În infern... Sclavul acesta mândru și nenduplecat Îmi apare ca un rege de popor împresurat, Prins și detronat ridică capul sus, fără coroană, Și c-o singură privire o mulțime ia la goană Potolește o răscoală făr-a zice un cuvânt, Iar privirile-ndrăznețe toți le pleacă la pământ. BOMILKAR A! Un rege prins? Favoarea ta [î]l pune-atît de sus? Atunci văd că pot propune prețul care i l-am pus. LAIS Spune. {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voievodului multă precauțiune și veghiare necontenită, peutru. ca, trăind la un loc c-o soție schismatică, să nu răcească el în credința lui adevărată și să nu se întoarcă la schisma abia abjurată. Lațco, pierzând cauza aceasta de căsătorie, se potoli mult în noua sa credință, și fiindcă nici episcopul Andrei din Siretiu, cam slab ajutat de acuma înainte, nu prea avu de înregistrat progrese esențiale întru răspândirea bisericei sale, de aceea întoarcerea în favorul catolicismului dorită de papi abia o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mesajul mito-poetic al „testamentului” - este în mod explicit formulată : ciobanul vrea să rămână „viu”, în mijlocul naturii înconjurătoare. Dorințele ciobanului, lăsate cu limbă de moarte, de a-și vedea și auzi în continuare animalele („oi ca să-mi privesc/ dor să-mi potolesc”, „în dosul stânii/ să-mi auz câinii” ; cf. 45, p. 796), precum și de a fi privit și auzit de acestea („Cân din fluier oi sufla/ Toate uăile-or cânta” ; cf. 47, p. 117) nu trebuie înțelese cu mentalitatea omului modern, ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
miere (109, p. 177), „oloi de floarea-soarelui” sau „o coajă de mălai” (138). Vegetarianismul lor este o lege niciodată călcată : „șolomâner - ăla nu mănâncă de dulce” (65, p. 115). De altfel, cerșitul hranei nu pare a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce credința oamenilor și mai ales dărnicia față de săraci. Pentru aceea cutreieră satele ca cerșitori” (8, p. 144). Unele cre dințe menționează faptul că „pita căpătată de pomană nu o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cf. 145, p. 262). În legende musulmane apocrife, „demonii vânturilor” devin „îngeri” care-și oferă regelui biblic serviciile : „Suntem îngerii ce stăpânim cele opt vânturi... După cum îți va fi voia și gândul, ele vor sufla cu putere sau se vor potoli... Când vei porunci, te vor ridica în sus, mult deasupra pământului, și te vor duce pe creștetele celor mai înalți munți” (28, pp. 96-97). Astfel de legende, cu rădăcini în tradiția ebraică și în vechi texte apocrife, au beneficiat de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I, 9, 25). Puterile sale hidrometeorologice sunt nelimitate : ... când vreau, eu întorc spre izvorul lor râuri, uimite Ale lor maluri privind, răzvrătitele mări potolesc și Le răscolesc prin descântec, când sunt liniștite ; împrăștii Norii și-i strâng ; eu pe vânturi le-alung și le chem (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 199-203). Citit cu atenție, din textul lui Ovidiu reiese caracterul hidrome- teorologic al balaurilor supuși de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ovidiu, Metamorfoze, VII, 199-203). Citit cu atenție, din textul lui Ovidiu reiese caracterul hidrome- teorologic al balaurilor supuși de Medeea. Vrăjitoarea îmblânzește balaurul care păzea lâna de aur cu aceleași descântece cu „care-a mării mânie și-umflatele râuri le potolesc” (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
referitoare la Orfeu (fiu al regelui trac Oiargos), preot al zeului Apollo și întemeietor al misterelor care-i poartă numele. Prin cântecele sale, Orfeu îmblânzea stihiile dezlănțuite ale naturii, așa cum a făcut-o, de exemplu, în timpul expediției argonauților, când a potolit prin (des)cântec furtuna. Într-un epitaf dedicat lui Orfeu (Antipater din Sidon, secolul al II-lea î.e.n.) stă scris : Orfeu [prin farmece]... nu vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
naștere) cu o cămașă miraculoasă care îi dă „putere peste balauri” (8, p. 143). Ca și solomonarul, eroul colindei nu omoară, de regulă, „duhul” acvatic („Degeaba te silești/ Pe noi să ne prăpădești”), ci doar îl îmblânzește („Duh de mare potoli”) (156). Paralela cu solomonarul nu se oprește aici. Îmblânzit, „duhul de mare” se oferă să-i fie vehicul aerian eroului de colindă : Stai nu mă lovi Că ți-oi trebui. În brațe te-oi lua Și te-oi ridica [...] Și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nevăzute dinaintea ta” (129, p. 637). Într-o legendă musulmană, evocată de mine mai înainte, se spune că cei opt îngeri (duhuri) ai vânturilor, trimiși de Dumnezeu, s-au prezentat și închinat în fața lui Solomon, dăruindu-i puterea de a potoli vânturile și de a zbura prin văzduh. Căpetenia duhurilor i-a dat regelui o piatră- -talisman pe care erau săpate cuvintele „Dumnezeu este puterea și slava”, zicându-i : „Când vei vrea să ne poruncești ceva, ridică această piatră spre cer
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfinților pe luna aprilie, tipărită la Mănăstirea Neamț în 1834. În Palestina, lângă o cetate, un balaur fioros își face lăcaș într-un iezer (sau într-o grotă), terorizând populația și devorând oamenii și animalele care se apropiau. Pentru a potoli furia distructivă a monstrului, i se oferă periodic un copil din cetate. Vine și rândul fetei împăratului, care este expusă pe malul apei (sau la gura peșterii). Când balaurul este gata s-o înghită, apare Sf. Gheorghe - ostaș creștin din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
om pentru declanșarea sau oprirea unor fenomene meteorologice. Iată doar două exemple concludente : legenda biblică a lui Iona, sacrificat de marinari pentru încetarea furtunii marine („Deci l-au luat pe Iona și l-au aruncat în mare și s-a potolit urgia ei”, cf. Profetul Iona, I, 15), și mitul Ifigeniei, care trebuia să fie sacrificată prin decapitare pentru declanșarea vântului marin („Primește sângele neprihănit din gâtul gingaș de fecioară/ Și dă acestor nave prielnică plutire”, cf. Euripide, Ifigenia la Aulis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inhalarea fumului de cannabis (Istorii, IV, 75). După Plinius, ar fi vorba de o „frunză care provoacă râsul”, numită gelotophyllis, care, băută într-o poțiune de vin și mir, „provoacă tot felul de vedenii și un râs care nu se potolește”. Râsul provocat de planta psihotropă poate fi oprit doar „prin administrarea unei poțiuni de sâmburi de pin în vin de palmier cu piper și miere”, adaugă eruditul scriior roman (Naturalis historia, XXIV, 102) (38, pp. 195-196). Revin la Herodot și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vorbea neapărat din invidie profe- sională. El încerca să tempereze entuziasmul amatorilor și să-i marginalizeze pe diverșii diletanți din arheologie, o disciplină științifică aflată, în România de la jumătatea secolului al XIX-lea, in statu nascendi. Odobescu voia să mai potolească pretențiile de arheolog profesionist ale lui Cezar Bolliac, care se mândrea cu președinția Comitetului arheologic. În ceea ce privește rubrica de arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră”, dar „ușuratică” și o „puternică imaginațiune de poet și de ziarist”, dar „pe care nu o știe totdeauna potoli” (78, p. 115). I.H. Crișan a adus argumente interesante privind faptul că preoții asceți geto-misieni kapnobatai erau „adepți ai doctrinei zalmoxiene” (79, p. 389). Dacă aceste afirmații sunt corecte, atunci se pune întrebarea dacă fumigația cu cânepă (sau cu altă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De exemplu, coroane cu violete (uiola) purpurii se pun „pe frunte când îți arde capul. Purtate în chip de cunună și inspirându-le parfumul, [florile] risipesc mahmureala și senzația de greutate la cap” (Naturalis historia, XXI, 130). Cununa de iederă „potolește durerile de cap”, dar, pentru eficiență, se face o alifie din frunze de iederă și se aplică pe frunte (Naturalis historia, XXIV, 75-82) (38, pp. 98, 182). De asemenea, Plinius cel Bătrân recomandă, ca analgezic, cununile împletite din planta „coada-cocoșului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Chiar și în îndepărtatul Peru, în cadrul celui de-al doilea Conciliu de la Lima (1567-1568) au fost interzise comercializarea și consumul frunzei de coca în Indiile spaniole. Deși recunoșteau faptul că mestecarea frunzei le dă incașilor vigoare la lucru și le potolește foamea, iezuiții au considerat planta ca fiind „satanică” și provocatoare de idolatrie și erezie (27, pp. 202 și 183). Inchiziția a fost atât de severă din cauza modului sacral în care indigenii sud-americani foloseau frunzele de coca și pe cele de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acopere Templul cu țiglă făcută dintr-o argilă pe care tot el o indicase. Isidor nu se împotrivise, ba chiar păruse încîntat că poate să îl lase să participe la o asemenea decizie, sperând probabil că acest lucru îi va potoli elanul pentru un alt gen de inițiative. Ar fi trebuit să se gândească la asta. Plăcile acelea de lut ars ieșiseră cam grele pentru a putea fi susținute de arborii pe care îi folosiseră drept coloane. Consultase câțiva ingineri care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care avea drept singur adăpost peștera de la capătul văii. Cu toții erau amestecați cu războinici Ulanni, care duseseră probabil vestea cruzimii lui Xtyn. Sunt prea mulți. Nu par speriați. Ce-o să ne facem? Xtyn dezlănțui întreaga sa putere mentală pentru a potoli vocea ly. Când simți că toți ai lui erau atenți, le transmise: Nu o să se lupte. Vor vrea să știe de ce facem ceea ce cred ei că facem. Astăzi nu o să se verse sânge. Ceva mai liniștiți, tovarășii lui Xtyn se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]