1,626 matches
-
am părăsit bucătăria și, ieșind în curte, am mers prin zăpada topită, mai străin de seara aceea limpede de primăvară decât un marțian. Nu, nu eram îngrozit de episodul din deșert. Povestit în felul acela banal, niciodată nu va putea, presimțeam, să se elibereze din închisoarea aceea de cuvinte și de gesturi cotidiene. Intensitatea lui avea să rămână tocită de degetele groase care apucau un castravecior, de du-te-vino-ul mărului lui Adam de la gâtul musafirului nostru, care-și înghițea votca, de țipetele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
evitat. Când Saranza dispărea din fața ochilor noștri, știam că, în curând, linia terasamentului avea să se desprindă de orizont, iar șinele să lucească. Și, o dată trecut acest hotar, aproape că sosisem - dincolo de văgăunile care brăzdau stepa cu tranșeele lor abrupte, presimțeam deja prezența râului. Parcă ne aștepta... Charlotte se instala cu o carte la umbra sălciilor, la un pas de curentul apei. Eu, până la epuizare, înotam, mă scufundam, traversând de mai multe ori râul îngust și nu prea adânc. De-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
familiilor Belval și Castelot și cartea aceasta, în marchetăria colorată a coperților, sub eticheta: „Noutăți din romanul francez”... Spre seară am ajuns la pădurea din lande. Voi merge acum, mă gândeam eu, timp de două zile sau poate mai mult, presimțind, dincolo de colinele acoperite de pini, eterna așteptare a oceanului. Două zile, două nopți... Grație Însemnărilor, timpul dobândise pentru mine o densitate surprinzătoare. Trăind în trecutul Charlottei, mi se părea, totuși, că nu simțisem niciodată atât de intens prezentul! Peisajele de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Masson caută să descopere conceptele religioase pe care le conțin numele divine venerate de credincioșii musulmani. Dumnezeirea, infinit de simplă în realitatea să, apare complexă ochilor inteligenței umane, iar numele divine arată modul în care credincioșii au exprimat ceea ce au presimțit cu privire la atributele divine. Numele divine din Coran sunt grupate tematic, după cum se referă la unitatea (cap. III), transcendență (dar și proximitatea) lui Dumnezeu (cap. IV), imutabilitatea (cap. V), veșnicia (cap. VI), atotputernicia (cap. VII), bunătatea (aici intra și „Dumnezeu, Principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Divinația este o activitate magică asociată cu situații de incertitudine, În care interpretarea evenimentelor și luarea unei decizii nu se mai pot baza pe rutinele existente. De aceea, ea apare ori de câte ori indivizii sau comunitatea se confruntă cu un pericol sau presimt o posibilă confruntare. Ceea ce Înseamnă că divinația este frecvent asociată cu celelalte activități magice (vindecare, vrăjitorie de apărare, șamanism etc.), pe care le precedă sau pe care le duce la bun sfârșit. Așa cum observa Victor Turner (1968), divinația se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de copaci, rănindu-mi genunchii. Apoi răsuna pe neașteptate chemarea unei păsări, orăcăitul unei broaște, și o nouă speranță Începea să ne Însuflețească. Cu siguranță că se află apă prin apropiere. Calul Însetat simțea În coaste pintenii călărețului, dar Îi presimțise intențiile și pornise Într-un trap Însuflețit. O baltă, un creek sau chiar un pârâu se afla În fața 136 H. Matei, op. cit., p. 96. 137 Enciclopedia de istorie universală, p.265. 66 noastră. Calul este imediat ușurat de povara lui
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gândeam chiar să te strig, dar nu am realizat efectiv că efectul a fost chiar atât de puternic și am renunțat... Dorin Popa: Tocmai pentru că erai unul dintre puținii care nu se arăta suferind din cauza regimului, parcă mereu aveai, știai, presimțeai o ieșire, o scăpare, o supapă, erai, pentru mine cel puțin, mai liber. Și, în momentul în care și tu mi-ai spus acele cuvinte, totul părea pierdut. Gata, nu se mai poate face nimic voi fi gândit! Acum, având
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de o lectură sceptică, precaută, versată, tolerantă până la nepăsare, receptivă până la anihilarea oricărei dorințe anterioare textului Desperado. Autorul de rețete Desperado tratează de boala convențiilor unice un lector care de fapt îi ascunde cât este de sănătos. Pentru că acest lector presimte deja haosul de convenții nu se va ajunge la o eopcă post-Desperado, când opusul a ceea ce ne place acum va învinge. Capitolul 2 Proza 2.1. Peter Ackroyd: Simultaneitatea universală Peter Ackroyd scrie în forță și își îmbrâncește lectorul în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
remarcabilă, un amestec între literatura unui autor ori altul și sensibilitatea lui Ackroyd, dar nu duc intriga cu nimic mai departe. Visele doar întăresc credința că trăim în interiorul unui atom minuscul, parte dintr-un univers nesfârșit, pe care Tim îl presimte fără a-l înțelege de fapt. El vorbește despre "lumea aceea în care am intrat pentru scurt timp". Bunicul lui, William Sinclair, care vine să-l ia de la tatăl lui și să pună capăt timpuriei lui comuniuni cu inexprimabilul, habar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din pântece să devină imaginea morții? Împins înapoi în ființa mamei, Odilo ne părăsește. Acesta e pentru el momentul morții, când i se permite să se schimbe. Îl așteaptă altă existență. Cele două euri Odilo și Eu se contopesc și presimțim avertismentul autorului, că istoria s-ar putea repeta: Plecăm iar, pe câmp. Odilo Unverdorben și inima lui deschisă. Iar eu înăuntrul ei, eu, cel venit într-un moment rău ales prea curând ori mult prea târziu. (p. 173) Eul interior
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
necruțătoare. Iubirea este și nu este reală. Incident închipuie un "tu" și un "eu" întinși în nisipul cald. Ea adoarme și "visează că se prăbușește". În vis, poeta cu ironie Desperado trăiește "toate miturile peșterii", "toate / miturile tunelului, turnului, fântânii", presimte spaima morții. Când se trezește, moartea e doar la un pas: Fluxul e cât pe ce s-o înghită, pe când "el" se uită, fumează și așteaptă sfârșitul. Gând crud, în versuri de o cruzime sugestiv pusă în cuvinte: Cum zăceai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
versuri, care nu se dezmint în nimic din tot ce am scris. Mila pentru lumea pe care ploaia o întinează cu astfel de pete întunecate mă copleșește. Vorbești de distopie, și se poate ca ea să fie mereu prezentă: poemele presimt că așa stau cu adevărat lucrurile pe lume, dar refuză să se pronunțe. Ca idee, distopia e prea la îndemână, prea teatrală. Tocmai de asta și refuz distopia clădită cu bună știință. Ca presimțire rea, distopia e mult mai puternică
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
veneau oameni bolnavi și se vindecau. Diavolul însă îl ispitea mereu, vedeniile îl urmăreau, Thaïs îi apărea, uneori, ispititoare, sub forma Elenei din Troia. Îndârjit, ar fi vrut să-i ucidă pe toți cei care au iubit-o pe Thaïs. Presimțind că Thais este bolnavă, a plecat la mânăstire în Libia. Întradevăr, Thaïs zăcea de trei luni de friguri, dar tot frumoasă era. În prezența lui a închis ochii. Disperat, a implorat-o să se ridice. Schimbând registrul gândurilor, și-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să-și aducă la maximum scena sub ochi căci astfel cel care vede ca și cum ar asista la acțiuni ar ști cu mai multă eficacitate să descopere ceea ce este potrivit, fără a lăsa să intervină vreo contradicție internă". (cap. 17) Aristotel presimte, cu mult înaintea semiologilor, că specificul scriiturii dramatice rezidă în punerea în spațiu a verbului. Mai mult, spectatorul este, după părerea lui Aristotel, singurul judecător al calității unei piese de teatru. Cât timp un text nu a fost supus atenției
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
primatului religiozității interioare asupra componentelor mitico-rituale ale religiilor tradiționale. Dacă, așadar, Apollonius al lui Filostrat este În mare măsură un Înfăptuitor de miracole și dacă În activitatea lui elementul divinatoriu ocupă un rol important, fiindu-i recunoscută facultatea de a „presimți și prevesti evenimentele” (I, 2), toate acestea fiind aspecte care i-au adus acuza de magie, accentul cade mai ales pe calitatea lui de „filozof”, bogat În Înțelepciune adevărată și plin de virtute, depozitar al unor extraordinare și numeroase cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
împlinească gestul, cel nehotărât cunoaște melancolia infinită ce izvorăște din luciditatea și neputința sa. Orice rămânere în spațiul ruminativ al conștiinței este însoțită de melancolie. Căci nehotărâtul cunoaște vacuitatea oricărei hotărâri. Din fapte, el reține agitația, aburul inconsistenței lor. El presimte depărtarea în care toate deciziile se întâlnesc și se anulează, oboseala finală a celui care-a făptuit, distanța dintre faptă și răstălmăcirea ei. Cel nehotărât nu are încredere decât în luciditatea care-l împiedică să ia o hotărâre. El și-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
categorii de etnici germani din Iugoslavia și România au rămas În captivitate pentru că acordurile de la Potsdam nu acopereau cazul lor. Dar În numai șase ani, pe un continent mutilat, Înveninat și sărăcit, care traversase ani teribili de război și care presimțea deja scindarea adusă de Războiul Rece, guvernele militare aliate și agențiile civile ale Națiunilor Unite au reușit să repatrieze, să integreze sau să instaleze milioane de oameni disperați de pe tot continentul, din zeci de națiuni sau comunități. La sfârșitul anului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înțeles perfect oportunitatea creată de noile circumstanțe: În loc să profite de ocazia reînarmării, RFG s-a abținut. În schimbul contribuției germane la apărarea Occidentului, Bonnul a cerut recunoașterea internațională deplină a RFG și amnistierea criminalilor de război germani aflați În custodia Aliaților. Presimțind că o astfel de Înțelegere ar putea fi pecetluită fără știrea lor, francezii s-au grăbit să descurajeze ideea unei contribuții militare germane la NATO cu o contrapropunere. În octombrie 1950, prim-ministrul francez René Pleven a sugerat Înființarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aboli.1408 À d'autres occasions, c'est la virgule celle qui remplace le tiret dans ce recueil de traductions.1409 Parfois, la traductrice emploie un tiret même și le texte de départ ne contient pas de tiret : Nu-mi presimți văpaia când în brațe îmi tremuri că un picur de rouă-mbrățișat de raze de lumină ? (Nu-mi presimți ?) (Blaga, 2010 : 34) Ne pressens-tu pas la flamme quand dans mes bras tu es tremblante comme une goutte de rosée enserrée par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de traductions.1409 Parfois, la traductrice emploie un tiret même și le texte de départ ne contient pas de tiret : Nu-mi presimți văpaia când în brațe îmi tremuri că un picur de rouă-mbrățișat de raze de lumină ? (Nu-mi presimți ?) (Blaga, 2010 : 34) Ne pressens-tu pas la flamme quand dans mes bras tu es tremblante comme une goutte de rosée enserrée par des rayons de lumière ? (Ne pressens-tu pas ?) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 69) Ne pressens-tu pas mă flamme quand tu trembles
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1998 : 92) Le sommeil est bien doux. (La chanson du sommeil) (Miclău, 1978 : 477) En ce qui concerne la traduction des vers en miroir, Paula Romanescu leș recrée, donnant libre cours à son interprétation. Par exemple, le poème Nu-mi presimți (Ne pressens-tu pas ?, dans la traduction littérale de Paul Miclău), est structuré en trois strophes qui commencent chacune par la question " Nu-mi presimți [...] ? " du titre. Paula Romanescu reformule chaque question et, par son choix, elle affecte la symétrie des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paula Romanescu leș recrée, donnant libre cours à son interprétation. Par exemple, le poème Nu-mi presimți (Ne pressens-tu pas ?, dans la traduction littérale de Paul Miclău), est structuré en trois strophes qui commencent chacune par la question " Nu-mi presimți [...] ? " du titre. Paula Romanescu reformule chaque question et, par son choix, elle affecte la symétrie des vers d'origine. On peut lire dans son texte-traduction leș questions successives " Comprends-tu [...] ? ", *" Préssens-tu [...] ? " et " Devines-tu [...] ? ", qui introduisent une variation dans le discours poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
81). L'adverbe " odată " (" un jour ") est traduit par " une fois ", solution qui rend le texte cible confus. " O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu/mai mare !? " " Ô, jamais je n'ai vu Dieu/avec plus de grandeur !? " (Nu-mi presimți ?/ Ne pressens-tu pas ?) (Veturia Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 69). Dans le texte source, " mai mare " est un adjectif (" plus grand "), et non un adverbe de manière, comme le considère la traductrice. " Înalt unicorn fără glas/s-a oprit spre asfințit să asculte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mâini/Jolies mains...) (Romanescu, 1998 : 23) ; " de la-nceputul lumii " (" dès le commencement du monde ") " dès l'aube première du monde " (Pax magna/Pax magna) (Romanescu, 1998 : 14) ; " picur de roua " (" une goutte de rosée ") " une perle de rosée " (Nu-mi presimți ?/ Le comprends-tu ?) (Romanescu, 1998 : 19) ; " gândind aiurea " (" distrait ") " égaré/au labyrinthe de mes pensées " (Mugurii/Leș bourgeons) (Romanescu, 1998 : 38) ; " drumul meu îl ține soarta-n palme " (" le sort tient dans să main mon chemin ") " Et le destin/Tient dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
agir je ne suiș pas) 1 fois ; Bunăvestire (Annonciation) 2 fois ; Cuvântul din urmă (Le moț de la fin) 1 fois. 4. Fréquence des vers en miroir dans la poésie de Blaga : V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît.: Nu-mi presimți ? Ne pressens-tu pas ?), p. 34 ; O toamnă va veni (Un automne viendra), p. 56 ; Veniți după mine, tovarăși ! (Suivez-moi camarades !), p. 65 ; Lumină de ieri (La lumière d'hier), p. 167 ; Moară (Le moulin), p. 472 poème construit sur une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]