1,965 matches
-
că nu se va afla nimic despre încercarea noastră de a ne răzvrăti decât peste un car de ani, când oasele lui Davirum vor fi putrezind cu un glonte dat cu dedicație din partea Ministrului, iar noi vom fi atât de preocupați ascunzându-ne, încât nici nu vom ști când va veni și va trece momentul în care să acționăm, zise plictisit Fernand. O cale mai bună decât cea propusă de Corvium, eu nu văd, spuse Dragoș. Poate că nu e cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
schimbă... fie este ceva care din cauza căruia se modifică unele lucruri, fie așa este natura cărții. Deci cartea e scrisă, dar formele nu-i sunt fixe. Cam așa... De ce? Nu știu. E ceva care rescrie istoria. E interesant, zise el preocupat. Poate e un fel de palimpsest. Gândurile mi-au sărit deodată la Împărat. Mai trăiește? Felix Amadeo, mai trăiește? Ți-a spus și Baronul și ți-a dat de înțeles și tatăl lui Orande... Știu, îl întrerupsei, dar în Arvon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
serviciu, tot el era cauza grijilor mele căci, fiind uitate, acele intrări și ieșiri, care erau acolo dinainte de fondarea colegiului, nu au mai fost reconsolidate sau renovate și se aflau, probabil, într-o stare deplorabilă. Care-i problema? întrebă George preocupat. Inspectorul va chema întăriri și oameni auxiliari care vor reuși până la urmă să ne liniștească și să ne reducă la tăcere, îi împărtășii eu temerile mele. Cum adică? De unde știi că va reacționa așa? E normal, George. Atunci când ești sechestrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dragoste, Lisa stătea total nemișcată. După câteva minute părea să-i remarce frustrarea și începea să se miște mecanic și să scoată mici gemete, ca și cum așa i se spusese că fac oamenii în pat. Uneori, când Rick era îngrijorat și preocupat, ea îi spunea: „Oh, iubi, da, iubi, așa, iubi“, ca și cum asta ar fi trebuit să pună lucrurile în mișcare. Dar era mult prea evident că era totalmente neimpresionată. Rick făcuse niște cercetări și descoperise un sindrom numit anhedonie, incapacitatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de la spatele ei și, cât străbatem Încăperea imensă, aflată În penumbră, merg cu ochii țintă la covorul bej. N-o să casc ochii la vedete. N-o să mă holbez. N-o să... — Uită-te pe unde mergi ! Ups. Am fost atât de preocupată să merg cu ochii În pământ, că am dat drept peste Lissy. — Scuze, șoptesc. Unde să ne așezăm ? Nu-ndrăznesc să mă uit În jur după un scaun liber, ca, În cazul În care o văd pe Madonna, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Zevedei Barbu, anume ca să-i parvină lui Blaga spusele lui. Așa a rezultat o dușmănie mutuală, deschisă.“ /footnote> Blaga însuși recunoaște față de Noica, semnatar și el în primele numere din Saeculum, că i-a cerut lui Barbu să scrie recenzia. Preocupat să nu și-i antagonizeze pe elevii lui Nae Ionescu, informați deja de Grigore Popa despre povestea recenziei sale, și îngrijorat probabil că va pierde și colaborarea lui Noica, el îi furnizează acestuia o altă versiune a afacerii. Se întâmpla
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
noastre, ci ea este necesitate a existenței ființei noastre, ea este implicată în chip necesar în existența noastră spirituală.“ Și regula 2 din Underhill: E.U.: „Scopurile sale [ale misticii] sunt în întregime transcendente și spirituale. Ea nu este nicidecum preocupată să adauge, să exploreze, să rearanjeze sau să îmbunătățească prin ceva universul vizibil. Misticul nu ia în seamă acel univers, nici măcar în manifestările lui supranormale. Deși el nu-și neglijează, așa cum declară dușmanii săi, datoria față de cei mulți, inima sa
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
poate desfășura fără o echipă de profesioniști. Cele 3 cadre didactice din catedra de chimie Vulpoi Genovica, Condrea Adriana, Dumitru Mariana s-au remarcat printr-o pregătire profesională deosebită atât științifică cât și metodică, fiind în totalitate dedicate actului educațional, preocupate permanent de a insufla dragostea pentru chimie în mintea și sufletul elevilor. Conștienți că studiul chimiei contribuie la formarea capacității de a reflecta asupra lumii, de a identifica și de a rezolva probleme actuale ale omenirii, profesorii de chimie au
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
din mâna bătrânei, și-l vâră Într-un buzunar al scurtei de iarnă, ponosite. O privește pe bătrână, cum coboară treaptă cu treaptă, nesigură de picioarele bolnave. Nu mai ninge. Mașinile claxonează incontinuu din cauza ambuteiajelor și oamenii sunt nervoși și preocupați să iasă cât mai repede din vacarmul ăsta infernal. Antoniu se apropie de chioșc și, de data asta nu mai Împrumută ziarul, ci Îl cumpără numărând bănuț cu bănuț. Vânzătoarea Îi dă și un supliment gratuit: o revistă literară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
eu mă gândeam alternativ la saltea și la figura severă a conciergei helvete... Abia spre seară, pe la 6, când aveam deja contracții dureroase ca naiba la fiecare 10 minute, am chemat un taxi și am plecat toți trei, demni și preocupați, spre spital. Culmea, până acolo n-am avut nicio tresărire. L-am rugat pe șofer s-o ia pe lângă Universitate și apoi pe Rue du Calvaire, a zis că preferă pe la gară, dintr-un motiv ecologic absurd ; l-am lăsat
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
și suntem ca frații... ― Știu și eu? Eu sunt doar un sergent, iar domnul căpitan... ― Cine știe?... Dumnezeu îi mare și poate om avea noroc... ― Om vedea. Să nu zicem hop până n-om sări - a răspuns sergentul, cu aer preocupat. Când au ajuns în fața intrării unde era biroul de primire a celor chemați în concentrare, sergentul a comandat: ― Stai! Valiza jos. Aranjați-vă ținuta. După mine, marș! Cei doi au executat ordinele sergentului ca și cum atunci ar fi ieșit de pe poarta
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Era o femeie subțire, nu prea înaltă, cu părul cânepiu tuns până la nivelul umerilor. Înfățișarea ei era foarte plăcută, poate din cauza ochilor mari și cenușii și a gurii bine conturate, iar nasul subțire și ușor acvilin îi dădea un aer preocupat. În colțul gurii lui Cristi înflori un zâmbet slab, imaginându-și-o privind pe deasupra ochelarilor ușor lăsați pe nas, spre clasa plină de copii și vorbindu-le la fel de răspicat. Nici nu știa dacă purta ochelari, dar din moment ce era profesoară, trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să stea cineva sus, acolo, într-o mașină, eu cred că aș fi cel mai nimerit, care să declanșeze mecanismul, imediat ce duhul intră în cutie. Mihailovici examina desenele cu foarte mare atenție, urmărind explicațiile lui Godunov. Pare interesant, mormăi el, preocupat. Nu prea înțeleg eu mare lucru de aici, dar cred că va funcționa. Iată cum am plănuit că va trebui să acționăm! spuse Boris. După ce construim dispozitivul, îl ducem sus pe platou, chiar lângă intrarea în peșteră. Îl armăm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îmbărbăteze la o crâșmă cu program prelungit, lăsând ușile la casă deschise vraiște. L-am întâlnit a doua zi, pe când îmi beam doza la „Carmen“. Pe trotuarul stricat de pe Sfânta Vineri, el fuma din țigările lui populare, cu un aer preocupat: Ce să fac acuma, domnu’ Tudor, cu-o sută de euro (atâta se înțelesese să-i plătească despăgubiri oamenii ăia - dintr-odată nu mai erau „țiganii“)? Mama (acasă): De ce nu i-ai spus, dragă, să-și plătească datoria la întreținere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vreo săptămână, două, Îi spun că sunt chemat la județ și lipsesc vreo două zile de acasă. Bă, da’ nătlăfeți mai sunteți, lasă că vă Învăț eu să mințiți. Am un plan: vă duceți frumușel acasă, așa, cu mutre serioase, preocupate, și spuneți că mergeți cu mine la județ la un congres cu partidul din care facem parte, care o să țină vreo două zile, unde se discută despre politică si ele nu o să vă mai Întrebe nimic fiindcă nu se pricep
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
cufundat ușor, cu zeci de precauțiuni, într-un fotoliu de lângă fereastră. Mihaela s-a așezat pe scaunul de la masa ei de lucru, fără să se uite la mine. Aștepta probabil să deschid eu întîi gura. În această așteptare, se juca, preocupată, dese-nînd cu creionul figuri pe o foaie de hârtie. Între noi coborâse o tăcere de plumb. Îmi sta pe buze să o întreb ce avea de gând să facă, s-o acopăr de mustrări pentru îndărătnicia ei și mai cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Și-a ascuțit iataganul, a șters de praf buzduganul, și-a pregătit arcul cu câteva săgeți otrăvite, apoi și-a pus la punct platoșa cea veche pe care o avea de zestre de la tat-bătrân. Cum toți își vedeau de treabă preocupați fiecare cu ale lui, din pomăt au auzit zgomot de luptă din partea lui Stup. Căiță a lăsat totul baltă și a plecat până acolo să vadă despre ce este vorba, dar mare lucru nu a putut să vadă și de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de starea vremii. Cina o vom lua, între orele 19,00 ― 21,00, în salonul aflat, parcă la "nivelul Venus", unde te așezi la masă, ca la restaurant, consulți lista, aștepți să vină chelnerul și comanzi. Cinăm fără chef, tăcuți, preocupați. Unii nici n-au venit la masă. Sper că voi reuși să dorm la noapte. Prima noapte petrecută pe mare. Bine că n-am uitat să-mi aduc somnifere. Îmi atrage atenția un tip bizar, efeminat și cu un aer
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
vapor, teoria se dovedește falsă. Căci avem câțiva "seducători" printre "croazieriștii" români. Cel mai activ se arată a fi "Bruno" care se învîrte asiduu printre femei, fără să-l deranjeze vârsta. Nu știu cu cât succes. Îl văd, însă, mereu preocupat să nu rateze ocaziile de a-și lărgi orizonturile. B. e mai discret și unilateral. Se pare că, prin el, reușim să facem o bună impre-sie în nordul continentului. Nici la capitolul "figuri pitorești" nu stăm rău. Un "poet metafizic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
strălucite înainte de a fi bântuit de reverii teroriste. Ar fi, după unele zvonuri, un foarte avizat filolog. Cam straniu, dar tobă de carte. Silueta lui fină, fragilă, vulnerabilă pare să facă legătura dintre bibliotecă și ospiciu. Pe vas, e mereu preocupat. Apare pe neașteptate, căutând, parcă, pe cineva sau ceva, după care se îndepărtează. Foarte rar stă, ca acum, pe scaun, nemișcat... N-are, însă, aerul că ascultă poemele poeților turci. E îmbrăcat într-o redingotă gri, cu brandenburguri închise la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să-și piardă cunoștința. Situația ajungea tocmai la acest grad de disperare. - Aș vrea să știu, spuse lent Enro cel Roșu, ce te-a făcut să te oprești în centrul de control și să privești pe fereastră. De ce fereastra? Părea preocupat. Ochii nu-i erau dușmănoși, dar scânteiau întrebători. - La urma urmelor, ai mai văzut orașul? Gosseyn nu putu să răspundă. Întrebarea amenința cu topirea lui Ashargin. Gosseyn ducea o luptă sălbatică pentru a-și păstra controlul, în vreme ce fața lui Enro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
încruntă. Fără îndoială, aici era pericolul. Deși poseda un distorsor organic, adică, așa cum îi spunea el, creier secund, cunoașterea sistemului distorsor mecanic al civilizației galactice rămânea neclară. În această neclaritate consta slăbiciunea lui și capcana, dacă era vorba de așa ceva. Preocupat cum era, se îndepărtă de tabloul de comandă. Rămase în picioare, ezitând între diverse posibilități, când Leej spuse: - Trebuie să dormim. - Nu, cât suntem pe Yalerta, zise Gosseyn. Planul său esențial era destul de clar. Exista o marjă de eroare între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
îl facem într-un camion de ocazie, care a transportat sacii cu făină la port și apoi se întoarce să încarce din nou. De multe ori ne ducem chiar pe jos, și soarele lovește cu toată forța în noi. Ioana, preocupată de ce o să afle, nu se plânge de drum. Dimineața rămânem în port, căci Ioana are treabă să aranjeze prin cameră (Helene e zilnic la Cavarna ca să ajute pe doamna Axente) și să facem plaja. Încercăm chiar de dimineață să aflăm
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu Hideyoshi. Katsuie îi urmase sfatul și hotărâse că era cel mai sigur mod de a face față situației. — Dacă mai aveți și altceva ce-ați dori să-i spuneți Seniorului Inuchiyo, trimit încă un mesager, repetă Gozaemon, observând expresia preocupată a lui Katsuie. Katsuie le mărturisi celor doi îndoielile lui: — La consfătuire, am stabilit să trimit doi vasali de încredere, împreună cu Inuchiyo, pentru a negocia pacea cu Hideyoshi, dar acum nu mai știu ce să zic. Ce vreți să spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
așteptarea ședinței învăluite în mister, un murmur reținut și oarecum neliniștit se ridica în spațiul vast, înalt și difuz-luminos de deasupra stalurilor înclinate. Lângă Dragoș, Jipa, c-o figură de connaisseur blazat, își plimba privirea alene peste sutele de capete preocupate să afle noutăți de la vecini. Însă nimeni nu părea să fie la curent. Da' știu c-au făcut ceva mobilizare! Nu-i chiar ca la chemarea sub arme, dar e la fel de înălțător! Pocnind din bici pe lângă boi!... Jipa se răsuci
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]