70,602 matches
-
o purtăm, o prețuire ce se prezintă vrîstată de șerpuirile dialectice ale duhului critic pe care, întrupîndu-l d-sa cu acuitate și nu fără zvîcnirile unei remarcabile libertăți stimulative, s-ar cuveni a-l tolera și la alții. P. S. Să presupunem că tăcerea cu care dl Alexandru George întîmpină alte obiecții ale noastre să fie o tăcere aprobatoare?
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
acceptabilității, mi se pare a fi enunțul despre "valul de prostituate din fostele țări comuniste" (EZ 135, 1992, 5). Stîngăcia sa este însă minoră în comparație cu aceea a unui titlu recent: "Salbă de atentate anti-israeliene" (EZ 2807, 2001, 1). E de presupus că, sub presiunea automatismului de limbaj, autorul articolului nu a perceput conotația pozitivă stabilă a metaforei salbă de... Ar fi mai grav dacă formularea ar constitui încă unul dintre exemplele manierei de un gust foarte îndoielnic manifestate în publicistica românească
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
vor fi mereu altele. Deprinse din veacul al XIX-la să caute modele în afară, elitele românești vor traversa ciclic crize de adaptare: soluțiile din afară sunt gata făcute și nu rămâne decât să le studiezi și cultivi, pe când cele dinlăuntru presupun schimbarea fondului, probă de foc, titanică și mai ales - fatalitate! - de durată lungă. De aici dedublarea discursului despre modernizare și inevitabila cenzură a simțului realității la cei mai mulți. Dar nici cei puțini, criticiștii, nu erau într-o postură mai comodă, ei
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
și comunicarea cu el, ca și aceea cu costumul, parte din structura unui personaj. Dar și asta se vede din ce în ce mai rar pentru că s-a diluat gustul intervalului petrecut și consumat împreună, umăr la umăr, cu respect, visceral, pasional, total. Teatrul presupune o alchimie specială, individuală și deopotrivă colectivă, un exercițiu în care fiecare învață, de fiecare dată, să-și dreseze orgoliul exacerbat poate, să-și modeleze ființa pe scenă, să toarcă de plăcere. Chiar și atunci cînd nu este vorba neapărat
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
în relație cu care încălcările ce se mai produc, "ale regulilor elementare ale criticii, acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul de cenzură și dirijism o amputa ori o interzicea pur și simplu: "În comunism să fi fost oare posibilă polemica sau simpla discuție (pe care mai ales aș fi dorit
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
un satrap local analfabet, asta o știam mai demult. Că prefectul, aflat în teleconferință, nu s-a deranjat să dreagă busuiocul stricat de colegul de coaliție, probabil de teamă că Adrian Năstase îi va simți lipsa pe ecran, asta o presupunem acum. În orice caz, atitudinea aculturală a Constanței, prin reprezentanții săi aleși, i-a amuțit și pe Tavitian și pe saxofonistul Vapirov, cum ne-a amuțit și pe noi. * Și ca să ne consolăm puțin, iată, cenzura funcționează și la americani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
vreo tîlhărie tocmai într-un asemnea spațiu, după cum trag nădejde ca pe străzile Atașamentului, Abnegației, Imboldului, Preocupării, Duioșiei sau Inocenței să nu se întîmple nimic reprobabil. Sînt totuși pregătită și pentru deziluzii: har Domnului, orașul are și strada Existenței, ceea ce presupune viață, înfruntări, drame, cu totul altceva decît strada Vidului, de pildă. Îmi devine limpede că Bucureștii - în care locuiesc de multă vreme - mai au sufieciente mistere și atracții. În plus, descopăr că e și un oraș cu mare respect față de
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
cu transparența limbii native, dar și prin conștiința lingvistică pe care o pun în evidență: a importanței limbii în genere, a funcției unora dintre nivelurile ei (fonic, sintactic, semantic), a regulilor specifice fiecărui nivel. O descriere generală a fenomenului ar presupune o sistematizare în funcție de mai multe criterii: după cum limbilor li se atribuie sau nu un nume (glotonim) și deci o identitate imaginară extratextuală, după cum acoperă un întreg text sau doar fragmente din el, după cum se prezintă ca limbi umane, animale (mai
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
Curriculum la Decizia Școlii), unul din elementele de maximă noutate în cadrul schimbărilor aduse de noua filosofie a învățământului, trebuie ținut cont de faptul că profesorii nu par să fie împotriva acestei modalități de personalizare a școlilor. E adevărat că CDS presupune cunoașterea unor tehnici adecvate de proiectare didactică și înseamnă responsabilizarea tuturor celor implicați în propunerea și elaborarea CDS. Dar e un lucru mai mult decât evident că școlile nu seamănă între ele și că trebuie exorcizată tendința de a asimila
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
declarații, MEC pare să fie favorabil continuării reformei. Discuțiile vor continua și vor trebui dezbătute și analizate cu maximă seriozitate deciziile de ultimă oră și semnificațiile lor. Reforma nu e o chestiune de ambiție politică sau de impact electoral. Ea presupune înainte de orice o filosofie coerentă care însoțește și garantează schimbările. La Forumul de la Sinaia, oameni din toate sectoarele sistemului de învățământ au început discuții bazate pe date concrete venite dinspre beneficiarul numărul 1 al reformei, școala românească. A fost doar
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
privește pe criticii mei: accept cu gratitudine corectarea unor date eronate. Dar sugestia că sunt parte a unei conspirații e atât de absurdă, atât de "balcanică" (așa cum n-aș spune niciodată), încât n-aș fi putut-o inventa! Cine se presupune că se află în spatele meu? Naționaliștii unguri? Partizanii renașterii otomane? Industriașii germani care-ar încerca să diminueze valoarea investițiilor române pentru a înșfăca niște contracte avantajoase în Moldova? Evreii din New York care încearcă să-și obțină proprietățile din Sighet? Poate
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
altor națiuni europene, care are interesante obsesii și forme de paranoia (pe care se pare că le-am ilustrat în mod greșit, după cum rezultă din răspunsurile iscate de articolul meu) și care este un caz-test pentru bunăvoința Uniunii ce se presupune a fi deschisă tuturor europenilor. À propos - mi se pare mie sau traducerea induce un ton mai critic și mai abraziv decât originalul englez? Sau cel puțin așa mi-a comunicat cineva din România. Ar fi păcat. Alte articole ale
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
la emisiunea mea de la Protv, am descoperit cu oarecare uimire că numărul periodicelor culturale din țară e mai mare decît îmi închipuiam: în jur de o sută. O medie de 2-3 pe județ. Aceste periodice apar cu greutăți ușor de presupus. Dovadă periodicitatea neregulată, numerele duble, triple sau cvadruple, întîrzierile de luni și luni (ieri citeam Steaua din Cluj, numărul pe august-septembrie), absențele de pe piață ori disparițiile subite. Nu le cunosc tirajul, dar bănuiesc că el este de cîteva sute, pînă
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
de sex. N.M.: Asta e adevărat, dar ce au ele de a face cu o revistă de cultură? Habar n-am cine dă 40-50.000 de lei pe o revistă numai ca să privească o femeie goală într-o poziție lascivă. Presupun că doar obsedații, patologicii. Nici măcar adolescenții, destul de precoci sexual astăzi spre a nu mai avea de ce să cumpere reviste erotice ori pornografice. Și, totuși, se găsesc investitori dispuși să arunce sute de milioane pe asemenea stupide publicații. Dacă un Borcea
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Și provin mai toți, fie din învățămîntul universitar, din corpul de foști sau acutali redactori ai editurilor specializate în editarea clasicilor și din cercetători ai institutelor specializate. Această muncă, parafrazîndu-l pe Creangă, care nu e de talent, ci de silință presupune mulți ani de abilitare, complexe cunoștințe filologice, de istorie literară și culturală, de istoriografie politică, într-un cuvînt, erudiție. O astfel de pregătire nu se obține de azi pe mîine și se impun măsuri competente pentru a o asigura. Pentru că
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
a dtale: Arta prozatorilor români. Este acolo totuși o confuzie de preocupări, încît nu știe omul unde să te așeze. În fond e o carte științifică fiindcă aplici o metodă urmărind obiectiv rezultatele. Critica e un gen independent, care deși presupune preparația științifică, se desprinde ca și literatura pură de mișcarea strict investigativă, făcîndu-și un scop nu dintr-un adevăr abstract, cît din unul viu"... (Scrisori către Tudor Vianu, vol II, 1994, p. 280). Cum se vede, Călinescu îi reproșa, și
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
explodează" de feminitate la apropierea lor, precum Irena (Pîndă și seducție), care ia proporții și aleargă uriașă, voluminoasă, "ca un animal mare, ca un cal, ca o iapă enormă" așteptînd cu exaltare și supunere atacul lui K., pe care-l presupune undeva "în spatele ei enorm și superb de vacă antică" - sau așteaptă virgine, desăvîrșindu-și feminitatea cu răbdare în trupul lor rotunjor, venirea lui Zeus (marele, singurul etc.), ca Alberta din Amfitrion. Acestea sînt, repetă pisălog naratorul, temător că nu s-a
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
nu se putea indigna nimănui, trebuia să înghită toată abjecția zîmbind!". Pachetul e complet. Feminismul e o plagă, iar condiția de vită mută, deși cauzează suferință, e de preferat pentru tragismul ei înălțător, gratificant prin însăși greutatea pe care o presupune. Bonus. încă prizonieră la cei 4, speriată, Lelia ar fi dorit să se plimbe pe stradă cu Grobei, printre "vagabonzi, neamuri simple, servitoare sau cele care ar fi meritat să fie, textiliste, strungari, ucenici precoci, inși cu reală candoare sub
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
fost prima mea percepție și cea mai de seamă. Nu începusem încă să conturez locurile mai sumbre ale universului pe atunci, în jurul vârstei de douăzeci de ani, poate că nici nu știam cum s-o fac, în fond, aveam credința, presupun, că iubirea pentru o femeie poate să fie un mod de apărare. Recunosc că era un lucru pe care-l credeam doar pe jumătate. Am să revin la distopie mai încolo. Așa cum spui, 'blândețea' e o constantă, chiar dacă există momente
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
iubire, dorință și artă, care mi se par a fi parte dintr-un tipar unic. Postulatul meu, oarecum un ecou al lui Blake, e o ecuație: Dorința e Foc și Energie; dar Iubirea e mai profundă și mai sigură. Ea presupune virtuți, pe când dorința presupune mai ales energie. Viața trebuie să accepte încordarea dintre cele două. Când spun dorință mă gândesc la cea fizică, dar și la dorința adâncă inspirată de tot ce e Altul și viabil ca idee. Pornind de
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
care mi se par a fi parte dintr-un tipar unic. Postulatul meu, oarecum un ecou al lui Blake, e o ecuație: Dorința e Foc și Energie; dar Iubirea e mai profundă și mai sigură. Ea presupune virtuți, pe când dorința presupune mai ales energie. Viața trebuie să accepte încordarea dintre cele două. Când spun dorință mă gândesc la cea fizică, dar și la dorința adâncă inspirată de tot ce e Altul și viabil ca idee. Pornind de aici, Moartea e viabilă
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
împrejurări și concepte autorul însemnărilor își transpune propriile ipoteze de lucru. Pasiunea sa este genuină, proteică și longevivă. Propensiunii gospodărești la sistem el îi opune, cu o mai fluvială vioiciune și nestatornicie, fragmentul aluvionar. Nu e lipsit de temei să presupunem că forța risipită a cărții semnifică nu ratare ori irosire, ci voia firii autorului - chiar peste voia lui. Consecințele bune ale acestei "strategii" sunt un ton liber asumat, curgător, absența salutară a mizanscenei și transparența confortabilă a bibliografiei. Vasile Băncilă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
ca premise elementare și limpezi, carteziene, dificultățile și apriorismele discursive ale celor 18 filosofi abordați pe parcursul a cca. 200 de pagini. îi lipsesc din păcate cărții, iritant, minime explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că ele există într-un volum I la fel de slab difuzat ca și cel de față). Titlul mi se pare de asemeni nemeritat de prost ales, lax și impersonal, din specia hibridă a caligrafiei pe bonul de casă și a limbii
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
directe. Puteai scrie un lucru, iar cel de lîngă tine chiar înțelegea complet mesajul. Dar a fost o perioadă de început. Un început pe care Gheorghe Grigurcu n-a mai putut sau n-a mai vrut să-l depășească. Acuza presupune un curaj, dar are și un inconvenient: este ușor de scris și se epuizează repede. Un scriitor de meserie (cum este criticul în cauză) și-a condamnat scrisul pentru apărarea unei cauze. Acesta este paradoxul lui Gheorghe Grigurcu: s-a
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
mai ,,încărcat" tematic, dispărut în arhivele Securității române sau mai departe arestat tot acolo, unde va încerca o definiție pe linie dostoievskiană a fenomenului legionar, fără să fi aderat la mișcarea legionară care, însă, îi trezise un pasionat interes, de presupus în căutarea acelor obscure filoane ce complinesc o psihologie de mase cu coloratură mistică și cu explozii de violență, nihilism, autodistrugere. Dezbatere care, de altminteri, continuă să genereze contrarietăți în acțiunea unor ipoteze puternic opuse și în societatea de azi
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]