2,532 matches
-
cu hramul Sfânta Treime, a fost biserica parohială a localității Brătia, cătun inclus în anul 1968 în satul Axintele. Biserica este situată în mijlocul cimitirului ce se vede pe dreapta drumului județean Coșereni-Axintele. Arhitectura este de tip sală accesul făcânduse prin pridvorul scund și mic. Unica turlă, așezată pe pronaos, este de tablă, octogonală și fără bază. În zona cimitirului din apropierea bisericii se păstrează mai multe cruci de piatra din secolul al XIX-lea. Biserica, ctitorie a marelui stolnic Ioan (Iancu) Nădăianu
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
cercetătorul clujean Ioan Toșa, biserica are un tip de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
De asemenea, regele ungur a acordat în mai multe rânduri privilegii speciale pentru călugării de la mănăstirile Vodița și Tismana și le-a întărit acestora daniile din Serbia. Nicodim se stinge din viață în 26 decembrie 1406 și este înmormântat în pridvorul mănăstirii Tismana. Moaștele sale s-au păstrat un timp la Tismana, iar apoi au dispărut fără urmă. Se presupune că acum sunt la Mitropolia din Muntenegru, la Tismana rămânând doar un deget, cel arătător de la mâna dreaptă, alături de crucea sa
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
asigurate de Ministerul Culturii și Cultelor. Biserica, aflată în coasta dealului ce adăpostește și vechiul cimitir, are planul dreptunghiular, terminat în partea sa estică cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud biserica are și un mic pridvor. Tot pe latura de sud se găsește și intrarea în biserică. Aceasta, frumos încadrată de crestături sub forma unor brâuri în relief ce delimitează șiruri de linii întretăiate dispuse în casete - decor alterat, din păcate, de intervențiile ulterioare, conduce vizitatorul
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
de sud se găsește și intrarea în biserică. Aceasta, frumos încadrată de crestături sub forma unor brâuri în relief ce delimitează șiruri de linii întretăiate dispuse în casete - decor alterat, din păcate, de intervențiile ulterioare, conduce vizitatorul spre pronaosul bisericii. Pridvorul se întinde pe toată lungimea pronaosului și naosului, fiind constituit dintr-o succesiune de cinci stâlpi, decorați frumos, între care se intercalează arcade formate de contrafișele pridvorului. Cuie de lemn cu capete decorative leagă contrafișele de stâlpi. Dimensiunile bisericii, conform
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
casete - decor alterat, din păcate, de intervențiile ulterioare, conduce vizitatorul spre pronaosul bisericii. Pridvorul se întinde pe toată lungimea pronaosului și naosului, fiind constituit dintr-o succesiune de cinci stâlpi, decorați frumos, între care se intercalează arcade formate de contrafișele pridvorului. Cuie de lemn cu capete decorative leagă contrafișele de stâlpi. Dimensiunile bisericii, conform măsurătorilor făcute de Leontin Ghergariu sunt următoarele: lățimea - 572 cm și lungimea naosului și pronaosului - 852 cm. La rândul său, absida altarului are lungimea de aproximativ 300
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
tâlhari răstigniți. Sub aspect contructiv, biserica prezintă un plan dreptunghiular terminat cu absida altarului decroșată, cu cinci laturi în partea de răsărit. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii, aceasta fiind adăpostită de un mic pridvor ce are patru stâlpi frumos profilați. Spațiul interior este împărțit în pronaos, naos și altar. Cele două încăperi destinate participanților la slujbe, pronaosul și naosul sunt despărțite de un perete ce este continuu doar în partea inferioară, partea superioară având
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
în localitatea omonima din județul Sălaj. Ea este una din multele biserici călătoare ale Sălajului, care poate fi datata relativ din al treilea deceniu al secolului al 18-lea. Se distinge prin structura bine păstrată și elementele sculptate artistic la pridvor, brâu median, portale, console, arc dublou sub bolta și uși îmbărătești. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Momentul ridicării bisericii nu se cunoaște, însă se poate determina relativ, în comparație cu biserică de lemn din Beznea
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
neștiutori de carte. Biserică a fost restaurată în anii 1965-68 și ultima dată în anul 2006. Dintr-o imagine veche, a lui Leontin Ghergariu, se pot identifica câteva alterări apărute în urmă restaurărilor: înălțarea exagerată a coifului turnului și desființarea pridvorului secundar de pe latura de nord.
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
fost 30 August 1839. Biserica are un plan dreptunghiular ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată cu cinci laturi. Intrarea în biserică, fără decorațiuni sculptate, se face pe latura de sud. Tot pe latura de sud întâlnim un pridvor care se continuă și pe latura de vest. Interiorul edificiului este compartimentat conform canoanelor bisericești, pronaosul fiind separat de naos printr-un perete de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
modeste, păstrează planul tradițional dreptunghular (lung de aprox. 8,3 m și lat de aprox. 5 m) la care se adaugă spre răsărit, absida altarului decroșată, poligonală, lungă de aprox. 3,25 m. Întreg edificiul bisericii este înconjurat de un pridvor, ceva mai îngust în partea din spate (latura de nord a bisericii) față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime de aprox. 1 m. Diferența este explicabilă, întrucât latura sudică adăpostește și intrarea în biserică. Construcția este
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
să își recapete frumusețea de odinioară. În cadrul acestor lucrări, acoperișul de tablă a fost înlocuit cu unul de șiță, structura turnului supraînălțat a fost refăcută, tencuiala bisericii a fost reparată și zugrăvită într-o nuanță de albastru iar de pe stâlpii pridvorului a fost îndepărtat materialul care le acoperea frumoasele decorații sculptate. Biserica a fost sființită în data de 26 octombrie 2009, ocazie cu care localnicii au putut să viziteze interiorul vechii biserici după aproape douăzeci de ani, aceasta fiind închisă datorită
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
comparativ cu alte biserici de lemn din zona Sălajului, poate fi considerată una de dimensiuni mijlocii spre mari. Planul bisericii este dreptunghiular, având în partea de răsărit o absidă decroșată, cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor cu patru stâlpi masivi decorați cu crestături și rozete. Consolele care leagă stâlpii pridvorului descriu un arc de cer, fiind împodobite cu o dungă decorativă ce urmărește curbura. Această dungă decorativă nu este simplă, fiind compusă din decorațiuni incizate sub
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
dimensiuni mijlocii spre mari. Planul bisericii este dreptunghiular, având în partea de răsărit o absidă decroșată, cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor cu patru stâlpi masivi decorați cu crestături și rozete. Consolele care leagă stâlpii pridvorului descriu un arc de cer, fiind împodobite cu o dungă decorativă ce urmărește curbura. Această dungă decorativă nu este simplă, fiind compusă din decorațiuni incizate sub formă de dinți de fierăstrău sau crestăruri diagonale, decorațiuni ce se termină sub forma
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
spirale. Un element decorativ deosebit apare la baza stâlpului dinspre latura de sud a biserici. Spre deosebire de ceilalți trei stâlpi, care au incizate diferite tipuri de rozete, acesta are reprezentat un cerb. Decorația sculptată a bisericii nu se limitează doar la pridvor. Cosoarba prispei precum și grinda pridvorului sunt la rândul lor decorate. Apar motive precum cel al frânghiei sau incizii în zig-zag, întrerupte în partea centrală de către reprezentarea crucii. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii. Cadrul
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
apare la baza stâlpului dinspre latura de sud a biserici. Spre deosebire de ceilalți trei stâlpi, care au incizate diferite tipuri de rozete, acesta are reprezentat un cerb. Decorația sculptată a bisericii nu se limitează doar la pridvor. Cosoarba prispei precum și grinda pridvorului sunt la rândul lor decorate. Apar motive precum cel al frânghiei sau incizii în zig-zag, întrerupte în partea centrală de către reprezentarea crucii. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii. Cadrul ușii este profilat în partea
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
în stilul tradițional românesc din Nordul Transilvaniei, pe un plan simplu, cu încăperile dispuse în lungime. Pronaosul a avut în tavanul drept intrarea la turnul cu clopote și la loja corului, dar ulterior aceasta a fost închisă, fiind scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
în lemn o cruce simplă. Altarul are formă octogonală (de fapt este de vorba de o absidă decroșată cu cinci laturi) iar turnul este înalt de 15 metri. Altarul este în colțuri și nu are decât două uși. Biserica are pridvor în partea de vest însă nu prezintă cioplituri decorative. În interiorul bisericii nu se aflau icoane cu valoare istorico-documentară. Pe iconostas existau icoane noi donate de credincioși. Pereții și bolta păstrau la acea dată vechea pictură dar fumul depus a deteriorat
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată cu cinci laturi. Spre vest se află pridvorul care adăpostește intrarea. Stâlpii groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin cosoroaba bisericii. Intrarea în biserică se face tot pe latura de vest, în axul bisericii. Din pridvor se ajunge în pronaosul bisericii. Acesta este
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
cu cinci laturi. Spre vest se află pridvorul care adăpostește intrarea. Stâlpii groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin cosoroaba bisericii. Intrarea în biserică se face tot pe latura de vest, în axul bisericii. Din pridvor se ajunge în pronaosul bisericii. Acesta este delimitat spre răsărit de peretele despărțitor ce se află spre naos și are lățimea de 5,2 m și lungimea de 2,44 m. Peretele ce desparte pronaosul de naos are practicate fante
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
îngeri. este specifică pentru zona și vremea în care a construită. Cel puțin unul dintre meșteri a fost localnic iar acesta trebuie să fi cunoscut bine biserica de lemn din Lozna, biserică care pare să fi impus în zonă modelul pridvorului pe latura de vest cu patru stâlpi masivi. Este păcat că nu s-au păstrat informații precise cu privire la contribuția fiecărui meșter întrucât biserica de lemn din Valea Loznei are o anume particularitate: este cea mai recentă biserică contruită din lemn
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
pe o mică culme; pentru că bisericile ortodoxe, dacă e posibil, sunt mai întotdeauna așezate pe un deal sau o ridicătură. Sunt ridicate din bârne, ca o casă de lemn, cu capetele ieșite una peste alta la încheieturi. Se întâlnesc adesea pridvoare arcuite în jurul clădirii și acestea, la fel ca și portalul și pereții sunt decorate cu arabescuri ornamentale colorate și cu chipuri de sfinți. Toate acestea arată, desigur, o artă rudimentară, dar nu lipsită de frumusețe.”" Bisericile de lemn, adevărate monumente
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
totală de 60 m și este acoperită cu tablă. Edificiul are un plan dreptunghiular terminat spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce a fost adăpostită de un pridvor închis, adăugat ulterior. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în afară cât și în interior. Împărțirea interiorului în spațiile consacrate: pronaos, naos și altar sunt aproape simbolice în cazul pronaosului și al naosului, acestea fiind despărțite doar de stâlpii ce susțin
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
prima jumătate a secolului 20. Biserică din Peceiu avea încăperile tradiționale caracteristice unui lăcaș de cult din zonă, cu tinda și biserica cuprinse într-un dreptunghi de 9 m lungime și 4,5 m lățime, la care se adaugă un pridvor pe 8 stâlpi, de circa un metru lățime, deschis spre bătătura bisericii. Intrarea în tinda se făcea prin pridvor pe latura de sud. Altarul era mai îngust decât corpul bisericii și încheiat în cinci laturi. Din imagini se remarcă tratarea
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
tinda și biserica cuprinse într-un dreptunghi de 9 m lungime și 4,5 m lățime, la care se adaugă un pridvor pe 8 stâlpi, de circa un metru lățime, deschis spre bătătura bisericii. Intrarea în tinda se făcea prin pridvor pe latura de sud. Altarul era mai îngust decât corpul bisericii și încheiat în cinci laturi. Din imagini se remarcă tratarea decorativă a stâlpilor pridvorului, al portalului de la intrare, brâul care înconjura biserică și consolele puternice ieșite în trepte. Construcția
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]