1,798 matches
-
În reacție ei tranzacționează cu natura (în forma ei înnebunitoare) ca și cum aceștia ar fi în prezența unei ființe dotate cu intenție, în speță un prădător, deși nu există nici un prădător nici vizibil, nici prezent. Atitudinea este comparabilă cu aceea a primatului uman care își antropomorfizează mediul. Trebuie remarcat că acest comportament cultural nu aduce nici un avantaj adaptativ indivizilor care îl practică: nu-i face nici mai bogați în descendență, nici mai buni vânători sau culegători, iar prădătorii și fulgerele nu-i
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
umană. Aceasta se caracaterizează printr-o "investiția postnatală" cea mai mare dintre toate celelalte specii, din cauza stării de dependență profundă a nou-născutului. În astfel de condiții investiția prenatală a tatălui este necesară, și ea este maximă dintre toate speciile la primatul uman (deși, evident, ea rămâne încă modestă în raport cu participarea femeii). Dată fiind dependența bebelușului, tatăl are interes să participe la îngrijirea progeniturii pentru a asigura perenitatea patrimoniului său genetic. Confruntați fiind cu o investiție atât de ridicată, bărbatul și femeia
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
dovedit reprezentantă a gândirii iluministe. Un exemplu îl oferă ""Discours sur le bonheur"", în care afirmă că omul este capabil să-și dozeze pasiunile și, în felul acesta, să-și determine propria fericire sau nefericire. La fel ca Voltaire, susține primatul rațiunii și refuză acceptarea religiilor bazate pe revelație. În castelul din Cirey, Voltaire elaborează în anii 1736-1737 lucrarea ""Les éléments de la philosophie de Newton"", în care se prezintă publicului francez, încă dominat de fizica lui Descartes, principalele elemente ale fizicii
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]
-
și matematicienilor contemporani ei, Émilie du Châtelet a avut totuși contact cu bărbați care erau dispuși să colaboreze cu ea în discutarea și rezolvarea celor mai dificile probleme științifice, apreciindu-i-se inteligența și vastele cunoștințe. Kant scria despre ea: ""Primatul rațiunii și al științei o situează mai presus de toate reprezentantele sexului său și mai presus de cea mai mare parte a celor de sex opus"". În anul 1746 este aleasă ca membră a Academiei de Științe din Bologna. În
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]
-
Dintre speciile înrudite rinocerilor, este de reținut imensul Baluchiterium, considerat cu cei 5 m lungime și 4 înălțime, cel mai mare mamifer terestru ce a existat vreodată. Tabloul faunei Neozoice se completază cu rozătoare, specii de lilieci etc. și cu primatele (maimuțele) ce ne interesează în mod deosebit, căci din ele va lua naștere omul. Ele au apărut încă de la începutul Paleogenului cu forme primitive (lemuroide), dar la sfârșitul perioadei sunt deja prezente antropoidele, dintre care forma Propliopithecus stă, probabil, la
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
la noile condiții pot să dispară, lăsând loc celor care au, în parte, datorită mutațiilor, acest potențial adaptiv. Factorii care au influențat antropogeneza au fost: varietatea mediului înconjurător, sursele de hrană, concurența cu alte specii pentru habitat, comportamentul general al primatelor, gradul de izolare/contact între populații. La nivel anatomic, schimbările care indică evoluția spre umanitate au fost: schimbarea poziției în mers și adoptarea mersului biped; modificarea membrelor și a coloanei, ceea ce a permis dezvoltarea brațelor și eliberarea mâinilor de rolul
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
obținând mai multă energie. Înainte de stăpânirea focului, oamenii erau nevoiți să mestece și să digere cu greu carnea, iar focul a contribuit la diminuarea digerării, scăderea în volum a stomacului și a maxilarului și la dezvoltarea altor organe, precum creierul. Primatele, mamifere placentare, apărute în urmă cu 60-70 milioane de ani în urmă , majoritar arboricole, sunt cele mai apropiate de om din punct de vedere genetic. Elementele principale: reducerea volumului feței în raport cu scheletul cranian; dezvoltarea regiunii corticale anterioare; orbite frontale; poziție
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
forma ghearelor ); 2 mamele în poziție pectorală; dimorfism sexual limitat. Acum 14-12 milioane de ani se desprinde Grupul Hominidae-Ramapithecus, acesta fiind primul exemplar cu o clară poziție bipedă, chiar dacă accidental sau de scurtă durată. Apar grupuri care se individualizează în cadrul primatelor, ca Prosimienii, ce se caracterizau prin bot alungit, creier relativ mic, perioadă activă nocturnă. Familiile grupului includ: Lemuridae, Indridieni, Daubentonieni din Madagascar; Lorisidiene în Africa și Asia; Tarsidieni în Indonezia și Filipine. Simienii, a doua clasă de primate apărută, se
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
individualizează în cadrul primatelor, ca Prosimienii, ce se caracterizau prin bot alungit, creier relativ mic, perioadă activă nocturnă. Familiile grupului includ: Lemuridae, Indridieni, Daubentonieni din Madagascar; Lorisidiene în Africa și Asia; Tarsidieni în Indonezia și Filipine. Simienii, a doua clasă de primate apărută, se segmentează în două mari grupe: platirhinieni - grupă prezentă în America de Sud și catarhinieni - prezenți în restul lumii, care se împarte in Cynomorphae, Pongidae (Hylobates, Pongidae) și grupul Hominidae. Primele exemplare ale acestei familii sunt; Aegyptopithecus Zeuxi; Dryopithecus în Europa
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
ca Himalaya) sau formarea Marelui Rift African au perturbat tiparele meteorologice, provocând o răcire sistematică a planetei, ceea ce avea să devină o situație favorabilă pentru apariția acestei noi specii care va domina planeta. Acum 7 milioane de ani, strămoșii noștri, primatele, trăiau în liniște, in copaci, la tropice, în junglele dese africane. Dar zona lor avea să fie invadată de iarbă. În Africa de Est, pajiștile au invadat habitatul tradițional de pădure al primatelor. Cu copaci tot mai puțini și spații
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Acum 7 milioane de ani, strămoșii noștri, primatele, trăiau în liniște, in copaci, la tropice, în junglele dese africane. Dar zona lor avea să fie invadată de iarbă. În Africa de Est, pajiștile au invadat habitatul tradițional de pădure al primatelor. Cu copaci tot mai puțini și spații cât mai întinse între ei, primatele au fost nevoite să se adapteze. Fiind tot mai multe primate în copaci și cât mai puțină hrană, primatele au fost nevoite să meargă de la o sursă
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
la tropice, în junglele dese africane. Dar zona lor avea să fie invadată de iarbă. În Africa de Est, pajiștile au invadat habitatul tradițional de pădure al primatelor. Cu copaci tot mai puțini și spații cât mai întinse între ei, primatele au fost nevoite să se adapteze. Fiind tot mai multe primate în copaci și cât mai puțină hrană, primatele au fost nevoite să meargă de la o sursă de hrană la alta, separate de pajisti. Căutând hrană disponibilă, multe primate coboară
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
fie invadată de iarbă. În Africa de Est, pajiștile au invadat habitatul tradițional de pădure al primatelor. Cu copaci tot mai puțini și spații cât mai întinse între ei, primatele au fost nevoite să se adapteze. Fiind tot mai multe primate în copaci și cât mai puțină hrană, primatele au fost nevoite să meargă de la o sursă de hrană la alta, separate de pajisti. Căutând hrană disponibilă, multe primate coboară din copaci și se adaptează noului habitat, adoptând, treptat și lent
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
pajiștile au invadat habitatul tradițional de pădure al primatelor. Cu copaci tot mai puțini și spații cât mai întinse între ei, primatele au fost nevoite să se adapteze. Fiind tot mai multe primate în copaci și cât mai puțină hrană, primatele au fost nevoite să meargă de la o sursă de hrană la alta, separate de pajisti. Căutând hrană disponibilă, multe primate coboară din copaci și se adaptează noului habitat, adoptând, treptat și lent, mersul biped, având membrele superioare cu care vor
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
ei, primatele au fost nevoite să se adapteze. Fiind tot mai multe primate în copaci și cât mai puțină hrană, primatele au fost nevoite să meargă de la o sursă de hrană la alta, separate de pajisti. Căutând hrană disponibilă, multe primate coboară din copaci și se adaptează noului habitat, adoptând, treptat și lent, mersul biped, având membrele superioare cu care vor putea modela istoria și construi civilizația. Acum 6-7 milioane de ani, se presupune că din Sahelanthropus tchadensis s-au desprins
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
având membrele superioare cu care vor putea modela istoria și construi civilizația. Acum 6-7 milioane de ani, se presupune că din Sahelanthropus tchadensis s-au desprins două ramuri, una a condus spre omul modern (Homo sapiens sapiens) , iar cealaltă spre primatele superioare - cimpanzeul, urangutanul și gorila. Acum 4 milioane de ani, genul Australopitec a evoluat și s-a dezvoltat în Africa de Est , răspândindu-se pe întregul continent, până la dispariția sa acum 2 milioane de ani. Pe parcursul acestei perioade de timp
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
antropologie. Ioan Gh. Botez este numit, la 1 octombrie 1930, profesor suplinitor, iar la 1 decembrie 1931 devine primul profesor titular al acestei catedre. În paralel cu activitatea de la catedră, Ioan Gh. Botez a efectuat studii privind anatomia comparată a primatelor și a omului. A inițiat studii multilaterale asupra paleoliticului de pe teritoriul României, aprofundând probleme de stratigrafie, paleontologie și arheologie. Din studiile efectuate în aceste domenii el a publicat lucrarea "Date paleolitice pentru stratigrafia loessului în nordul Basarabiei", apărută în 1930
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
este, expresia non-eului. Într-o perioadă istoricește scurtă, 1860-1890, se impune, ca o prelungire exacerbată a realismului lui Gustave Flaubert și a pozitivismului lui Hyppolite, Taine un nou curent literar, naturalismul. Chiar denumirea curentului, derivat de la „natura”, sugerează abordarea biologicului, primatul eredității în creionarea personajelor aflate în situații-limită. Naturalismul preia de la realism tehnica descrierii detaliate și obiective în prezentarea personajelor și a mediilor în care aceștia evoluează. Spre deosebire de realism, care pune accent pe mediul social ca element determinant, naturalismul dezvăluie aspectele
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
în loc, înconjoară exteriorul bisericii; este simbolul unității Sfintei Treimi într-un singur Dumnezeu, precum și a celor trei principate românești, Transilvania, Moldova și Țara Românească, unite într-o singură țară: România. Tabloul votiv din biserica mare ne prezintă cinci personaje: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian care a resfințit biserica în 1903, Regele Carol I reprezentat în costum de ofițer, mâna stângă sprijinind-o pe o coloana de piatră căreia îi lipsește un colț (aluzie la regatul României de unde lipseau Bucovina, Basarabia și Transilvania
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
relatează în 1542 că "„românii...se numesc pe ei înșiși Romuini”". Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii "„se numesc pe limba lor romini după români, iar pe limba noastră" (poloneză) "sunt numiți valahi, după italieni”" în timp ce Primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că "„românii se numesc români”", iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești că: "„Sie noi sentem Rumeni”" și "„Noi sentem di sânge Rumena”". Autori români ai secolelor al
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
o preponderență catolică de care imperiul avea neapărată nevoie pentru a-și consolida puterea dar și instrumentul prin care să se constrângă la fidelitate națiunile politice. Această sarcină a fost încredințată cardinalului Leopold Karl von Kollonitsch, arhiepiscop de Strigoniu și primat al Ungariei, ce se bucura de mare trecere la Viena. În toată activitatea sa, cardinalul a primit un sprijin substanțial din partea călugărilor iezuiți, întorși din nou în Transilvania, după ce principele calvin Ștefan Báthory i-a alungat din țară și le-
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
condus, ca vicar, mitropolia Ungrovlahiei (11 august 1849 - 14 septembrie 1850). La 14 septembrie 1850 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind înscăunat la 8 octombrie 1850. La data de 11 ianuarie 1865 i s-a acordat titlul de “mitropolit primat" al României, păstorind până la moarte. Seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, s-au redeschis în anul 1851. În anul 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă (mai târziu a luat
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
domn pe Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859. În timpul păstoririi lui, au avut loc cunoscutele reforme bisericești ale lui Alexandru Ioan Cuza (secularizarea averilor mănăstirești, Legea sinodală, Legea pentru numirea de mitropoliți și episcopi eparhioți). În 1865 este numit primat al României. La 10 mai 1866 întâmpină pe prințul Carol care depune, în aceeași zi, jurământul de credință în fața mitropolitului. În anul 1872 s-a promulgat “Legea organică pentru alegerea de mitropoliți și episcopi și pentru constituirea Sf. Sinod". În
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
voiau să vadă peninsula unificată într-un singur stat, diferite grupuri nu puteau agrea forma pe care statul ar fi luat-o. Vincenzo Gioberti, un preot piemontez, a sugerat o confederație a statelor italiene sub comanda Papei. Cartea sa, "Asupra primatului moral și civil al italienilor" ("Del primato morale e civile degli italiani"), a fost publicată în 1843 și a creat o legătură între papalitate și Risorgimento. Mulți lideri revoluționari au vrut o republică, dar în cele din urmă a fost
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
a fost Papă al Romei în perioada 6 Februarie 337 - 12 Aprilie 352. El este îndeosebi cunoscut ca parte în controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale ("primatul papal") ca și pentru stabilirea datei de 25 decembrie pentru Crăciun. era nativ din Roma și a fost ales succesorul lui Papa Marcu, după ce scaunul papal a fost vacant timp de patru luni. El este îndeosebi cunoscut ca parte în
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]