3,106 matches
-
pentru un trai decent și că este imperativ să se țină seama de exigențele solidarității și ale fraternității. Pentru republicani, libertățile nu se reduc la drepturile garantate de stat, adică la ceea ce filosofia politică numește „libertatea negativă”. Dacă a o privilegia pe aceasta din urmă Înseamnă „a defini libertatea exclusiv În termeni de independență a individului În raport cu orice interferență din partea altora” (Taylor, 1997, p. 255), libertatea pozitivă constă nu doar În a Învinge piedicile, ci și În a atinge scopuri urmărite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Domnia politică a compasiunii: Revoluția și Teroarea Studiul pe care Hannah Arendt Îl consacră revoluțiilor franceză și americană stigmatizează eșecurile compasiunii. Revoluția franceză a pus În practică gândirea lui Rousseau asupra unanimității și asupra milei-compasiune, spre deosebire de Revoluția americană, care a privilegiat libertatea și pluralitatea, singura Revoluție fără compasiune. Arendt Începe prin a cita o frază a lui Saint-Just, care revine ca un leitmotiv de-a lungul analizei sale: „Nefericiții sunt puterea pământului” (Arendt, 1967, p. 162). Atunci când mulțimea de săraci ai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interacționiste, problematica subiacentă acestor discuții este cea a integrării și a solidarităților. Putem să gândim atunci În termeni de logici de clasă și de raporturi de dominare sau exploatare, să acționăm pentru Întărirea normelor colective și pentru unificarea conștiințelor, să privilegiem o viziune sistematică sau să dezvoltăm o abordare relațională. Aceasta din urmă, foarte prezentă În lucrările lui Georg Simmel, subliniază faptul că societatea este locul unei interacțiuni perpetue Între forțe antagonice, dezacordurile care se exprimă fiind inseparabile de socializarea În jurul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență la anumite forme de dominare sau de injoncțiune, contracultura s-a născut În Statele Unite, unde și-a găsit domenii de expansiune, a produs eroi și analiști. Influența sa s-a extins apoi În Europa Occidentală. Astfel, citim În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe teritoriul american. Numeroase critici au fost aduse acestui gen de practici. Relativismul cultural a constituit una dintre principalele lor surse de inspirație. Acest curent de gândire consideră imposibilă ierarhizarea culturilor și poate duce așadar la refuzul de a o privilegia pe una În raport cu alta. Lucrările etnologilor au contribuit În mare măsură la formarea acestui punct de vedere (Deliège, 1998). Într-adevăr, studiul societăților „primitive” pornind de la o observare participantă, preconizat mai ales de Boas și Malinowski, a dus la repunerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care, În timp, s-a degajat din aceste procese” (ibidem, p. 31). Această concepție ne permite să facem distincție Între creolitate și negritudine (care, deși a constituit În istoria culturală a Antilelor o rezistență și o terapie În fața asimilaționismului, a privilegiat totuși un element ă cel african ă În raport cu ceilalți factori constitutivi ai identității). Creolitatea se distinge și de americanitate În măsura În care aceasta din urmă este doar produsul unei culturi emigrate pe un nou teritoriu. În sfârșit, creolitatea văzută ca sincretism contribuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Ruth Benedict, Ralph Linton sau Abram Kardiner, analizelor În termeni de „tipar”, pattern sau „personalitate de bază”, veritabile „matrice” sau „configurații psihologice” pornind de la care se dezvoltă trăsăturile de caracter. Cercetătorii s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de interpretare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a supraviețui sau chiar pentru a inova și a prospera. Acest paradox Între inerția formalului și vitalitatea informalului constituie un puternic imbold de a cerceta decalajele, tensiunile și recompunerile Între viziunea despre lume a grupurilor umane și viziunea ce privilegiază interpretarea și explicarea cu ajutorul metodelor și teoriilor economice. Aceasta din urmă caracterizează practicile dominante ale dezvoltării și globalizării care, din cauza decalajului lor față de contextele locale, duc la Îndatorare și sărăcie. Acestea au fost, de altfel, anomaliile și enigmele care au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mei, trebuie să fiu infinit mai exigent față de mine Însumi decât față de ceilalți (Lévinas, 1963, pp. 24-41). Însă, atunci când Îl evoc pe semenul meu, care mă solicită și mă precedă, nu Înseamnă că păstrez de fapt asimetria, inversând-o? Jacques, privilegiind relația de interlocuțiune, pune În evidență colaborarea dintre mine și semeni În raportarea la lume. Relația constituie astfel, În același timp, faptul fundamental al realității umane și norma centrală a acestei realități. Studiul genezei teoriilor științifice susține această perspectivă, punând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încălcare a idealului de imparțialitate și deci ca o limitare a drepturilor individuale, misiunea atribuită statului fiind aceea de a oferi tuturor condițiile necesare pentru a-și concretiza concepția asupra unei vieți care să merite să fie trăită, fără a privilegia pe nimeni: „Acest ideal pretinde ca, atâta vreme cât concepția despre ceea ce Înseamnă o viață bună este discutabilă, nici o decizie a statului să nu poată fi justificată pe baza presupusei superiorități sau inferiorități a unei astfel de concepții” (Larmore, 1987, p. 47
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
criticilor comunitariene. N-ar trebui atunci oare să ne schimbăm În mod radical unghiul de abordare? Concilierea libertății individuale cu binele comun Am menționat deja respingerea de către Rawls a oricărui „perfecționism”, În virtutea refuzului său de a accepta ca statul să privilegieze vreo concepție asupra vieții bune. Un stat care ar accepta acest rol nu ar mai fi În măsură să garanteze libertatea de alegere a cetățenilor săi. Totuși, Joseph Raz (Raz, 1986 și 1994), subscriind În același timp la un punct
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contra naturii” (ibidem, pp. 22-23). Chiar dacă acest tip de critică nu a fost singurul elaborat (ar mai trebui să-i cităm pe Bentham, Taine, Comte etc.), el a făcut o asemenea carieră Încât ni s-a părut legitim să-l privilegiem. Gânditorii contemporani, așa-numiții antimoderni, ca Léo Strauss sau Michel Villey, se situează În parte În această filiație, În măsura În care nici pentru ei nu este acceptabil ca subiectul rațional să devină sursă de drept. Astfel că drepturile omului conțin În germene
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împărtășit În mai mică sau mai mare măsură de toți membrii colectivului de muncă și care trebuie Învățat și acceptat, cel puțin În parte, de către nou-veniți (Jaques, 1972), este sinonimă cu un factor de excelență, rămânând În același timp modul privilegiat de rezolvare a problemelor de adaptare și de integrare. Patrimoniu de referință ce corespunde unui imperativ legat de viitor În viziunea anglo-saxonă sau asociat trecutului firmei, istoriei și identității acesteia În viziunea europeană (Sainsaulieu, 1987), această cultură servește drept interfață
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar spune aici că desinența primează asupra radicalului. În schimb, dincolo de utilizarea convenită a expresiilor, chiar și a celor devalorizate prin transformarea În sloganuri, cuvântul sugerează un fel de poruncă sau de obligație ce figurează În registrul relațiilor directe și privilegiate Între persoane, cel al relațiilor dintre Eu și Tu. Cum ar putea oare să desemneze un concept politic sau un principiu de drept? Deși În zilele noastre nu se mai contestă locul fraternității În deviza franceză, rolul ei În elaborarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de faptul că munca este un factor de autosusținere a individului, de dezvoltare personală și, implicit, de integrare socială. Într-o lume de asistați sociali, solidaritatea Înțeleasă În acest fel nu ar favoriza oare o totală indiferență față de Îndatoririle fiecăruia, privilegiind doar drepturile sale? „Cel care lenevește și mănâncă ceea ce n-a câștigat el Însuși se cheamă că fură”, i-ar fi obiectat Rousseau (Emile, cartea a III-a). O gândire etică? Încă din secolele al XVIII-lea și al XIX
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tomul 5 al Metodei sale „identității umane”, căreia Îi aplică o necesară „gândire complexă” (Morin, 2001). Dinamica identitară se bazează pe alte raporturi dialectice. Acestea ne Îndeamnă să considerăm identitatea un proces În desfășurare, nu un dat fix, și să privilegiem astfel mai curând o abordare constructivistă decât viziunea esențialistă (sau substanțialistă) care era dominantă În trecut. După ce vom examina câteva concepte care organizează dimensiunile afective, sociale și cognitive ale construcției identitare, vom aborda chestiunea raporturilor dintre identitate și cultură. Vom
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conotației sunt considerate contradictorii. Astfel, pentru Georges Mounin, conotația ține esențialmente de individ, În vreme ce Louis Hjelmslev crede că ea nu se referă doar la trăsături individuale, ci și la trăsături istorice, sociale, așadar colective. Față de dicționarele actuale, În care este privilegiată cultura savantă (notițe enciclopedice, numeroase citate din autori consacrați etc.), un dicționar al ICI (sau al culturemelor) ar pune mai curând accentul pe utilizările curente: „Cuvântul drajeu este tratat corect În Petit Robert În ceea ce privește referentul ș...ț, Întrucât ni se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Franța)? Atât tradiția liberală, cât și cea republicană pornesc de la principiul că particularismele indivizilor țin de sfera privată și că statul, care trebuie să-i trateze pe toți cetățenii În mod egal, nu trebuie să intervină, și nici să privilegieze cutare sau cutare specificitate. Această viziune asupra apartenenței confesionale, imediat după războaiele religioase, a servit fără doar și poate cauza concordiei și democrației și a constituit baza succesului laicității. Religia fiind astfel „privatizată”, nu mai este necesară nici o dispoziție, În afara
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar spune că aceasta este slăbiciunea lui ascunsă. În primul rând, nu este posibilă „privatizarea” limbii, pentru că statul trebuie să decidă În ce limbă/limbi administrează justiția, percepe impozitele, furnizează instrucția publică sau semnalizează șoselele. Orice alegere În această privință privilegiază limbile reținute și pe vorbitorii lor. A contrario, vorbitorii celorlalte limbi sunt În mod automat defavorizați, cu atât mai mult cu cât supraviețuirea unei limbi presupune, pe termen lung, posibilitatea ca aceasta să fie folosită firesc În toate „domeniile” cotidianului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Marshall McLuhan, e În fierbere. Dincolo de manifestațiile de masă, de luările de poziție ale asociației Attac și de forumul de la Porto Alegre, se impune o abordare ceva mai senină. Demersul presupune mai Întâi identificarea unui fenomen complex și multiform, privilegiind dimensiunea sa economică (deși ea nu le exclude pe celelalte), care pare să repună În discuție cadrul de referință statal. Următoarea etapă va fi examinarea riscurilor, precum și a reproșurilor care i se aduc și care nu trebuie să ne facă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un dezechilibru exterior și deprecierea ratei de schimb. În zilele noastre, conjuncturile tind să se sincronizeze, marile puteri, și În special Statele Unite, având puterea de a antrena și celelalte state În tendințele lor. Ratele dobânzilor au devenit mijlocul de intervenție privilegiat Într-o economie deschisă. Menținerea lor la un nivel ridicat În Europa Începând cu 1992 a rezultat din voința de a asigura stabilitatea prețurilor În perspectiva adoptării monedei euro; Banca Centrală Europeană le-a coborât progresiv apoi, după mai 2001
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
internațională. Ea se manifestă mai Întâi prin existența unor instituții, cele mai importante fiind create imediat după al doilea război mondial. Unele au știut să se adapteze și să-și Întărească poziția, ca În cazul OMC, care, dincolo de mizele tarifare, privilegiază accesul pe piețe, veghind ca normele sanitare și tehnice să nu aibă incidențe protecționiste. Această organizație, practicând negocieri sectoriale independente unele de celelalte, Îndepărtează unele negocieri politice (de tipul menținerii excepției culturale În domeniile audiovizualului și cinematografiei la cererea europenilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împotriva relativismului radical sunt decisive. Cum s-a ajuns la absolutizarea diferenței colective? În anii ’60 ai secolului XX, sub pretextul denunțării consecințelor nefaste (reale, fără Îndoială) ale etnocentrismului occidental, este pus În valoare, În mod paradoxal, etnocentrismul „celor oprimați”. Privilegiind o abordare sincronică, numeroși autori, după exemplul oferit de Lévi-Strauss prin Race et histoire, extind și la sistemele de valori concluziile referitoare la culturi. Ca atare, nu poate exista un etalon absolut care să permită aprecierea culturilor și valorilor respective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politic făcând uz de rațiune (poporul suveran). Pe un plan mai polemic, el desemnează fracțiunea cea mai defavorizată a populației, predispusă la răzvrătiri (poporul de rând). Între cele două definiții se observă o tensiune evolutivă. ν În Grecia antică, este privilegiat primul registru: poporul atenian (demos) deliberează În mijlocul ecclesiei; el include doar cetățenii ă indivizii care se bucură de deplină libertate În cetate ă și ține la distanță sclavii și veneticii. Cea de-a doua accepțiune nu este total ignorată: Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înseamnă privilegierea primului registru și evitarea oricărei confuzii cu cel de-al doilea. Iacobinii denunță această limitare: ei asediază În mod constant Adunarea, cerând Înlocuirea conducătorilor care confiscă Revoluția poporului simplu. Ca reacție și dintr-o perspectivă contrarevoluționară, Edmund Burke privilegiază o interpretare organicistă și unitară. În opinia lui, Între cetățeni există un contract, dar acesta ține de o realitate temporală care depășește individul: el Îi angajează pe cei vii, dar și generațiile trecute. El este dat oamenilor la naștere, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]