2,984 matches
-
este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor și George Racoveanu publică textul "Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală" în care stabilesc drept criteriu de identificare a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la două secole după moartea sa, era discutabil pentru ierarhia bisericească, autoritatea sa harismatică fiindu-i cu greu recunoscută, ea provenind din acțiunea nevăzută a Sfântului Duh care lucrează continuu). Nae Ionescu a reprezentat în cadrul acestei campanii pascale paradigma creștinului practicant care nu urmărea contestarea autorității ierarhice instituite de însuși Hristos, ci tocmai îndreptarea disfuncționalităților care tindeau să apară în viața Bisericii, prin promovarea unor măsuri anticanonice și antidogmatice, fără a putea fi acuzat de anticlericalism. În cadrul campaniei pascale, Sandu Tudor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1940) este o lucrare structurată pe patru unități secvenționale esențiale: 1. Atomul nuclear al lui Rutherford. Sarcina electrică a nucleului; 2. Isotopi, masa nucleului; 3. Momente nucleare; 4. Radiațiile substanțelor radioactive 4 Omul de știință George Manu era un creștin practicant autentic și, implicit, un apărător al ordinii divine. Întrebat la un moment dat de ce a dorit să aprofundeze chestiunea structurii atomului, a formulat un răspuns exemplar: A studia ceea ce Dumnezeu a creat este o rugăciune. A căuta să modifici sau
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
comportamentale a acelor enoriași certați nu doar cu ordinea, ci și cu manifestarea credinței. Buna cuviință și bunul simț atât la nivelul ținutei vestimentare, cât și la nivelul atitudinii și comportamentului religios ar trebui să devină expresiile plenare ale creștinului practicant. Se cuvine ca ignoranței, stării ignare și a necuviinței, sub toate formele sale, să li se contrapună cunoașterea, smerenia, bunul simț, ca forme permanente ale unei credințe vii. Schimbarea stării comportamentale din Biserică se cere să pornească de la preot, prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fost contribuția exactă a aristocraților, burghezilor și proletarilor în istoria literaturii ; putem demonstra, de pildă, contribuția predominantă a copiilor de liber-profesioniști și de comercianți la producția literară americană. *5 Statisticile pot stabili că, în Europa modernă, literatura și-a recrutat practicanții mai ales din rândurile burgheziei, deoarece aristocrația era preocupată de căutarea gloriei sau a huzurului, iar clasele de jos aproape că nu aveau acces la cultură, în Anglia, această generalizare nu este valabilă decât cu mari rezerve. Fiii țăranilor și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în viața cetății. Aici intervine o diferență majoră față de isihasm, care solicita retragerea din lume - deși o asemănare cu teoria mistică există, prin faptul că practicantul putea să regăsească divinitatea printr-un demers personal. Modalitatea este însă diferită, cea orientală fiind axată pe exercițiul respirației și pe practica rugăciunii, cea eckhartiană, pe cunoaștere prin intermediul exercițiului imaginii interioare. Misticismul Maestrului însă nu poate merge până la "raționalizarea" relațiilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îl urmează îndeaproape pe cel al lui Iisus și pe al apostolilor săi; ales de divinitate, tânărul voievod este așezat în imediata descendență a Mântuitorului, având menirea de a se dovedi (doar) apărător demn al dreptei credințe, apologet și zelos practicant ortodox. Toate aceste momente selectate de Neagoe în programul său inițiatic circumscriu topoï specifici, ce ordonează istoria vieții la Curte, pe care o transferă prin reprezentări arhetipale în imaginarul medieval. Masa, cu simbolistica ei mitică, a circularității, a valorilor fraternității
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
educației fizice la aceste clase. Această contribuție multilaterală depinde în ultimă instanță de didactica folosită și de priceperea cadrului didactic care își desfășoară activitatea în niște condiții materiale care de asemenea au importanța loc. Practicarea jocului de baschet are asupra practicanților influente multiple, variate si profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară jocul sau competiția de baschet respectivă. Valențele formative ale jocului de baschet îl
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
presupune ca la acea competiție sau partidă oficială să fie prezenți atât elevii școlii cât și profesorii lor, așa cum se petrec lucrurile cu suporterii echipelor de performanță la toate nivelele. Spectatorii și suporterii echipelor fac parte din activitățile sportive, sunt practicanți ai acestora, direct sau indirect, fac parte din procesul respectiv, pe care influențându-l sunt la rândul lor influențați de evenimentele din teren. Acestea sunt momente specifice care trebuie cunoscute, valorificate și exploatate de cei angranați în activitățile sportive. Desigur
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
mai puțin rentabil din întreaga istorie a industrializării*, trebuie să i se recunoască un succes total din punctul de vedere al propagandei. Vizitarea marilor șantiere - orașe, baraje, canale, uzine, ferme-model -, asociată cu cea a „satelor Potemkin”, confecționate de la zero pentru practicanții turismului revoluționar*, reprezintă ocazia unei grandioase „utopizări” a URSS. Pe de o parte, un proletariat mitizat, angajat corp și suflet în construcție, pentru a înfăptui mai repede și mai bine decât capitaliștii americani: „Sub ochii noștri, munca omului e pe cale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Această practică atribuie oamenilor simpli statutul de zeități (locale). A se oferi cadouri între partenerii de sex opus, care urmează să întrețină un „act sexual”, printre care multe flori din partea bărbatului către femeie, reprezintă curtarea Divinității feminine de către Cea masculină. Practicanții Tantrei Yoga fac distincția clară între orgiile organizate în cadrul practicii Yoga prin care se ajunge la o anumită plăcere spirituală și viața socială din exterior. Un alt obicei întâlnit în Tantra Yoga reprezintă curtarea femeii de către bărbat în patru etape
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
priceperile care pot fi mai ușor de învățat și cele care necesită mai mult timp și experiență pentru a fi însușite. În acest fel, interpreții trebuie să învețe mai întâi să dactileze și să-și dezvolte un vocabular gestual ca practicanți. Acest lucru este mai ușor și nu cere prea mult timp. Însă, folosirea dactilării și a vocabularului gestual în locuri specifice și cu clienți cere mai mult timp și pricepere. Aceste priceperi se îmbogățesc prin adăugarea expresiilor faciale, prin modularea
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
Întreaga problematică privind ceea ce trebuie predat și ceea ce trebuie învățat este reconsiderată în educație. În căutarea unor noi abordări ale cunoașterii și învățării, narațiunii i se oferă un rol central. Relatările personale, în special povestirile vieții celor direct implicați ca practicanți în domeniu, le pot arăta profesorilor, furnizorilor de servicii sociale și altor cercetători cum și-au găsit aceste persoane propriul echilibru prin sarcinile alese. Povestirile pe care le spun oamenii despre viața lor sunt văzute ca principal instrument de predare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
obiectul respectiv. Chiar și așa, există numeroase ambiguități în derularea și interpretarea poveștii vieții și multe opțiuni și decizii individuale luate pentru fiecare caz în parte. Este important să avem o perspectivă etică asupra întregului proiect și să fim niște practicanți atenți când lucrăm cu persoane care ne-au oferit în dar povestea vieții lor. 3. Realizarea interviului Abordarea bazată pe interviu pentru colectarea informațiilor este cât se poate de largă. Sociologii și antropologii, istoricii, analiștii politici, avocații, psihologii, psihiatrii, consilierii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
o stăpânire a meșteșugului și artei istoricului 71. Mai târziu, când și-a dat seama de importanța teologiei pentru munca istoricului creștin, el decide că un istoric creștin trebuie să fie "trei într-unul și unul în trei: un creștin practicant, un teolog și un istoric 72. Chiar și cel care întrunește aceste condiții nu se poate hazarda să discearnă voința divină sau sensul tainic al unui eveniment istoric. Fără revelația specială pe care Duhul Sfânt a dat-o apostolilor, istoricii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
căutarea unei autorități care să îi protejeze în fața riscurilor sociale, investind mai multă încredere în biserică. În ultimul capitol de analiză sunt descrise câteva profiluri ale populației României pornind de la orientarea pro-religioasă. Capitolul prezintă profilul social al ateului, al credinciosului practicant sau al celui ne-practicant, urmărindu-se totodată variația în timp a ponderii în populație a celor trei tipuri sociale identificate. Potrivit datelor de tip cantitativ populația României este constituită în principal din credincioși practicanți și ne practicanți, ponderea celor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
îi protejeze în fața riscurilor sociale, investind mai multă încredere în biserică. În ultimul capitol de analiză sunt descrise câteva profiluri ale populației României pornind de la orientarea pro-religioasă. Capitolul prezintă profilul social al ateului, al credinciosului practicant sau al celui ne-practicant, urmărindu-se totodată variația în timp a ponderii în populație a celor trei tipuri sociale identificate. Potrivit datelor de tip cantitativ populația României este constituită în principal din credincioși practicanți și ne practicanți, ponderea celor două categorii în populației fiind
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
social al ateului, al credinciosului practicant sau al celui ne-practicant, urmărindu-se totodată variația în timp a ponderii în populație a celor trei tipuri sociale identificate. Potrivit datelor de tip cantitativ populația României este constituită în principal din credincioși practicanți și ne practicanți, ponderea celor două categorii în populației fiind destul de apropiată. Ateismul este un fenomen marginal în România, ponderea ateilor declarați fiind sub 1 %, în 2005, în timp ce persoanele care își declară apartenența religioasă însă nu frecventează biserica și nu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
al credinciosului practicant sau al celui ne-practicant, urmărindu-se totodată variația în timp a ponderii în populație a celor trei tipuri sociale identificate. Potrivit datelor de tip cantitativ populația României este constituită în principal din credincioși practicanți și ne practicanți, ponderea celor două categorii în populației fiind destul de apropiată. Ateismul este un fenomen marginal în România, ponderea ateilor declarați fiind sub 1 %, în 2005, în timp ce persoanele care își declară apartenența religioasă însă nu frecventează biserica și nu împărtășesc valori religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
îngrădită, iar cel care merge la biserică și asiată la ritualuri riscă să fie sancționat. Iată că deși există credință religioasă aceasta nu se transpune neapărat în comportament. Pe de altă parte, lipsa practicii religioase și sancțiunile repetate aplicate credincioșilor practicanți vor duce, pe termen lung, la erodarea credințelor religioase, individul fiind tot mai puțin "prins" în rețeaua bisericii și depărtându-se de ceea ce propovăduiește biserica din care face parte. Acesta este sensul săgeții punctate din josul schemei. Așa cum am precizat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pentru practică, cei care frecventează biserica cel puțin o data pe lună fiind trecuți în categoria credincioșilor. Prin încrucișarea celor două criterii au rezultata patru tipuri, trei dintre acestea având consistența logică și teoretică. Așa cum rezultă din Tabelul 6.1, Credinciosul practicant este cel care își afirmă credința religioasă și merge cel puțin o dată pe lună la biserică, în timp ce Credinciosul nepracticant crede însă nu frecventează biserica. Ateul nedeclarat este cel care nu crede în Dumnezeu și nu participă la serviciile religioase însă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioasă. Tipul inconsistent declară că frecventează biserica însă nu crede în Dumnezeu și cumulează doar 6 cazuri din totalul persoanelor investigate în cadrul cercetării WVS 2005. Tabelul 6.1 Tipuri religioase în România Credință religioasă Practică religioasă Da Nu Da Credinciosul practicant Credinciosul nepracticant Nu Inconsistentul Ateul nedeclarat Urmărind variația în timp a ponderii diferitelor tipuri religioase în populație se constată o "rearanjare" a orientărilor religioase între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând din nou ideea revitalizării religioase ce a avut loc în primii ani ai tranziției. În plus, scade numărul credincioșilor nepracticanți și crește cel al practicanților. Probabil, pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii se întorc spre biserică, așa cum precizam în capitolul dedicat revitalizării religioase. Acest factor a determinat trecerea unor persoane din categoria ateilor nedeclarați în cea a credincioșilor fie
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii se întorc spre biserică, așa cum precizam în capitolul dedicat revitalizării religioase. Acest factor a determinat trecerea unor persoane din categoria ateilor nedeclarați în cea a credincioșilor fie ei practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de tranziție românii se întorc spre biserică, așa cum precizam în capitolul dedicat revitalizării religioase. Acest factor a determinat trecerea unor persoane din categoria ateilor nedeclarați în cea a credincioșilor fie ei practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Inconsistent 1993 30% 57% 13% 1% 1999 45
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]