4,647 matches
-
să persiste, să se diversifice și chiar să se accentueze. Totuși, pe de altă parte, mobilitatea socială și cea geografică sunt în creștere, iar singura certitudine pare să fie persistența șomajului, mai ales a tinerilor și a celor cu calificări precare sau desuete. Totodată, așa cum remarcam mai sus, schimbările în structura și mai ales în stratificarea socială sunt continue și radicale. Conștiința de clasă sau de apartenență la o categorie socială este în derivă atunci când cei mai mulți se identifică real sau imaginar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Sectorul public atotcuprinzător a devenit obiect al redistribuției și a stimulat inițiativa privată de orice fel și de o amploare foarte diversificată, cu excepția sectorului producției efective. Destule inițiative private parazitau sectorul și fondurile publice și asigurau transferul acestora în condiții precare de legalitate. Alteori, inițiativele private intrau în asocieri inedite de public/privat, bazate pe externalizarea unor activități ale organizaților publice sau de stat. La nivel personal, au început să apară combinații de roluri sociale, ocupaționale și antreprenoriale profund caleidoscopice, pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale pe care terorismul în creștere le exploatează tot mai insistent. Biografia ca poveste Cred că nimeni nu ar ezita să spună că tranziția a multiplicat poveștile autobiografice până la proporții fabuloase. Granițele dintre real și imaginar sunt aici atât de precare, încât e greu de distins între adevăr și metaforă. Confruntarea dintre valorile noi și cele vechi este atât de puternică, încât autobiografiile se tot refac. Ba au apărut și instituții ce apără, dar și sancționează „dosarele” individuale ce cuprind adevărurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu un capital uman și cultural redus, dar și pe cei rezidenți în mediul rural. Noile inegalități sunt asociate și cu schimbările din sistemul de redistribuție. Cei cu calificări superioare au venituri din ce în ce mai mari, pe când cei necalificați sau cu calificări precare cad ușor în plasa sărăciei. Totodată, efectele homogamiei maritale (familii în care soțul și soția au niveluri similare de educație și ocupație) accentuează fie sărăcia, fie creșterea veniturilor. Transferurile redistributive ale statului social sunt inconsecvente și se schimbă prea des
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
când blamate, când marginalizate. Luana Pop a demonstrat că... ... valul instituționalizărilor legislativ-formale, mai degrabă aleatorii (din punctul de vedere al oportunităților sociale, al adecvării instituționale etc.), nu a făcut decât să creeze haos și anxietate în raport cu poziții sociale devenite din ce în ce mai precare, nesigure și amenințate de lipsa unor alternative viabile de supraviețuire socială. Ca urmare a instituirii și generalizării acestei stări, ar apărea o „continuă delegitimare a acțiunii sociale” și o legitimare a „strategiilor de corupție și abuz”, ca „principale forme de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituțională. În sfârșit, celor mai săraci nu le rămâne decât identitatea stigmatului de excluși sau marginali, care îi încarcă adesea cu ura neputinței. Aceste ultime două categorii se fixează individual și social în identități prefabricate, ce îi postează în arii precare ale individualizării. Lipsiți de reflexivitatea propriei construcții, rămân cantonați subiectiv într-o stare a lipsei de sens al vieții. Retragerea este o construcție identitară bazată pe ascunderea în invizibilitatea socială în vederea consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de consum și de acces la bunuri occidentale, a investițiilor în autostrăzi și în noile industrii IT; de cealaltă, o agricultură de secol al XIX-lea, gospodării ale producției autarhice, sărăcie lucie, cod lingvistic restrictiv, abandon școlar, mod de viață precar. Pe de o parte, individualizarea prin proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a orientării dominante a ethosului academic către instruire. Consecințele imediate sunt deja evidente: productivitatea cercetării universitare a scăzut spectaculos, mai ales în instituțiile cu un număr mare de studenți și cu venituri extrabugetare substanțiale, iar calitatea instruirii este mai degrabă precară, generând o inflație de diplome și o penurie relativă de competențe profesionale pe piața muncii. Dezechilibrul dintre instruire și cercetare nu se dovedește deloc o opțiune atractivă, iar universitățile noastre se confruntă cu o nevoie acută de schimbare a ethosului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fundamental în orice strategie de dezvoltare? Răspunsul presupune referințe la învățământul ca întreg și la prioritățile bugetare. În contextul învățământului, cel de bază pentru toți trebuie musai să fie o prioritate. Lipsa educației de bază, abandonul școlar sau o educație precară pentru tot mai mulți se asociază puternic cu sărăcia, delincvența, poluarea socială și ecologică, ineficiența economică, excluderea socială, democrația precară și cu tot cortegiul de alte neajunsuri sociale, culturale și economice. Pentru a contracara o astfel de stare, cu externalități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cel de bază pentru toți trebuie musai să fie o prioritate. Lipsa educației de bază, abandonul școlar sau o educație precară pentru tot mai mulți se asociază puternic cu sărăcia, delincvența, poluarea socială și ecologică, ineficiența economică, excluderea socială, democrația precară și cu tot cortegiul de alte neajunsuri sociale, culturale și economice. Pentru a contracara o astfel de stare, cu externalități sociale și efecte personale atât de indezirabile, investițiile publice în învățământul de bază nu pot fi sacrificate în numele formării unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de funcționare minime; - detașare de cercetare; - personal academic minim cu o periferie de împrumut; - satelizează universitățile tradiționale pentru expertiză și personal. Finanțare exclusiv bazată pe taxe de studii. Selecție negativă a studenților. Fundamentalism de „piață a calificărilor universitare”. Etică academică precară. Lipsă a serviciilor sociale pentru studenți sau comunitate. Detașare de piața muncii. Universitatea tranzitorie sau reflexivă Universitatea tranzitorie sau reflexivă este cel mai greu de descris, întrucât dimensiunile pe care le-am invoca pentru a o caracteriza iau de fapt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a lui Mihail Moxa, care introduce și trei scrieri bizantine, M. identifică fragmentele adăugate de călugărul român din cronicile lui Simeon Magistrul și Logofătul și din cea a lui Zonaras. Sunt contribuții care adâncesc cunoașterea multor aspecte și probleme încă precar cercetate, referitoare la cultura și literatura română veche în interferența ei cu cultura altor popoare europene, înlesnind, pe de altă parte, înțelegerea spiritualității române moderne: izvoarele, alcătuirea și finalitatea ei. Considerând scolastică și lipsită de argumente convingătoare împărțirea literaturii române
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
preferate au fost pedagogia și economia. Către instituții de învățământ superior se îndreaptă, în medie, 10% dintre cei care merg la liceu. Tendința este ca foarte puțini dintre absolvenții de liceu sau de facultate să revină în sat. Condițiile materiale precare au determinat, în unele cazuri, abandonarea studiilor. Pentru asigurarea condițiilor optime desfășurării procesului de învățământ, în mod uzual se procedează la analiza de oferte venite din partea diferitelor societăți care au ca obiect de activitate transportul de lemne. Aceste cheltuieli sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
locale este de 61 de kilometri din care 35 de kilometri sunt drumuri de pământ și doar 26 de kilometri reprezintă drumuri pietruite. Câteva sute de metri de drum au fost asfaltate în zona de dig a iazului. Din cauza stării precare a drumurilor, pe vreme nefavorabilă, accesul mijloacelor de transport (inclusiv ambulanțele sau mașinile pompierilor) este de multe ori imposibil. Legătura dintre centrul de comună cu orașul Săveni și municipiul Botoșani este asigurată prin trei curse de transport public. Alternativa utilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ambulanțele sau mașinile pompierilor) este de multe ori imposibil. Legătura dintre centrul de comună cu orașul Săveni și municipiul Botoșani este asigurată prin trei curse de transport public. Alternativa utilizării autoturismelor personale nu este deloc agreată de către proprietari din cauza stării precare a drumurilor. Cele aproximativ 50 de autoturisme deținute de localnici sunt rareori folosite, fiind preferat transportul public, datorită costurilor mai reduse: „Drumuri infernale; eu am avut o mașină pe care am făcut-o zob mergând numai câte 10 kilometri până la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
benzină cu 1.000 de lei” (cadru didactic). Liderii comunității admit că integrarea presupune unele efecte negative însă sunt așteptate, pe termen lung, schimbări pozitive în viața comunității. Faptul că sătenii își exprimă îngrijorarea se datorează, în opinia liderilor, informării precare sau incorecte cu privire la integrare. Este adevărat că traiul zilnic va fi afectat de reguli stricte sau de creșterea prețurilor, însă dezavantajele vor fi compensate de finanțarea unor proiecte de investiții în infrastructură. Caseta 2. Opiniile autorităților locale despre efectele integrării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Europa?” (inginer agronom, 72 ani); „Din punct de vedere geografic, sigur, iar din punct de vedere al mentalității se apropie de cea europeană” (preot baptist, 49 ani). Mulți respondenți menționează motivele pentru care Zerindul nu este încă european: starea economică precară, lipsa locurilor de muncă, câteodată mentalitatea oamenilor: „Am știi ce să facem, dar dacă n-avem bani ca să aranjăm casele, curtea...” (femeie, 41 de ani); „În agricultură, de doi ani de zile suntem pe nicăieri; nu trece nimic, absolut nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mare decât în alte zone din țară, însă oferta se reduce la slujbe prost plătite precum cea de paznic. În ceea ce privește continuarea studiilor la oraș, există un consens în privința faptului că toți părinții, chiar și cei aflați într-o condiție materială precară, fac eforturi și își dau copiii măcar la liceu, dacă nu și la facultate. Nu există cazuri în care un copil să fi reușit la examen și să nu fi fost susținut să meargă la liceu. Așadar, majoritatea elevilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
flori, și nu mizeria care e acum” (femeie, 59 de ani). În plus, există persoane care sunt nemulțumite datorită faptului că ceilalți dau drumul păsărilor pe stradă și aruncă gunoiul pe câmp. Actualul primar este considerat principalul vinovat pentru infrastructura precară și pentru oportunitățile de dezvoltare reduse în raport cu promisiunile campaniei electorale: „Cei de la primărie nu ne bagă în seamă, și primarul ne spune că «ce, dacă am promis, trebuie să și fac?», când îl întrebam de pietruirea și asfaltarea drumurilor” (femeie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
istoriei universale nu se poate mărgini într-un plan strict cognitiv. Cultul memoriei are o dimensiune patetică. Pentru creștini, memoria secretă câteva inevitabile semnificații soteriologice. Dacă cunoașterea este o foame înrudită cu iubirea, atunci când cunoașterea privește destinul umanității - oricât de precară -, avem deja începutul unei aventuri spirituale. Un destin comuntc " Un destin comun" Printr-un consens spontan, admitem astăzi că prezentul umanității are o pe cât de evidentă, pe atât de enigmatică determinare teleologică. Fie că ne place, fie că nu, masivele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de salarizare și relațiile cu antrenorul întrunesc cele mai reduse aprecieri din partea subiecților. Pentru practicanții sporturilor individuale, la chestionarul de coeziune a echipei sportive cel mai mult contează performanța și îmbunătățirea performanței sportive. Mai puțin apreciate sun următoarele aspecte: salarizarea precară, încrederea în colegii de echipă, ajutorul primit din partea colegilor în momentele dificile. Coeziunea echipei sportive este considerabil mai ridicată în cazul jocurilor sportive în comparație cu sporturile individuale. Rezultatele prezentate în diagramă reprezintă mediile obținute pe categorii de sporturi conform grilei valorice
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
coeziunea grupului sportiv este mai scăzută decât la practicanții jocurilor sportive. Pentru acești subiecți rezultatele cele mai mari au fost la itemii referitori la performanță și îmbunătățirea performanței sportive. Rezultate mai modeste au fost obținute la problemele legate de: salarizarea precară, încrederea în colegii de echipă și ajutorul primit din partea colegilor în momentele dificile. Coeziunea grupului sportiv și integrarea socială sunt considerabil mai puternice la subiecții ce practică sporturi de echipă în comparație cu practicanții sporturilor individuale, lucru relevat atât de rezultatele celor
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
2000 au arătat și mai elocvent că realismul politic era singura doctrină practicabilă în România postcomunistă, împingând în spațiul alternativ - tot mai dezorientat și mai puțin finanțat de Occidentul intrat într-un proces de încetinire economică, deci condamnat la subzistență precară, din moment ce misiunea sa nu mai este clară, iar resursele interne care să le înlocuiască pe cele externe întârzie să apară. S-a vorbit chiar de „moartea societății civile”: lucidul Andrei Cornea a fost contrazis amar - și, pentru mine, neconvingător - de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
formelor fără fond”5. Revista 22, de care am fost ani de-a rândul mai apropiat, a fost și a rămas singurul săptămânal care combină critica social-politică, analiza economică, dezbaterea de idei. Dar a avut și are o situație financiară precară - pe când alte reviste culturale și-au găsit sponsori generoși, săptămânalul din Calea Victoriei 120 nu a avut decât un sprijin material sporadic și imprevizibil; s-a fixat multă vreme pe o țintă generațională perdantă în timp (vârstele a doua și a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
credibilitate are un liberalism cu simbrie? Se putea face altfel în Europa anilor ’40-’60? Cele patru decenii de izolare a României de Occident, urmate de un deceniu și jumătate de lentă și confuză „revenire în Europa”, precum și situația încă precară a științelor noastre sociale au făcut ca asemenea probleme să rămână practic necunoscute la noi. În interesul unei discuții critice a trecutului european recent și încă activ, voi expune foarte succint chestiunea, insistând asupra aspectelor direct legate de problematica lucrării
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]