3,388 matches
-
uitat este acela de lăsat temporar acolo, nu se știe din ce motive, de cel care a făcut o pauză de lucru. Este și cel În care găsim În mintea noastră reprezentarea aproape neutră a obiectului, fără a face alte presupuneri cu privire la locul, momentul și motivul pentru care pictorul nu se află În fața șevaletului. În sintagma de mai sus Însă, uitat are un evantai mai larg de semnificații care ne pot trimite Închipuirea către situații diferite. Poate că cel care picta
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mare măsură responsabilă pentru criza din perioada interbelică. Mulți cercetători, în special în Statele Unite în anii '60, credeau că schema teoretică propusă de Morgenthau era prea imprecisă. Exemplele istorice fuseseră utilizate mai mult pentru a susține decât pentru a demonstra presupuneri ingenioase privind modelele generale ale relațiilor internaționale. În consecință, disciplina rămăsese în mod semnificativ în urma economiei, care utiliza o metodologie sofisticată preluată din științele naturale pentru a testa ipoteze, pentru a identifica legi generale și a prezice comportamentul uman. Susținătorii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu doar explică sau prezic, ci ne spun ce posibilități există privind acțiunea și intervenția umană; ele nu ne definesc doar posibilitățile explicative, ci și orizonturile etice și practice". Smith pune sub semnul întrebării ceea ce el consideră a fi falsa presupunere că "teoria" este în opoziție cu "realitatea"și că "teoria" poate fi testată prin apelul la o "realitate" care există deja acolo (a se vedea și George 1994). Problema care se pune aici este dacă ceea ce există concret este mereu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în această privință (Taylor 1961:30). Ei aveau același scop moral, acela de a descoperi cauzele Primului Război Mondial, pentru ca generațiile viitoare să fie scutite de o astfel de catastrofă. Costurile umane ale războiului din 1914-18 au condus la concluzia că vechile presupuneri și prescripții ale politicii de putere erau complet discreditate. Gânditori precum Sir Alfred Zimmern și Philip Noel-Baker au devenit celebri în anii imediat următori războiului. Ei credeau că pacea s-ar instaura doar dacă echilibrul clasic de putere ar fi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
clară, care acordă cam aceeași greutate naturii umane și anarhiei la nivel internațional și despre care se consideră în mod aproape universal că oferă perspective importante asupra unor probleme perene ale relațiilor internaționale. Starea de natură hobbesiană Hobbes face trei presupuneri simple: 1) Bărbații* sunt egali. (Limbajul genizat este comun secolului al XVII-lea. Am putea, totuși, să vedem analiza în special ipotezele lui Hobbes despre motivațiile principale ale "bărbaților" ca fiind și mai profund genizată, reflectând o anumită perspectivă masculină
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de toate atributele statelor, cu excepția capacităților lor" (1979:99), precum o sugerează discursul său în care vorbește de "unități" abstracte, concentrări de capacități lipsite de caracter. De fapt, cu toate acestea, teoria sa, așa cum admite și el, "este bazată pe presupuneri ce vizează statele", "construită pe motivațiile presupuse ale statelor" (1979:1918; 1996:54). Dar este o diferență uriașă între ignorarea tuturor particularităților și asumarea unora dintre ele. Iar substanța asumpțiilor realiste despre state este răspunzătoare pentru mare parte a caracterului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
foarte mult pe cunoașterea sau asumarea intereselor și intențiilor statelor. Dacă ipotezele privind motivațiile statelor sunt simple, clare și coerente, și dacă se aplică tuturor unităților din sistem, teoria rezultantă ar rămâne puternic structurală. Cea mai ușoară cale ar fi presupunerea unei singure motivații. Statele sunt "actori unitari cu o motivație unică dorința de a supraviețui" (Waltz 1996:54; compară cu Spykman 1942:18; Morgenthau 1948/1954/1973:9; Kissinger 1977:46). Dar dacă statele caută doar supraviețuirea așa cum ar trebui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și expansiunea zonei de pace. La începutul noului secol, economia mondială se aseamănă mai mult cu prescripțiile lui Smith și Ricardo decât în orice perioadă anterioară. După cum a estimat MacPherson, această dezvoltare ne arată și "cât de adânc au pătruns presupunerile de tip piață în teoria liberal-democratică privind natura omului și a societății" (MacPherson 1977:21). Norul întunecat de la orizont este însă la fel de serios pe cât a fost de neașteptat. Valul recent al terorismului islamic antioccidental reprezintă un blocaj semnificativ în calea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Indiferent dacă actualul val al militantismului islamic este sau nu ultimul capitol al unei îndelungate revolte împotriva Occidentului, este sigur că acesta reprezintă o provocare directă atât a ideii că democrația liberată este o destinație istorică universală, cât și a presupunerii că globalizarea este inexorabilă. Oricât de incoerent și improbabil ar fi ca program politic, terorismul islamic este profund anti-laic și un opozant al modernității liberale (Gray 2004). Astfel, pare prematur și neîndreptățit pentru liberali să considere că apariția Al-Qaeda și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dar autonom" între forțele sociale modelate de producție, pe de o parte, și o ordine mondială ce încarnează o configurație specifică de putere, determinată de sistemul de state și de economia mondială, pe de altă parte (1981: 141). Există două presupuneri fundamentale interconectate pe baza cărora Cox își fundamentează teoria privind statul. Prima reflectă axioma marxist-gramsciană că "ordinile mondiale... sunt înrădăcinate în relații sociale" (Cox 1983: 173). Aceasta înseamnă că schimbările observabile în echilibrele militare și geopolitice pot fi urmărite spre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
marxist-gramsciană că "ordinile mondiale... sunt înrădăcinate în relații sociale" (Cox 1983: 173). Aceasta înseamnă că schimbările observabile în echilibrele militare și geopolitice pot fi urmărite spre sursă până la schimbări fundamentale în relația dintre capital și muncă. Cea de-a doua presupunere rezultă din argumentul lui Vico că instituțiile, precum statul, sunt produse istorice. Statul nu poate fi extras din istorie ca și cum esența sa ar putea fi definită sau înțeleasă ca precedând istoria (Cox 1981: 133). Rezultatul final este că definiția statului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
violentă". Prima citire este un comentariu sau o repetiție a interpretării dominante adică o citire ce demonstrează felul în care un text, discurs sau instituție ajunge la efectul de stabilitate. Ea redă cu fidelitate relatarea dominantă, construindu-se pe aceleași presupuneri fundamentale, și repetând pașii fundamentali din argument. Scopul aici este de a demonstra cum textul, discursul sau instituția sunt coerente și consistente cu ele însele. Încearcă, pe scurt, să arate cum se constituie identitatea unui text, discurs, sau instituție. În loc să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că sunt reciproc exhaustive. Ashley demonstrează, totuși, că problematica anarhiei funcționează doar prin formularea unor anumite presupuneri privind statele suverane. Dacă dihotomia dintre suveranitate și anarhie este în vreun fel validă, atunci în interiorul statului suveran trebuie să se găsească un domeniu al identității, omogenității, ordinii și progresului garantate de puterea legitimă; iar în exterior trebuie să existe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
David Campbell privind războiul din Bosnia, în National Deconstruction (1998a). Argumentul lui central este că o anumită regulă a comunității a guvernat violența intensă a războiului. Această regulă, pe care o numește "ontopologie", termen împrumutat de la Derrida, se referă la presupunerea că o comunitate politică are nevoie de o aliniere perfectă între teritoriu și identitate, stat și națiune (Derrida 1994a: 82; Campbell 1998a: 80). Ea funcționează pentru a răspândi și consolida presupunerea că o comunitate politică trebuie înțeleasă și organizată ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
numește "ontopologie", termen împrumutat de la Derrida, se referă la presupunerea că o comunitate politică are nevoie de o aliniere perfectă între teritoriu și identitate, stat și națiune (Derrida 1994a: 82; Campbell 1998a: 80). Ea funcționează pentru a răspândi și consolida presupunerea că o comunitate politică trebuie înțeleasă și organizată ca o singură identitate perfect aliniată cu, și posedând, teritoriul care îi este alocat. Logica acestei reguli, sugerează Campbell (1998a: 168-9), conduce la dorința de a avea o comunitate coerentă, delimitată, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunitate politică trebuie înțeleasă și organizată ca o singură identitate perfect aliniată cu, și posedând, teritoriul care îi este alocat. Logica acestei reguli, sugerează Campbell (1998a: 168-9), conduce la dorința de a avea o comunitate coerentă, delimitată, și monoculturală. Aceste presupuneri "onto-pologice" formează "codurile dominante ale subiectivității în relațiile inter-naționale" (1998a: 170). Ceea ce este interesant în argumentarea lui Campbell (1999a: 23) este că se implică faptul că revărsarea de violență din Bosnia nu a fost o simplă aberație sau denaturare rasistă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
externe, sau prin ceea ce poate fi numit mai simplu "arta guvernării", cu accent pe conceptul de "artă". În mod tradițional, "arta guvernării" se referă la diferitele politici și practici adoptate de state pentru a-și urmări obiectivele pe scena internațională. Presupunerea ce stă la baza acestui fapt este că statele sunt entități complet formate, sau definite, înainte de a începe negocierea pentru intrarea pe această scenă. Noțiunea revizuită de artă a guvernării avansată de postmodernism accentuează faptul că practicile politice ce fundamentează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constituie, de mai mult timp, o ramură anexă a cercetării arheologice, dedicată studiului funcțiilor îndeplinite de uneltele de piatră. Primul pas în acest sens l-a constituit încercarea de a stabili funcțiile uneltelor preistorice prin analogii etnografice, pornindu se de la presupunerea că uneltele de piatră încă în uz la unele populații contemporane îndeplinesc aceleași sarcini cu cele cu morfologie identică descoperite prin cercetări arheologice. Principala problemă ridicată, la acea vreme, de aplicarea acestei metode a constituit-o absența din colecțiile etnografice
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la unghiul laturii utilizate și/sau retușate. La stabilirea valorii acestei variabile se ia în considerare cea mai mare valoare posibilă a acelei porțiuni a laturii care prezintă cele mai intense urme de utilizare. Relevanța valorii acestei variabile constă în presupunerea că unghiurile mici (15-450) au fost folosite în acțiuni de tăiere a materialelor moi , în timp ce unghiurile mai mari au fost utilizate pentru tăierea sau prelucrarea unor materiale mai dure. Intersectarea acestor trei variabile formează o clasă de unelte. În cadrul fiecărei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lamă este utilizat pe lemn verde într-o acțiune specifică de cioplire-așchiere. Putem deci, presupune mai departe, că acest tip de unealtă era utilizat pentru șlefuirea, fasonarea sau chiar decojirea a diverse obiecte de lemn, foarte probabil de dimensiuni mici. Presupunerea noastră este confirmată și de analiza microscopică efectuată asupra unei lame, nr.I.16, de acest tip. Dezvoltarea lustrului pe această piesă denotă o perioadă scurtă de utilizare De asemenea, analiza macroscopică a urmelor de utilizare prezente pe laturile utile ale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vaselor. Astfel, ceramica fină, caracterizată în special printr-o rezistență sporită la fracturare și fiind, în majoritatea cazurilor, decorată cu pictură, credem că era folosită în acțiuni casnice cu un grad sporit de vizibilitate (fapt care explică practica decorării). Această presupunere poate fi întărită și de proprietățile acestui tip de pastă, observate pe cale experimentală. Astfel, argila fără degresant în compoziție s-a observat a fi mai rezistentă la uzura prin abraziune, implicată de utilizarea zilnică, fiind urmată de pasta cu degresant
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din perspectiva istoriei religiilor, găsim noi justificări. Acceptând caracterul chtonian al Marii Zeițe, a cărei forță se manifestă prin puterea germinativă a pământului, nu putem să situăm aria de existență și manifestare a acolitului său decât la nivel uranian. Această presupunere pare a fi confirmată de caracteristicile zeilor tauromorfi prezenți în sistemele mitologice cunoscute . Ceea ce se venerează, în primul rând, la acești zei, soți ai Marii Zeițe, nu este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
analizei matematice era un act de credință, la fel ca declararea convingerii în existența lui Dumnezeu. Sfârșitul misticismului O cantitate este ceva sau nimic; dacă este ceva, înseamnă că încă nu a dispărut; dacă nu este nimic, a dispărut literalmente. Presupunerea că există o stare intermediară între acestea două este o simplă himeră. JEAN LE ROND D’ALEMBERT Exact când norii negri ai Revoluției franceze au început să se ivească la orizont, misticismul a fost exclus din analiza matematică. În ciuda temeliilor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a scos pe zero din teoria clasică a luminii - îndepărtând energia infinită care se presupunea că ar proveni din fiecare particulă de materie din univers. Cu toate acestea, nu era o reușită extraordinară. Un zero în mecanica cuantică conduce la presupunerea că întregul univers - inclusiv vidul - este plin cu o cantitate infinită de energie: energia în punctul de zero absolut. Aceasta, la rândul ei, duce la cel mai ciudat zero din univers: forța-fantomă a nimicului. În anul 1900, niște experimentatori germani
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
aceasta începea din nou să scadă (Figura 47). Din nefericire, deși formula lui Planck era corectă, repercusiunile sale au dat și mai multe bătăi de cap decât deja soluționata problemă a catastrofei ultraviolete. Problema a apărut din cauza faptului că nu presupunerile obișnuite ale mecanicii statistice - ale legilor fizicii - au fost cele care l-au îndrumat pe Planck către formula pe care a descoperit-o. De aceea, legile fizicii trebuiau modificate, pentru a corespunde formulei lui Planck. El și-a descris mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]