2,203 matches
-
și apa clocotită să nu o torni deodată, la început, ci până se încălzește sticla, câte puțin. În privința cartofilor, după ce îi tai, îi pui pe o sită să se scurgă apa și apoi îi pui în untură fierbinte; ei se prăjesc greu; aibi răbdare. Ai grije de tine, de lucrurile tale. Dacă e posibil, nu întrebuința prosoapele de olandă. Ține-ți socoteală de lucruri. Sunt bucuroasă că știi să te ajuți singură. E târziu, aproape 11, la tine acolo e 9
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spre mine o tigaie, și nu-mi pot reprima un surâs. Pe bune. Tipele astea din Manhattane habar n-au de nimic. Cred că n-a gătit nimic în viața ei! E o tigaie, spun amabilă. Se folosește pentru a prăji diverse chestii în ea. — OK. Și asta? Ridică alt recipient, cu o suprafață striată și două mânere mari. La naiba. Ce-o mai fi și chestia asta? — Ăă... cred că... e o... formă pentru... o tigaie pentru... omletă. — Aha. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie Într-un text apocrif neotestamentar, intitulat Acta Pilati, În care Iuda Își bate joc de Isus spunându-i că va Învia din morți atunci când va Învia cocoșul care tocmai se prăjea În tigaia sa <endnote id="(63, pp. 152 și 282)"/>. Într-o legendă versificată, culeasă Într-o comună din județul Buzău, „ovreii” cred că trecerea lui Isus În neființă este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat Și ovreii au văzut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(3, p. 23)"/>. Să fie oare adevărat că În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult usturoi și multă ceapă ? Un cronicar spaniol de la sfârșitul secolului al XV-lea vorbea despre specificul „miros evreiesc”, datorat faptului că evreii ar prăji carnea În untdelemn („În loc de slănină”), cu multă ceapă și usturoi <endnote id="(455, II, p. 169)"/>. Talmudul recomanda, Într-adevăr, consumul de usturoi, pentru că acesta „place corpului, Îl Încălzește, face să strălucească fața, ucide tenia, mărește fluidul seminal, favorizează dragostea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în marea majoritate cultivate în propria grădină, iar acum plănuiesc să deschidă și un hotel în restul casei. Nu sunt vegetariană dar mâncarea este fantastică și, oricum, o opțiune, pentru mine cel puțin, mult superioară mâncării tradiționale ecuadoriene: cuy (cobai) prăjit! Quito, deși are nebunia tuturor orașelor sudamericane, are o scenă culturală impresionantă și centrul este presărat cu cafenele pitorești. Pe de altă parte, altitudinea orașului este de 2850 m, a doua capitală din America de Sud ca înălțime după La Paz, în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
situației. Nu des în viața mea am fost într-o astfel de fermă și mai ales singură cuc, așa că decid măcar să mă bucur de raritatea ocaziei. Mă instalez, după care scot una din hălcile de carne și o pun la prăjit, curăț niște usturoi și deschid o sticlă cu vin. Curăț masa de afară și ies cu farfuria aburindă să mănânc sub cerul senin. Fac doi pași și liniștea poetică este întreruptă de tropăituri dezorganizate, asaltându-mă din toate direcțiile. Sancho
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
împrietenesc din primul moment. Restaurantul aferent hotelului este specializat în mâncare regională și este cotat drept unul dintre cele mai bune din Tarapoto. Am ocazia să testez câteva meniuri, printre care și specialitatea casei, Patarashca, care este alcătuit din pește prăjit în frunze de bananier, cu tot felul de legume și mirodenii. Mâncarea nu este numai bine gătită ci, fiecare ingredient este proaspăt cules sau prins și gustul mâncării este excelent. Explorez puțin împrejurimile și descopăr un orășel liniștit și pitoresc
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
am trimis pe șoferul meu cu mașina: "Ia du-te, măi, și ia-mi 100 de mici!" Am adunat comandanții de batalioane, locțiitorii, secretarul de partid, medicul șef, stomatologul și ne-am dus la GAZ. Și ne-am apucat de prăjit mici și c-o bere. Am zis: "Hai să facem și noi o masă la GAZ! Nu bem în cazarmă, să nu ne vadă soldații". Majoritatea cadrelor s-au organizat pe grupulețe. S. B.: Nu erați la pomana porcului? În
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
acestea, am încropit mici dialoguri convenționale în timpul cinei luate împreună, sau de câte ori vine, ori venim acasă. Este un om în continuă mișcare, folosindu-și întreaga energie în mod rațional și constant, având programul extrem de precis: dimineața se scoală, mănâncă pâine prăjită cu unt și gem, bea o cafea, stă până pe la ora zece, apoi pleacă - bănuim ca la San Pere - unde lucrează la grădină sau hrănește gâștele, sau îi ajută pe invitații (artiștii) care solicită fie una, fie alta, găsind soluții
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
foloase materiale. Îmi mai amintesc și faptul ca aceeași notă catastrofală aveam s-o primesc și la lucrarea scrisă de la anatomie având ca subiect funcțiile ficatului. Am predat foaia goală, pentru mine atunci singurele ipostaze de interes ale ficatului fiind prăjit, la grătar sau pate (varianta "foie gras" având s-o cunosc mult mai târziu). Prins de febra educării prin munca din perioada respectivă, după eșecurile succesive în branșa lui Esculap, am început să-mi caut de lucru pe la Forțele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cam asta a fost tot! Eram bucuros de ce mi se întâmplase, am zis "a rivederci Roma" și am început să mă gândesc ce-i spun soției. Ca un bun profesionist, m-am mai gândit că probabil că în timp ce eu mă prăjeam la soare la Mamaia, un coleg "bine intenționat" mă "săpase", dar, nefiind ranchiunos, i-am urat să-i fie de bine și să-i stea columna lui Traian în gât! Discuția în "patul conjugal" n-a prea fost ușoară. Soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-l privea, veghea Îi era probabil de mult timp Îndulcită de un ceai cu rom Într-o bucătărie primitoare. Una dintre cele mai mari plăceri ale ei pe timpul verii era jocul tipic rusesc hodit’ po gribï (la cules de ciuperci). Prăjite În unt și Îngroșate cu smântână, delicioasele ei capturi apăreau cu regularitate pe masa noastră de prânz. Deși nu momentul degustării lor era important pentru ea. Bucuria ei era căutarea lor și această căutare avea regulile ei. De pildă, nu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În rusă douăzeci de poezii de Rupert Brooke, Alice În Țara Minunilor și Colas Breugnon al lui Romain Rolland. Din punct de vedere didactic ar fi fost același lucru dacă aș fi urmat cursurile „Institutului de Mine“ din Tirana. Chiflele prăjite În unt și gogoșile fierbinți pe care le primeam la ceai după meciuri sau strigătele vânzătorilor de ziare În engleza de mahala „E calde, e calde!“ amestecându-se cu soneriile de biciclete pe străzile pe care se lăsa Întunericul, mi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
coleg mai norocos făcuse rost, el știa cum, de câteva grăunțe, pe care le împărțea cu duioșie tuturor celor din jur, fiecăruia câte puțină Acestea, coapte pe o tablă ruginită în pădurea prietenoasă a școlii, ori chiar, uneori, câteva ghinde prăjite pe jăratec, aflate din belșug la poalele falnicilor stejari ce ne înconjurau și (aș adăuga astăzi nostalgic) de parcă ne ocroteau, ne astâmparau foamea.Astăzi, după mai mulți ani, cele două întâlniri avute la școală, prima în 2000 și cea de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
SĂPTĂMÂNĂ LA MARE Concediul a trecut repede, mult prea repede. O săptămână petrecută în lumea civilizată mi-a fost de ajuns pentru a înțelege cât de cumplită era sărăcia, foametea și mizeria în care se zbăteau bieții români. Mâncam cartofi prăjiți în uleiul adus de acasă și salată de roșii. Obișnuitele grătare de pe plajă erau părăsite din lipsă de carne. Uneori se găsea pește la grătar dar și pentru acesta trebuia să stai ore lungi în soare. O înghețată apoasă, un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
gospodar. În orice casă intrai, prima întrebare era: Beți o cană de vin fiert sau o țuică fiartă? 163 Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu grăsime de porc. Când coboram din șaretă, luam cu mine mapa de piele, primită de la o colegă, care era secretară la primăria din Suceava. Eram foarte mândră de mapa cărămizie, cu etichetă pe care scria Tedora Țâru
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de intemperii mașinile, aflate într-un etern repaus, căci fuseseră demult scoase ci pentru a proteja mai bine turma de oi pe care amiralul o adăpostea în sala cazanelor, într-un țarc improvizat, spre a asigura friptura zilnică la fasolea prăjită cu seu... În această lume arhaică, se instalau o dată cu mine la Salonic și noii actori pe scena teatrului Reformelor macedonene. Orașul, încă zguduit de explozia cargoului "Guadalquivir" și de o serie de masacre recente, comise de niște bande bulgărești, vedea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
era foame, numa’ cu chestia aceea... Și ne luam bucata de mămăligă rămasă de cu o zi Înainte, că ne-o păstram, și-acolo erau niște sobe mai de seamă, din teracotă, cu cărbune, că așa se-ncălzea atelierul, și prăjeam mămăliga aceea pe jarul de la cărbune și-așa o mâncam. Dar n-aveam pauză și o mâncam În timp ce lucram, În timp ce trăgeam la mașină sau băteam la covor. Știți? No, la 12 ne dădeau ceva de mâncare și rezistam până seara
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Domn major, am Încercat să mănânc din ăla ce era crăpat pe vârf”... Că dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui, crăpa bobul... „N-am putut să-l Înghit nicicum și Îmi părea rău că trebuia să-l scuip.” „Mă, prăjiți-l!” „Cum să-l prăjim, domn major?” „Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și, pe un vârf care e mai gros, Îl băgați În pământ, puneți un foc bun, și În jarul ăla, când se stinge flacăra, o să se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mănânc din ăla ce era crăpat pe vârf”... Că dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui, crăpa bobul... „N-am putut să-l Înghit nicicum și Îmi părea rău că trebuia să-l scuip.” „Mă, prăjiți-l!” „Cum să-l prăjim, domn major?” „Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și, pe un vârf care e mai gros, Îl băgați În pământ, puneți un foc bun, și În jarul ăla, când se stinge flacăra, o să se coacă.” Așa o și fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Maria.” „Județul?” „Maramureș.” „Satul, comuna?” „Satul Istrău.” „Ce condamnare ai?” „18 ani.” Îl Întrebă pe Toader... El avea 20. Vine sergentul-major la noi: „Ce ați făcut, măi?”. Zic eu către el: „L-am făcut pe dracu’... Când o fost gata prăjit mălaiul, o venit șeful de escortă, dar acuma e mai mare năcaz, că ne-o spus că deseară ne lasă În poartă”. „Pă cine?” „Pă noi, pă cine?” „Cât timp Îs și eu cu voi, În poartă nu rămâneți. Să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Asta ai avut de făcut, și dacă ai făcut bine, dacă nu, n-o zis nimeni că de ce nu ai făcut. Și acolo ne-am pus niște tablă pe cărămidă și am făcut foc, da’ nu mare, și am putut prăji mămăliga. Și o prăjeam În așa fel până ieșea toată apa din ea, da’ ușor, nu să se pripească dintr-odată. Și așa am putut mânca mămăliga... Ați menționat că ați făcut o pleurezie. Cum s-a Întâmplat, ați putea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făcut, și dacă ai făcut bine, dacă nu, n-o zis nimeni că de ce nu ai făcut. Și acolo ne-am pus niște tablă pe cărămidă și am făcut foc, da’ nu mare, și am putut prăji mămăliga. Și o prăjeam În așa fel până ieșea toată apa din ea, da’ ușor, nu să se pripească dintr-odată. Și așa am putut mânca mămăliga... Ați menționat că ați făcut o pleurezie. Cum s-a Întâmplat, ați putea detalia? Nenorocire pe capul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
familie și se consacră exclusiv - la Brăila - «artei»!” Tac, sînt aluzii pe care încerc să las impresia că nu le pricep, deși acopăr lucruri știute de tot tîrgul. Tăcerea mea îi permite să-și urmeze gîndul: „Eu chiar și cînd prăjesc cartofi, pot avea «nebunia existențială»”. „Dar el?”, întreb pentru a nu părea complet indiferent. „El e cel ce aduce haosul”. *Ani îmi povestește că, în magazinul de pîine, o fată de 15-16 ani, „roșie-n obraz, bine îmbrăcată”, o întreba
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]