2,007 matches
-
șase luni mama și fiica ei au avut grijă de ea de parc-ar fi făcut parte din familie și probail ar fi continuat s-o facă. Însă apoi a venit o bandă de tâlhari care a scotocit și a prădat toate casele. Se opreau și jefuiau toate satele turcești și kurde din zonă. Nu le-a luat mult ca să descopere că În sat se afla o fetiță armeancă. În ciuda plâsetelor mamei și fiicei, aceștia li-au răpit-o pe Shushan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
făcut o Hartă a Imperiului care era de mărimea Imperiului și coincidea punct cu punct cu el. Mai puțin Înclinate spre Studiul Cartografiei, Generațiile Următoare au Înțeles că Harta aceea enormă era Inutilă și nu fără Împietate au lăsat-o pradă Rigorilor Soarelui și Iernilor. În Deșerturile din Apus dăinuie hărtănite Rămășițe ale Hărții, locuite de Animale și Cerșetori; În Întreaga țară nu se mai află nici o altă relicvă a Disciplinelor Geografice. Cu perspicacitatea sa obișnuită, Lambkin a observat În fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
obrazul cu gluga. Tu știi să te hodinești la foc; haidăii ceilalți, iar nu fac nimica - și trebuie să mă vestească străinii că intră hoți în pădure. Ba pot să-i văd și eu ziua-n amiaza mare, cum mă pradă. Acu o jumătate de ceas am văzut eu, cu ochii mei, pe-un mușteriu... Cum se poate, cucoane? unde-i? Doar de-a fi intrat după ce-am făcut eu ispecția! Stăpânul începu să râdă amărât: —Ia slăbește-mă... N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a privit cu oarecare respect. S-a interesat de unde sunt și cu ce mă îndeletnicesc. L-am făcut să înțeleagă că bunurile mele - dacă pot fi numite așa - nu sunt dintre acelea pe care rugina le mânâncă și hoții le pradă. La cafeaua care mi-a fost oferită după această primă luptă de cunoaștere, am aflat, nu fără surprindere, că interlocutorul meu e un vechi poet. Negoțul lui sprijinea o artă, care în acea parte de lume e mai mult un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu totul alta. Tremura, și de frig poate, dar cu siguranță și din pricina tulburării care pusese stăpânire pe ea. Valurile deveneau din ce în ce mai mari, aerul avea un miros insistent de iod, fulgerele începuseră să brăzdeze cerul întunecat, iar Laura urmărea furtuna, pradă unei agitații puternice de care nu părea conștientă și care, spre uimirea mea, o făcea fericită, transfigurînd-o. Faptul că am surprins-o într-un asemenea moment a avut importanță pentru tot ce-a urmat. Cine știe dacă altfel m-aș
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Vlădescu le căuta aproape cu înfrigurare. Nu faptul că îi spunea ce este cu el îl liniștea, pentru că nici nu-i spunea de fiecare dată și nici măcar nu-i spunea totul. Ce-l liniștea era că putea să se lase pradă brațelor ei lungi și posesive, în timp ce-i privea chipul - mască și realitate, dornică să afle și indiferentă, agitată și calmă, nereușind să se concentreze și nevrând să se concentreze, străduindu-se să îndepărteze de ea gândurile negre sau faptele neplăcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gândească la iubire. Sau nu credea că prin iubire s-ar putea liniști, cum nu mai credea decât în puține lucruri. Dacă ar fi privit mai adânc în el, ar fi descoperit că se altera cu fiecare an, lăsându-se pradă prea mult preocupărilor exterioare, care nu ajungeau la sufletul lui. Dar refuza să privească din ziua în care înțelesese - și îi spusese și ei - că poate fi nesincer. Ce-l tulbura încă mai mult era convingerea că ținea la Ioana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
târziu. Adică acea criză nici măcar nu era iubire. Poate ținea în felul lui la Ioana Sandi, dar nu era iubire. Nu era decât zbaterea transformării din el. Pentru că începuse să priceapă că se alterează pe zi ce trece, lăsându-se pradă tot mai mult preocupărilor exterioare. Și amestecul de egoism și orgoliu din el, așa cum îl avem fiecare, ieșea la suprafață și-l domina. Iar toată povestea cu Ioana Sandi se nimerise să se sfârșească exact atunci. Nu mai era sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de-ai vrea ca să-i înfrunți! Ei nu pot înțelege că nu ești cum sunt toți Și răul, nedreptatea nu poți să le suporți! VIOLUL Am fost pom cu dalbe flori, Tu din seară până-n zori, Conștient, premeditat L-ai prădat, l-ai scuturat! Silită-atunci acum mi-e greu, Ești vis urât în somnul meu, Îmi arde-n suflet un jăratic C-ai fost nedemn, brutal, sălbatic. Sunt floare tristă în pustiu, De noaptea grea îmi amintesc, Cu gânduri negre mă
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
faptului că l-am expus la o asemenea traumă. Nu mă lua în seamă dacă voi cădea brusc într-o stare de șoc. — Ce naiba s-a întâmplat? — Un membru al conspirației adolescenților m-a acostat pe Carondelet Street. — Ai fost prădat? întrebă emoționat bătrânul. — Cu brutalitate. Mi s-a pus la tâmplă un pistol mare și ruginit. De fapt, mi l-au apăsat chiar pe o venă, oprindu-mi sângele să circule în partea stângă a capului destul de mult timp. — Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
semnele alea pe mâinile tale? Ignatius privi zgârieturile cu care se alesese încercând să convingă pisica să rămână în compartimentul pentru chifle. Am dus o luptă apocaliptică cu o prostituată înfometată, spuse râgâind Ignatius. Fără forța mea musculară, ar fi prădat căruciorul. În cele din urmă s-a îndepărtat șchiopătând de locul bătăii, cu zdrențele de pe ea în dezordine. — Ignatius! Vocea doamnei Reilly era tragică. Cu fiecare zi ce trece te porți tot mai rău. Ce se-ntâmplă cu tine? — Scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nevinovat până se dovedea contrariul. Poate că domnișoara Trixie mărturisise. Cum de nu mai telefonase domnul Levy? Ignatius nu era dispus să se lase aruncat într-o casă de nebuni atâta timp cât, în mod legal, era nevinovat în privința scrisorii. Lăsându-se pradă emoției, cum era tipic pentru dânsa, mama lui reacționase la vizita domnului Levy în modul cel mai irațional posibil. „Am să am eu grijă de tine.“ „Am s-aranjez eu totul.“ Da, îl va aranja grozav! Vor da drumul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și torțele. Apoi mulțimea amuți. Ușile mari de sticlă de deschiseră În lături și Sandy Moir-Farquharson ieși În ploaie. Gerald Cleaver nu era cu el: În nici un caz n-avea de gând poliția din Grampian să-l lase pe Cleaver pradă acelei mulțimi, indiferent cât de vinovat credeau că e. Sandy Șarpele zâmbi mulțimii de parcă ar fi fost formată din vechi prieteni. Era momentul lui de strălucire. Camere de televiziune din toată lumea se găseau acolo. În ziua aceea avea să strălucească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
7177), găsim o mărturie a unor mari boieri privitoare la judecata dintre nepoții preotului Ionașco Țigănaș și biata Măricuța, fata hotnogului Precup, pentru un loc de casă cu cinci dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au fost pierdut și să fi fost lăsat Precup hotnogul pre Țigănaș să șeadză într-o dugheană de acele, însă de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
această casă cu banii mei,... treidzăci de lei din munca soțu-miu, Mateiu,... Iar cu părintele, egumenul, m-am tocmit cu doi lei numai de an de loc. Iar casa s-au făcut când au venit Moiseiu cu leșii de-au prădat Chervăsărie în dzilele lui Costandin sân (fiu n.n) Duca vodă”. Numai că un oarecare Todor a făcut “niște zapise fără știre mea, dece acele zapise să nu să bage în samă... Așa mărturisescu eu, Costina, cu limbă de moarte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
potrivește lucrurile ca voi doi să rămâneți singuri și să vă bucurați cât mai mult unul de altul?” - mi-a șoptit gândul de veghe... Era o noapte caldă cum numai în miez de toamnă întâlnești. Zâna își lăsase mâna arzândă pradă căușului palmei mele, iar capul și-l sprijinea de umărul meu. Un oftat adânc mi-a atras atenția. --De ce oftezi tocmai acum, când în jur este nespus de frumos, iar noi ne simțim atât de bine? --Și cât ține
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fi cutreierați, de frica mărăcinilor și a spinilor; vor da drumul boilor în ei, și le vor bătători oile." $8 1. Domnul mi-a zis: "Ia o tablă mare, și scrie pe ea, așa ca să se înțeleagă: "Grăbește-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii." 2. Am luat cu mine niște martori vrednici de credință: pe preotul Urie, și pe Zaharia, fiul lui Berechia. 3. M-am apropiat de proorociță. Ea a zămislit, și a născut un fiu. Apoi Domnul mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mine niște martori vrednici de credință: pe preotul Urie, și pe Zaharia, fiul lui Berechia. 3. M-am apropiat de proorociță. Ea a zămislit, și a născut un fiu. Apoi Domnul mi-a zis: "Pune-i numele "Maher-Șalal-Haș-Baz" (grăbește de prădează, aruncă-te asupra prăzii.) 4. Căci înainte ca să știe copilul să spună: "Tată!" și "mamă!" se vor lua dinaintea împăratului Asiriei bogățiile Damascului și prada Samariei." 5. Domnul mi-a vorbit iarăși, și mi-a zis: 6. " Pentru că poporul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
tot întinsă este. 5. "Vai de Asirian, zice Domnul; nuiaua mîniei Mele, care poartă în mînă toiagul urgiei Mele! 6. I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit; l-am trimis împotriva unui popor pe care sunt mîniat ca să-l prădeze și să-l jefuiască, să-i calce în picioare ca noroiul de pe ulițe. 7. Dar el nu judecă așa, și nu acesta este gîndul inimii lui, ci el nu se gîndește decît să nimicească, decît să prăpădească neamurile cu grămada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și pe aburul de rouă, în văpaia secerișului. 5. Dar înainte de seceriș, cînd cade floarea, și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădițele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă..." 6. Și Asirienii vor fi lăsați astfel pradă păsărilor răpitoare din munți și fiarelor pămîntului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, și fiarele pămîntului vor ierna pe ele. 7. În vremea aceea, se vor aduce daruri de mîncare Domnului oștirilor, de poporul cel tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și nimeni nu-i scapă! Jefuiți, și nimeni nu zice: "Dă înapoi!" 23. Cine dintre voi, însă, pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele și să asculte pe viitor? 24. Cine a dat pe Iacov pradă jafului, și pe Israel în mîinile jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui, și n-au ascultat Legea Lui. 25. De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mîniei Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
dar cu patimă. „All - your - wonderful words Thrill me through...“ Crescendoul viorilor a tremurat la ultimele note, fata s-a lăsat pe podeaua scenei ca un fluture strivit, iar aplauzele au explodat, făcând să răsune sala. Oh, să cazi astfel pradă iubirii, pe melodia languroasă, magică, a unui astfel de cântec! Ultima scenă se petrecea Într-o grădină de pe acoperișul unui imobil și violoncelele suspinau către luna muzicală, În timp ce o intrigă spumoasă, cu aventuri galante și comedie facilă, tălăzuia În lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
privea cu ceva ce nu era zâmbet, ci un ecou palid, Încruntat, al unui surâs, În colțul gurii. — O, taci odată! a strigat brusc și a luat-o la fugă spre camera ei, pe coridor. Amory a rămas pironit locului, pradă unei remușcări confuze. — La naiba! Când a reapărut, Isabelle purta pe umeri o eșarfă subțire. Au coborât scările Într-o tăcere neștirbită nici În timpul cinei. — Isabelle, a Început destul de iritat Amory când se aranjau În mașină, gata să plece la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
chefui și l-au lăsat singur : „Stați, Doamne, și ospătați/ [...] Sfinții din Rai au plecat,/ Singur pe min’ m-au lăsat” (6, p. 115) ; sau „Of, Ioane, Sfânt Ioane,/ Tu de vin te-ai îmbătat/ Și din rai tot a prădat” (14, p. 62) ; sau „Măi Ioane, Sfânt Ioane/ Dar tu stai și veselești,/ Dar de rai nu te gândești” (14, p. 48) ; sau „Tu șezi, Doamne, și prânzești/ Și raiul nu ți-l grijești” (12, p. 90) ș.a.m.d.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fie stabilită, în prealabil trebuie instaurată dezordinea. Pentru ca Demiurgul să creeze o lume nouă, cea veche trebuie mai întâi cufundată în Haos, trebuie distrusă. De o „distrugere” este vorba în textul colindei ? Bineînțeles. în diverse variante ale colindei, „obiectele” prădate de Iuda sunt Soarele, Luna, „scaunul de-mpărăție”, „bățul de vitejie” (12, p. 87), stelele, „cununa Raiului”, „scaunul de judecată/ und’ s-adună lumea toată” (6, p. 116), „toiagul de judecată”, „ciubărul botezului,/ păhărelul mirelui,/ scaunul județului” (14, p. 46
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]