4,133 matches
-
tematic sunt doar Prepeleac (1991) și Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...) (1994), care repovestesc din orizontul contemporaneității scrierile lui Ion Creangă, Ion Neculce și Ion Budai-Deleanu. Li se adaugă, în celelalte volume, reflecții asupra scrisului, problematizări în cheie morală prilejuite de anumite citate sau experiențe ori comentarii ale unor fapte diverse semnalate în presă. Structura tabletelor urmează peste tot același tipic: autorul pornește de la o știre, de la o amintire, de la un loc comun sau de la o maximă, dă o dezvoltare
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cărții” este dedicată cronicilor și recenziilor literare. Scriu aici Isaiia Răcăciuni (Lucian Boz, „Franța 1938-1944”, 15 ani de la moartea lui Maiakovski), Al. Cerna-Rădulescu (Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist). Comemorări sau apariția unor volume considerate speciale prilejuiesc articole mai substanțiale în nuanțări estetice sau de evocare literară, cele mai multe semnate de Zaharia Stancu (Bacovia, Gib I. Mihăescu, Perahim, Dumitru Drăghicescu, Bogza), Al. Cerna-Rădulescu (Ultimul sămănătorist: D. Tomescu, Evocarea lui Eminescu, Taina lui Cincinat), Gr. Silvian (Amintindu-mi de
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
Blaga și specificul românesc), Ion Barbu (Legenda și somnul în poezia lui Lucian Blaga), Emanoil Bucuța (Cronicarul de pe Vistula), Petru Comarnescu (Blaga dramaturgul), flancate de un desen-caricatură al lui Marcel Iancu. Numărul 54/1929 îl omagiază pe Alexandru Davila, fiind prilejuit de împlinirea a șaizeci și șapte de ani de viață și a douăzeci și șapte de ani de la premiera cu Vlaicu Vodă. Din interviul De vorbă cu Alexandru Davila, iscălit cu inițiala N., din articolul Fiorul din ruine al lui
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
a fost inclusă ca secție de critică literară în Facultatea de Filologie a Universității din București. Uniunea organiza frecvent, în plen sau în secții, dezbateri pe teme ideologice, fie privind literatura în ansamblu, fie doar un gen literar. Unele erau prilejuite de evenimente politice de la noi sau din Uniunea Sovietică, cea de la începutul anului 1953, de exemplu, având ca obiectiv „însușirea” învățămintelor ce decurgeau pentru literatură din raportul prezentat de G.M. Malenkov la cel de al XIX-lea Congres al PCUS
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
al șaptelea și „romanul document” al deceniului al optulea. Notabil este aici faptul că, deși era în tonul epocii și avea o tradiție redutabilă, cea din urmă paradigmă (pe care U. tinde să o echivaleze cu evocarea „obsedantului deceniu”) îi prilejuiește criticului o disociere categorică: „Dacă citim cu atenție romanul document, vom observa că nu o dată tocmai documentul se află în mare suferință”. Compasul interpretului se lărgește în Contextul operei (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor) atât pe axa temporală (favorizați sunt acum
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
mai puțin cunoscute ale relațiilor culturale româno-polone, publicate separat sau în culegeri colective la București și la Varșovia. Legătura profesională și de suflet cu poeta Kazimiera Illakowiczówna, una dintre cele mai harnice interprete ale liricii românești peste hotare, i-a prilejuit un amplu, dar mai ales dens și nuanțat eseu, completat de un epistolar întins între 1965 și 1981, interesant și sub raport documentar. SCRIERI: Relații culturale româno-polone (în colaborare), București, 1981; O poloneză care a iubit România - Kazimiera Illakowiczówna, pref.
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
muncii” recomandat în perioada comunistă. Anumite procedee ziaristice devenite clișee și demonetizate de utilizări schematice, neinspirate, sunt preluate cu moderație. În masivul memorial intitulat Zece porți chinezești (reeditat într-o versiune adăugită în 2001), autorul adună textele ce cuprind impresii prilejuite de o călătorie în China - susținute de o documentare livrescă și impregnate de sensibilitate -, articulând un lung reportaj, pe alocuri cvasieseistic. Impresionează bogăția de aspecte observate, puse în pagină cu o tehnică sigură, comentate consistent și deseori entuziast, valorificate într-
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia generată de contemplarea curgerii timpului în spațiul crepuscular ieșean și ironia blajină ce subminează gravitatea afișată de artist. Cambei în China. Carte de turism și masaj oriental (2000) consemnează experiența culturală prilejuită de o călătorie în China: prea puțin înclinat spre entuziasmul facil, vizitatorul surprinde peisajele și fizionomiile cu acuitate și cu certă înzestrare de portretist și reflectează asupra deosebirilor de mentalitate dintre lumea românească și cea extrem-orientală. Reluând unele teme anunțate
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
crizei noastre politice și sociale. Niciodată mai mult că acum lumea noastră nu a avut nevoie, pentru ca sa-si explice crizele, de o reîntoarcere la origini, parcurgându-și curentele agitate ale metafizicii”. Capitolul consacrat nihilismului și cel despre „esență utopiei” au prilejuit considerații „care explică multe din anomaliile istorice pe care le străbatem” (Virgil Ierunca). Aventură de la libertad (1966) dezvolta ideea libertății că aventură și „soarta” libertății în perioada contemporană. S-a remarcat că, „deși exprimată aici în limba spaniolă, gândirea lui
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
impresiilor conținute decât de ordinea cronologică și logica expunerii”, lipsa de unitate compozițională a tramei nefiind decât imaginea retorică a lipsei de coeziune a subiectului narator. În consecință, textul diseminează, într-un limbaj intens metaforic, fundamentele tematice ale psihanalizei freudiene, prilejuind derularea etapelor cardinale ale confesiunii analitice. Substanța epică - abandonul conjugal al tatălui, relația paradoxală între soție și amantă, nebunia Liei, tânăra iubită, regăsirea amanților și traiul lor promiscuu într-o Dobroge aproape pustie - joacă un rol secundar în această scriere
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
fascinantă; de cealaltă, Laura Feraru, blonda angelică și hipersensibilă, țintuită la pat, ca eroinele lui Poe, de capriciile unei boli nervoase necunoscute. Asemenea lui Dorian Gray, Lucu Silion se prăbușește brusc, finalul romanului, previzibil și tranșant până la proiecția în epură, prilejuindu-i lui V. distanțarea ironică de rețetă într-o șarjă caricaturală, amintind de atitudinea începuturilor sale literare. Așa cum se întâmplă cu întreaga operă, valoarea scrierii nu stă în intriga de roman-foileton, superficială și senzațională, ci în construcția fragmentară și relativ
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
lui Z. despre creație. Vizitat de fantasme vizionare, pe alt palier al cunoașterii poetice, el reface legătura cu tradiția neoromantică și expresionistă a lui Al. A. Philippide, de pildă. Ca o boală cosmică eruptivă, visul bântuie imaginația aprinsă a lumii, prilejuind o disecție nemiloasă în străfundul conștiinței omenirii: „Se taie-adânc și-n ele se desfundă mări, / Cangrena-n care vise se scufundă, vaste, / Pe masa de operație-s cuvinte, gânduri, stări, / Iar lângă ele,-nțepenite, trupurile noastre; / Și dor, mai doare-auz
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
le fură. // Nestatornicul ei cort, / repezindu-și harul, / în strălucitor efort / macină zadarul” (Cochilii). Volumul de eseuri Respiro în amonte (1995) cuprinde contribuțiile cele mai semnificative ale lui Z. în domeniul istoriografiei și al criticii literare: Poezia lui Michelangelo îi prilejuiește poetului-traducător o incursiune pe cât de atentă la detaliul biobibliografic, pe atât de pătrunzătoare sub raport ideatic în lumea marelui artist renascentist, pentru care poezia reprezintă complementaritatea - confesivă, neliniștită și constant interogativă - necesară unei personalități conturate cu o asemenea forță, încât
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
topografia orașului natal, capătă valoare simbolică. Figuri legendare, ca aceea a lui Ben-Iochai, populează visurile lui Daniel, calfă de alămar, literatura mistică intersectând istoria profană: un rabi Pincas face aluzie la tatăl scriitorului, Pincu Zissu, iar incendiul de la sinagogă îi prilejuiește protagonistului „retrăirea” unor evenimente petrecute cu două mii de ani în urmă. Un amestec indistinct de reverie, stări extatice și amintiri creează registrul specific, genul de fantastic al acestor proze, precum în Golem de Gustav Meyrink. Nuvelele din culegerea Ereticul de la
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat împreună cu baciul Micu, întrupare simbolică a omului de la țară simplu și integru, știutor al mersului
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
fiica unui preot din Ardeal. O face nu din elan patriotic, ci constrâns de Anna Villara, devenită amanta lui și care vrea să aibă un paravan pentru legătura lor. Vizitele celor doi tineri la Sibiu și prin satele învecinate îi prilejuiesc autorului o galerie de portrete. Un refief deosebit dobândesc chipul protopopului Marcu Stamatu și al notarului Sgurea, funcționar care deține o bogată bibliotecă de poezie românească și, asemenea soției sale, recită cu pasiune versuri, dar denunță inclement racilele cu scopul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12 dintre acestea; 3 vizite s-au desfășurat la Palatul Universitar de la Copou. În
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Ilfov . La un an de la emiterea circularei adresată unităților de Învățământ și care instituia ziua de 10 Mai ca zi de serbare școlară, ecourile nu s-au lăsat mult așteptate, revista Albina notând În paginile ei impresii legate de manifestările prilejuite cu ocazia zilei naționale a României. Acestea erau semnalate din toate colțurile țării: Iași, Târgu-Jiu, Craiova, Turnu-Severin, Călărași, Sulina, Târgoviște, Câmpina, Neamț, Medgidia, acolo unde festivitățile s-au bucurat de un imens succes, fiind apreciate atât de autorități, cât și
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
a recomandat elevilor să nu participe la demonstrația antisemită organizată de studenții ieșeni din 16 mai, precizând că cei trei elevi participanți clandestin la protest au fost sancționați corespunzător regulamentului . În prima decadă a secolului al XX-lea, serbările școlare prilejuite de ziua de 10 Mai se Încadrau Într-un program oficial la nivelul județului . De pildă, programul serbării din 1902, dedicată celor 25 de ani de la proclamarea independenței, propunea mai multe activități, care trebuiau să debuteze cu oficierea Te Deum-ului
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
fie În curtea sau În incinta școlii, fie sub forma excursiilor organizate În Împrejurimi, În timpul cărora, sub coordonarea dascălului, copiii cântau și executau diferite jocuri copilărești: oina, drapaiul, baba-oarba, puia gaia, alergări de Întrecere, trânte, lupte cu brațele . Serbările școlare prilejuite de ziua națională constituiau, de foarte multe ori, ocazii de a face excursii la școlile satelor vecine, unde se legau prietenii Între elevi, totodată fiind inițiate, de către sătenii participanți, diverse discuții despre problemele lumii rurale . Întorși la școală și după
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
un Român să fie nepăsător, neluând parte la rugăciunile ce se Înalță pentru țară și tron și pentru odihna sufletelor celor căzuți În război din sângele cărora au răsărit neatârnarea țării și traiul nostru liniștit” . Un accent deosebit În manifestările prilejuite de această sărbătoare se punea și pe Împodobirea școlii cu verdeață , dar și cu tricolorul țării care era obligatoriu și În amenajarea unei săli În care se desfășurau acțiunile educative. Una din Încăperi era decorată cu portretele familiei regale și
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
revine obsesiv, în imagini de viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu l-a „sufocat” pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a nopții stihine./ O, zărilor, zări, / Aprinse chemări, / Rostiți
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau în română”, Virgil Ierunca „a condamnat fără apel pe poetul român care ar încerca să scrie în franceză”), e prezentă la conferințele de la Sorbona, la întâlnirile prilejuite de venirea lui Mircea Eliade la Paris, face vizite lui Emil Cioran și plimbări cu Monica Lovinescu etc. Distanța aristocratică și comentariul acid caracterizează multe comentarii ale memorialistei. La dineul pentru Eliade, doctor honoris causa la Sorbona, diarista remarcă: „Toată
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
timp și dacă se poate realiza un transfer masiv de obligații fără a compromite șansa constituirii un sistem funcțional de servicii sunt provocările la care voi căuta un răspuns în materialul de față. Analiza unui astfel de scenariu ne poate prilejui cunoașterea viabilității unei asemenea strategii de transfer a responsabilității statului către sectorul nonguvernamental într-o perioadă incipientă (încă) a procesului de reconstrucție a sistemului de servicii și dacă această măsură poate genera un proces dezirabil de creștere a întregului sistem
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desigur, dureroase. Mai întâi, din cauza aristocrației din care făcea parte. Vărul său Kritios și unchiul său Charmides s-au dezonorat colaborând cu „Cei 30 de tirani” care au înlăturat democrația ateniană, în anii 403-404 î.Hr., printr-o lovitură de stat prilejuită de dezastrul războiului peloponesiac. Odată renăscută, democrația trece la represalii, asumându-și chiar responsabilitatea morții lui Socrate (399 î.Hr.), prieten al mai multor tineri „colaboraționiști” din timpul tiraniei „Celor 30”. Urmează marile „nenorociri syracuzane” ale lui Platon, care au început
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]