4,547 matches
-
vă imaginați o natură fără iarbă, fără frunze, fără arbori și păsări? Educația ecologică este o parte importantă a educației pe care orice copil trebuie să o primească în școală. Iată cum putem contribui la formarea atitudinii ecologice și a priceperilor de protejare a mediului: efectuarea de excursii și drumeții în scopul observării unor efecte datorate activității omului asupra vieții animalelor și plantelor; îngrijirea unor plante și animale observând transformările lor în legătură cu schimbările mediului de viață; vizite la muzee; acțiuni de
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
și respect de sine, ori agresivitate, iar cele supraprotectoare tind să realizeze comportamente pasive, dependență și lipsă de reacție. Cum educarea copilului începe de la vârste fragede, părintelui îi sunt necesare anumite cunoștințe și calități pe care trebuie să le dovedească: pricepere, simț de răspundere, sănătate fizică și psihică, disponibilitate pentru relaționarea bună cu copilul. Atitudinea parentală cea mai potrivită față de copil se regăsește într-o serie de comportamente ale părinților și relaționarea cu copilul, după cum urmează: să asigure o autoritate optimă
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit albinele? 4. Ce ințelegeți din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
jocului de baschet, cât și specificitatea aplicări acestor componente la nivelul cerințelor școlii. Caracterul didactic se datorează faptului că în elaborarea concordanței depline cu programa prevăzută pentru cursul de bază al studenților. Lucrarea reprezintă un aport teoretic la îmbogățirea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor studenților facultății de educație fizică și sport și se înscrie în bibliografia de specialitate indispensabilă oricărui viitor pedagog în educație fizică și sport. Prezenta lucrare a fost realizată atât de pe poziția teoreticianului, dar mai ales a practicianului care
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
baschetului, reprezintă o formă de didactică specială care adaptează la specific metodele, principiile și mijloacele generale ale pedagogiei. Metodica baschetului este subordonată: Metodicii antrenamentului sportiv; Metodologiei jocurilor sportive; Aceasta cuprinde principii, metode și mijloace specifice instruirii. Ea constă din cunoștințe, priceperi și deprinderi necesare tehnologiei instruirii, antrenării, organizării și conducerii echipelor. În activitatea metodică, pe lângă acumularea prin studiu a cunoștințelor, un rol determinant îl are practica pedagogică. Conținutul, principalele sarcini și probleme ale metodicii baschetului: Metodica selecției (organizare, principii, mijloace) ; Principiile
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
educației fizice editata de M. E. N. pe categorii de școli, nivele si clase. Programa, pe lângă obiectivele specifice si operaționale, fixează cerințele oficiale obligatorii, conținuturile care trebuie realizate de elevi la orele de educație fizică, conținuturi si cerințe materializate prin cunoștințe, priceperi si deprinderi specifice, proprii jocului de baschet la clasele respective. Curricula baschetului școlar mai cuprinde si motivația elevilor ca parte componenta activa a întregului proces, ceea ce presupune ca elaborarea conținutului si formelor de practicare să țină seama de opțiunile elevilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
-a. Predarea jocului de baschet în învățământul preuniversitar are doua aspecte: 1. Ca mijloc al educației fizice și ca atare total subordonat scopului, sarcinilor, obiectivelor, structurii și cadrului organizatoric al lecțiilor de educație fizică; 2. Formarea la elevi de cunoștințe, priceperi si deprinderi (abilități) necesare practicării integrale și independente a jocului de baschet. In spațiul din lecția de educație fizica acordat jocului de baschet ar trebui să se țină seama și de următoarele: 1. îmbinarea activităților de conducere si organizare a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a aptitudinilor psiho-motrice: viteză în regim de îndemânare, forță explozivă (detentă), coordonare, rezistență în regim de viteză. Într-un sens mai restrâns, ea constituie pregătirea organismului astfel încât indicii morfo-funcționali, cei de sănătate, nivelul dezvoltării aptitudinilor psiho-motrice, precum și unele deprinderi și priceperi motrice implicate în efectuarea acțiunilor tehnico-tactice, să asigure randamentul optim în competiții. II.2. Pregătirea tehnică Tehnica este importantă în primul rând prin economisirea mișcării și eficacitatea acesteia. Ea nu trebuie înțeleasă însă în mod izolat, ci fiind în mare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
prompt și precis în formații de adunare, de deplasare și de lucru. 2. Formarea obișnuinței elevilor de a folosi exercițiile fizice însușite în scopul păstrării atitudinii corecte și dezvoltării armonioase a corpului. 3. Extinderea fondului de deprinderi motrice și creșterea priceperilor de utilizare a acestora în acțiuni variante. 4. Creșterea indicilor calităților motrice și a capacității de manifestare a acestora pe parcursul exersării și în formele de generalizare - aplicare. 5. Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice, probelor și ramurilor de sport predate
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
implicații în realizarea următoarelor obiective prevăzute în programă: Obiectivul nr. 1: Formarea obișnuințelor de a folosi exercițiile fizice însușite în scop păstrării atitudinii corecte și a dezvoltării armonioase a corpului. Obiectivul nr. 2: Extinderea fondului de deprinderi motrice și creșterea priceperilor utilizare a acestora în activități variate. Obiectivul nr. 3: Creșterea indicilor calităților motrice și a capacității de manifestare acestora pe parcursul exersării și în forme generalizate. Obiectivul nr. 4: Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice, probelor ramurilor de sport predate sub
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a IV-a presupune un demers metodic adecvat, capabil să preia obiectivele programei și să le realizeze în condiții cât mai bune, ținând seama că practicarea jocului de minibaschet în lecții dar și independent presupune și alte componente în afara cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor de executare a componentelor respective care, la rândul lor, trebuiesc programate în instruire: teme de modul, subteme, obiective operaționale. Educația fizică la clasele I-IV are un rol însemnat asupra procesului de dezvoltare și fortificare fizică a organismului
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
o atenție deosebita educării gândirii tactice, plasament in atac si in apărare, marcajul diferențiat, relația 1x1 pe posturi. Se va începe selecția pentru specializarea pe posturi. Metodele de lucru utilizate sunt: demonstrația, explicația, exersarea. Procedeele metodice de lucru sunt: exersarea priceperilor si deprinderilor motrice specifice in alternanta cu exercițiile efectuate in scopul precizării detaliilor de execuție; pentru dezvoltarea vitezei - creșterea tempoului de execuție cu alternarea execuțiilor lente cu cele de viteza mare; pentru dezvoltarea forței body-building; exerciții cu învingerea greutății proprii
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
cea mai bună e aceea în care înveți, înainte de toate , a învăța” (Nicolae Iorga) În cadrul dezvoltării psihice și al formării personalității adulte, învățarea ocupă un loc central, datorită faptului că prin învățare individul dobândește noi comportamente. Începând cu deprinderile și priceperile și terminând cu cunoștințele și operațiile intelectuale, toate se dobândesc prin activitatea de învățare. A.N. Leontiev definea învățarea ca fiind "procesul dobândirii experienței intelectuale de comportare", înțelegând prin aceasta asimilarea de informații și, mai mult decât atât, formarea gândirii
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
dubsar („scrib”). Meseria sa, scrisul, se numea dubsarut. Orice dubsarut se „arhiva” în vase de lut (numite pisan) care se păstrau în camere speciale, cu funcția bibliotecilor de astăzi. Astfel s-a constituit vestita bibliotecă de la Ninive. Scribii își perfecționau priceperea de-a lungul întregii vieți, țintind cele mai înalte grade: cel de aba-e-kalli („secretar al palatului regal”), turgman („interpret regal”), administrator provincial sau „conducător al orașului”. Exista așadar un sistem de învățământ centralizat și armonizat cu sistemele administrative. Se pare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
7. S-au păstrat uimitoarele manuale ale acelor Rhetores latini minores 8 din secolul al V-lea care, în chip vădit, nu urmăreau doar asimilarea unor tehnici de argumentare și persuasiune, ci construirea acelei personalitas universalia, cu cunoștințe vaste și priceperi în toate domeniile culturii și activității practice, vizată și de paideia elină. Rhetores latini minores stabileau cum să înveți diversele topoi („locuri comune”), cum să construiești un dispositio („discurs”) de la exordium la peroratio și cum să-l redai în cuvinte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în activitățile instructiv-educative2. Uneori înțelesul este ultra-restrictiv. Mai ales autorii europeni din prima jumătate a secolului trecut înțeleg prin curriculum pur și simplu informații care trebuie memorate de către elevi. Alții 3 lărgesc parțial definiția: curriculum înseamnă informațiile și capacitățile intelectuale (priceperi, deprinderi, abilități cognitive) de a utiliza și/sau valoriza aceste informații. Asemenea definiții vom găsi la cercetători precum G. Mialaret, E. Planchard, H. Piéron și în mai multe dicționare, manuale și tratate românești 4. Folosirea modernă a conceptului de curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezagreabilă”, „ineficientă”. De aceea, singurele obiective pedagogice ale curriculumului și ale instruirii concrete sunt și trebuie să rămână tocmai cele opt-nouă mecanisme (tipuri de învățare) care permit asimilarea informațiilor, formarea abilităților și a capacităților de a opera cu cunoștințe și priceperi. Repudiind taxonomia lui Bloom, Gagné reproșa implicit teoriei instrucționale a acestuia și curriculumului by objectives artificialitatea, „lipsa de obiectivitate” și „neconformitatea cu natura” fenomenelor și proceselor reale. Ceea ce însemna că era vorba despre modele incompatibile din punct de vedere științific
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1991) s-a bucurat de un enorm succes la public 212 - nu numai datorită caracterului „senzaționalist”, în care este reînviat mitul „marelui complot de subjugare economică și politică a lumii”, ci și talentului aparte al autorului de a însăila cu pricepere fapte disparate, conferindu-le, pe ansamblu, o uimitoare verosimilitate, o aparență de „realitate obiectivă” ce a sedus mulți consumatori de „cultură de masă”. Totuși, nu este vorba decât despre un policier conceput ingenios. Kah susține că educația globală nu este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
insistent și țipător pentru a preveni suspiciunile. Sunt folosite tehnici de manipulare, mai mult sau mai puțin subtile, care declanșează modificarea subliminală a mentalității și a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care i-au intervievat Smaranda Vultur și colaboratorii săi, foști deportați în Bărăgan, chiar la o jumătate de veac după acest episod adoptă un discurs disculpativ: noi nu am fost exploatatori, se justifică ei, noi ne-am lucrat cu pricepere pământul nostru, n-am exploatat pe nimeni. Nici acum, după ce acest eveniment a fost reevaluat, ei nu ar dori să fie considerați membri ai unui grup depreciat atunci. De cele mai multe ori, părăsirea unei identități negative și a grupului social subordonat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la „hipodrom”, spuneau ei). Apoi s-au construit numeroase cămine. Dar mai tot timpul locuiau câte cinci persoane în camere concepute pentru patru. Au fost, desigur, și cazuri în care se înregistra un oarecare confort - totul depindea de resursele și priceperea universității respective. Foarte mulți studenți aveau burse care acopereau costul cazării, al mesei la cantină și ceva mărunțiș pentru rechizite. Masa la cantină depindea de iscusința administrației - în genere, era satisfăcătoare. Numai în anii ’80, când a început nebunia ceaușistă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fie capabil, să muncească mai mult și... să facă anumite compromisuri. Discursul e de tip justificativ: „În orice regim ai trăi, nu lucrezi pentru regimul respectiv, ci muncești pentru țara în care ești și trebuie să-ți pui talentul, munca, priceperea în slujba comunității în care trăiești. Adică, practic... Sigur că sunt multe lucruri care m-au deranjat în timpul regimului ăstuia comunist, dar asta era situația și trebuia să ne adaptăm. S-ar putea crede că o profesie legată de domeniul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poezii aparțin lui Iuliu I. Roșca (Merele, Pe munte, Zâna florilor), B. P. Hasdeu (retipăriri), Elenei Demetrescu, lui Oreste Lujan. Redactorul susține rar o cronică literară și mai consecvent una teatrală, dovedind, cu deosebire în comentariile consacrate unor piese, oarecare pricepere și gust. Mai interesante, deși alcătuite în genere după clișee publicistice, sunt portretele făcute de Dionisiu Popescu lui Cezar Bolliac, A. T. Laurian, Pantazi Ghica, Al. Candiano-Popescu, Vasile Conta ș.a. Se mai dau tălmăciri din Ossian (Ruinele Selenei), Byron, Voltaire
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
Atestare. Aceste programe sunt organizate de furnizorii de formare profesională pentru ocupațiile definite și cuprinse în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). Formarea profesională asigură dobândirea competențelor profesionale în mod gradual, după cum urmează: - inițierea (formarea profesională inițială): asigură dobândirea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi minime necesare pentru desfășurarea unei activități; - calificarea: asigură dobândirea ansamblului de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice unei ocupații sau profesii; - perfecționarea: asigură dezvoltarea competențelor profesionale în cadrul aceleiași calificări; - specializarea: urmărește obținerea de cunoștințe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a realității în structurile superioare ale sistemului nervos are un caracter selectiv, iar dezvoltarea intelectuală, ca latură a dezvoltării psihice generale, este ea însăși condiționată de felul cum a decurs și cum decurge activitatea de însușire a anumitor cunoștințe și priceperi. Arhitectura cognitivă a psihicului uman (totalitatea mecanismelor cognitive necesare și suficiente pentru realizarea unui comportament inteligent) permite persoanei să învețe din raporturile sale cu factorii de mediu sau din propria experiență (învățarea depinde și de modul de organizare a bazei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]