1,633 matches
-
scriitura plăsmuitorilor ivriți unde îi găsim în Exodul ,,13,17 După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Elohim nu l-a dus pe drumul care dă în țara Filistenilor...( Feciorașii lui Iahwiță au fost duși în pustiu să se prăpădească generațiile care în țara egiptenilor s-au dat nu- mai după religia acestora după cum spune Iosua la 5,2.) 23,28 Voi trimite viespile bondărești înaintea ta, și voi izgoni dinaintea ta pe heviti, canaaniți și hetiți.... (Pasămite aceste viespi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dar odată apărut invadatorul caldeean, băștinașii și-au dat drumul vechilor umilințe și rău le-au spîrcuit veneticilor ivriți fudulia și fudulii- le. ,,25,16 Așa vorbește Elohim: «Iată îmi întind mîna asupra filistenilor, nimicesc cu desăvîrșire pe cheretiți și prăpădesc tot ce a mai rămas pe coasta mării... 47,21 Țara aceasta o veți împărți între voi după semințiile lui Israel. 47,22 O veți împărți însă ca moștenire prin sorț între voi și între străinii care vor locui în mijlocul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la colț de țeară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici căuta cai morți să le iei potcoavele, căci pentru Behehe vei prăpădi și pre Mihoho." Cu Alexandru Lăpușneanu, Negruzzi a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealități. Eroii au un desen uimitor. Cu greu se poate închipui o sinteză mai perfectă de gesturi patetice, de cuvinte memorabile, de observație psihologică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Coboară amândouă; Și plouă și ninge Și ninge și plouă. * În parc ninsoarea cade rar... Ninge grozav pe câmp la abator... * Eu nu mă mai duc azi acasă - Potop e-napoi și-nainte, Te uită cum ninge decembre... Afară ninge prăpădind, Ninge secular... * Ninge grandios în orașul vast cum nu mai este, Ning la cinematografe grave drame sociale, Pe când vântul hohotește-n bulevarde glaciale.. * Ningea bogat, și trist ningea... Penetrația umezelii pestetot, atmosfera cețoasă care înăbușe, crâșmele umede, murdare, zidurile vechi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mea mă înspăimîntă, Aici n-ar sta nici o iubită - Prin noapte, toamna despletită În mii de fluiere cântă. Când se apropie miezul nopții, cuprins de terori subite la ora satanică, poetul fuge din odaie-n odaie, iar când afară "ninge prăpădind", iubita se așează la pian și cântă un marș funebru, după care faptă cade în delir. Atunci poetul face un gest straniu: plângând resfiră pletele iubitei. O altă femeie brună, în mantie neagră, cântă la clavir, gemând, marșul funebru al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Împăratului, este sursa acestui chin. Erotocrit se confesează prietenului său, Polidor, iar dialogul este comentat de alt personaj, Poetul, care introduce actorii pe scenă și-i prezintă publicului. Erotocrit suferă la modul În care suferă toți Îndrăgostiții timpului: „M-a prăpădit amorul, de nu sînt nici viu, nici mort. ................................................................................... Mi-am pierdut toată simțirea, de nu mai știu unde sînt...” Polidor face teoria amorului nepotrivit (temă clasică) și Îndeamnă pe Erotocrit la rațiune. Erotocrit face și el teoria Înțelegerii și a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vechea stare de lucruri și cea din RPR. «Vina» de a nu fi lăudat pe stăpânii și Împilatorii poporului, «vina» de a-i fi criticat și atacat În opera sa nemuritoare, Eminescu a plătit-o scump, fiind silit să se prăpădească În cea mai cumplită mizerie. Și doar Eminescu n-a fost singurul care a plătit astfel aceiași «vină» de a refuza să-și vândă talentul și cinstea posesorilor sacului cu bani. Marele Bălcescu s-a stins istovit În țări străine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
datoria, bineînțeles ca clasă, căci au fost și excepții fericite. 1 Jurnalismul românesc, "Romînia literară", p. 67. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 194. 3 Probabil el. Vezi P. Haneș, Alexandru Russo, p. 95. Acești boieri, zice Kogălniceanu, se prăpădeau după străini. Unul a declarat că, "dacă ar ști că are vreo picătură de sânge de român, și-ar tăia brațul și ar scăpa de ea..." 1 Iar C. Negruzzi ne spune că damelor le era rușine să știe bine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se amuza, în plin război, cu asemănarea dintre Führer și Chaplin, speculată, de altfel, magistral de comediant. "Asemănarea trece dincolo de suprafață; Chaplin e unul din marii magicieni și, totodată, distrugători ai vremii noastre, un descătușător al rîsului exploziv... El se prăpădește de rîs, văzîndu-și casa sărind în aer. Mi-am dat seama de asta cu o claritate neliniștitoare, văzînd una din așa-zisele comedii intitulată: "Chaplin coace cu dinamită"." Dacă Jünger se întîlnește întîmplător cu umorul, în schimb Freud se ocupă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
librăriei Humanitas din Ștefan cel Mare e un litou promoțional al editurii cu același nume, în care Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu invită cititorii la noua serie Rîsul lumii. Și o fac la modul cel mai adecvat: rîzînd. Unul, Pleșu, prăpădindu-se de rîs, celălalt abia stăpînindu-se. Cei doi... comici nu-s la prima lor ieșire de acest fel. Anul trecut, în înțesatul amfiteatru Eminescu de la Universitatea din Iași, subiectul atacat (cvasinecunoscutul filozof Alexandru Dragomir) a îmbrăcat același costum de Ianus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul, ei se aruncă de pe un parapet într-o apă... care nu există. Un salt în himeră, adică în neant, pecetluind niște sărmane vieți care, pierzîndu-și înțelesurile, și-au prăpădit și rostul. Florin Faifer Drama de a nu fi Mi-amintesc de o frumoasă vorbă a lui Gorki: "Sînt oameni care putrezesc și oameni care ard". Lumea se împarte în cei care realizează plenar sensul umanului și cei care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la rînd. Domnule, da parcă biroul nu l-a câștigat nimeni? Vecin 1: E liber. Vecin 4: E, atunci cer și biroul lui nenea decanu! Vecin 3: Plus bucătărie. Că și asta parcă e liberă. Vecin 1: Cu tot cu băbuță? (se prăpădesc de rîs) Plus decanu! Vecin 2: Ți-a intrat, hai? E, atunci plus... ghitaristul. Vecin 3: Ei, și-acu, dacă nu vi se pare prea mult, dați-mi-o și mie pe tovarășa Maria. Vecin 4: Mă, da ce v-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Tomy: (rîzînd) O.K. Vampiri nu aveți? Nae: Întreabă dacă n-ai și vampiri... Octav: Nu. Deocamdată n-avem... Dar sîntem în tratative cu cei de la "Vampir club"... Așa că data viitoare facem și-un număr de supt sînge. (Scoțianul pleacă prăpădindu-se de rîs; Nae e obosit.) Nae: Auzi, Octăviță, tu, de fapt, ce dracu' faci aicea?! Octav: Altul la rînd! Hai, Năică, hai că-i pauză de plîns... Hai! Nae: Tu nu ești întreg! (pleacă pe urmele scoțianului) Octav: Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Eh! N-am vrut... s-a întîmplat... mi-a murit un prieten... am băut o săptămînă lîngă mormîntul lui... aveam să-i spun niște chestii... i-am dat și lui să bea... ne-am certat... am rîs de ne-am prăpădit... groparii au crezut că... și m-au luat cu ei... Octav: Și iar mă întreb cum de pot uita oamenii toate ororile, toate crimele astea! Incredibil! Groparul: Nu-i chiar atât de incredibil... Ți-am mai spus. Omul are nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
3.2.4. Existență, apariție, dispariție: ● reflexive: a se ivi, a se rătăci (primare); a se absorbi, a se arăta, a se ascunde, a se caracteriza, a se contura, a se filtra, a se naște, a se pierde, a se prăpădi, a se rarefia, a se rări33, a se regenera, a se stinge (derivate); ● nereflexive: a apărea, a deceda, a dispărea, a fi, a muri, a pieri, a reapărea, a recidiva, a răposa, a regresa, a renaște, a stagna, a sucomba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ieri tranz.: Ioana a născut ieri un copil part. născut, -ă nom. nașterea, născutul A SE PIERDE Ion s-a pierdut în pădure tranz.: Mama l-a pierdut pe Ion în pădure part. pierdut, -ă nom. pierderea, pierdutul A SE PRĂPĂDI Banii lui Ion s-au prăpădit în neant tranz.: Ion prăpădește banii part. prăpădit, ă nom. prăpădirea, prăpăditul A SE RAREFIA Aerul se rarefiază în cameră tranz.: Ventilatorul rarefiază aerul din cameră part. rarefiat, -ă nom. rarefierea, rarefiatul A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un copil part. născut, -ă nom. nașterea, născutul A SE PIERDE Ion s-a pierdut în pădure tranz.: Mama l-a pierdut pe Ion în pădure part. pierdut, -ă nom. pierderea, pierdutul A SE PRĂPĂDI Banii lui Ion s-au prăpădit în neant tranz.: Ion prăpădește banii part. prăpădit, ă nom. prăpădirea, prăpăditul A SE RAREFIA Aerul se rarefiază în cameră tranz.: Ventilatorul rarefiază aerul din cameră part. rarefiat, -ă nom. rarefierea, rarefiatul A SE RĂRI Cu cât te apropii de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. nașterea, născutul A SE PIERDE Ion s-a pierdut în pădure tranz.: Mama l-a pierdut pe Ion în pădure part. pierdut, -ă nom. pierderea, pierdutul A SE PRĂPĂDI Banii lui Ion s-au prăpădit în neant tranz.: Ion prăpădește banii part. prăpădit, ă nom. prăpădirea, prăpăditul A SE RAREFIA Aerul se rarefiază în cameră tranz.: Ventilatorul rarefiază aerul din cameră part. rarefiat, -ă nom. rarefierea, rarefiatul A SE RĂRI Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea drumului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SE PIERDE Ion s-a pierdut în pădure tranz.: Mama l-a pierdut pe Ion în pădure part. pierdut, -ă nom. pierderea, pierdutul A SE PRĂPĂDI Banii lui Ion s-au prăpădit în neant tranz.: Ion prăpădește banii part. prăpădit, ă nom. prăpădirea, prăpăditul A SE RAREFIA Aerul se rarefiază în cameră tranz.: Ventilatorul rarefiază aerul din cameră part. rarefiat, -ă nom. rarefierea, rarefiatul A SE RĂRI Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea drumului se răresc tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată l-a nimerit drept În inimă și l-a omorât. Apoi trâmba a sărit pe cai, a pornit galop, dând foc satelor, ucigând și prăpădind tot, spre Suceava-n sus. IV În vremea asta, Bogdan-Voievod galopa spre munți, ținându-l pe Ștefăniță dinaintea lui. Se lăsase Întunericul. Cărarea codrilor urca. Niciodată să nu uiți, fiul meu...Îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat ! Nicidată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
p. 165) „Nimeni nu poate sfâșia trupul Bisericii atât de mult ca mândria”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXII, p. 423) ,, Că nu este, nu este nimic care să poată prăpădi și strica Biserica - ba, mai mult, nu se poate face acest lucru cu ușurință din afara Bisericii - decât a nu fi legați întreolaltă, cu multă strășnicie și profunzime, ucenicii și dascălii, părinții și fiii duhovnicești, mai-marii și cei conduși de ei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe anul trecut. Din acțiunea institutului se vede că institutul a descoperit o latură grea a vieții țăranului din satul Iurceni, județul Lăpușna. Acești oameni ocupându-se cu olăria și lipsiți fiind de mijloace tehnice mai moderne de lucru se prăpădesc toți la vârsta de 30-40 de ani. Acum, institutul, mână în mână cu autoritățile, caută să găsească o soluție pentru a scoate pe acești condamnați din situația lor disperată. Iată deci roadele cercetărilor și dovada necesității de a cunoaște realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
-mi în fire numai la capătul liniei. Septembrie, anul trecut. Alex Bond se dusese la Saranza în august, cu un an în urmă. Câteva săptămâni mai târziu, îmi depuneam cererea de naturalizare. Poate chiar în momentul în care Charlotte se prăpădea. Și toate demersurile mele, toate proiectele mele, toate lunile de așteptare se situau după viața ei. În afara vieții ei. Fără nici o legătură posibilă cu viața aceea încheiată... Pachetul fusese păstrat de o vecină, apoi, abia primăvara, i-a fost înmânat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câteva săptămâni în postul de casier la o berărie ținută de I. L. Caragiale. Bolnav, se retrage la Brăila, să se îngrijească. Găsește încă resurse de a răspunde cu entuziasm chemării revistei „Lumea nouă”, care îi oferă o funcție de redactor. Se prăpădește în urma unei banale infecții. În 1948 a fost ales membru post-mortem al Academiei RPR. Lirica, de o anume melodicitate, a lui P.-P., adunată postum, în 1896, este aceea a unui melancolic timid și însingurat, pierdut în reverii sau urzind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]