3,730 matches
-
până la 360° orizontal și vertical (Grâu 2001 și 2003). Prin efectuarea acestor studii s-a încercat depășirea unei abordări convenționale monomediale a cercetării iluziei, în schimb au fost introduși termeni precum multisenzorial, potential de sugestie, spațiu visual, dispoziție individuală a privitorilor, evoluția mediilor vizuale iar teoriile existente privind distanță, ale lui Cassirer, Panofsky ș.a. pentru spații vizuale digitale au fost extinse. În continuare s-au prezentat cercetări privind legătură inovatoare între arhitectură și imagini imersive în mișcare,(Grâu 2003 p.a.), precum și
Oliver Grau () [Corola-website/Science/329254_a_330583]
-
au fost observate la pacienții tratați cu aprepitant ( 40 mg ) pentru grețurile și vărsăturile postoperative și la o incidență mai mare decât cu ondasetron : dureri în etajul abdominal În plus , două reacții adverse grave au fost raportate în studiile clinice privitore la greața și vărsăturile postoperatorii ( PONV ) la pacienții care iau o doză mai mare de aprepitant : un caz de constipație și un caz de subileus . A fost raportată ca eneniment advers grav apariția unui caz de sindrom Stevens- Johnson la
Ro_294 () [Corola-website/Science/291053_a_292382]
-
incidență mai mare decât cu ondasetron : dureri în etajul abdominal superior , sunete intestinale anormale , disartrie , dispnee , hipoestezie , insomnie , mioză , greață , perturbări senzoriale , disconfort stomacal , acuitate vizuală redusă , wheezing . În plus , două reacții adverse grave au fost raportate în studiile clinice privitore la greața și vărsăturile postoperatorii ( PONV ) la pacienții care iau o doză mai mare de aprepitant : un caz de constipație și un caz de subileus . A fost raportată apariția ca eveniment advers grav unui caz de sindrom Stevens- Johnson la
Ro_294 () [Corola-website/Science/291053_a_292382]
-
ale personajelor reprezentate. În 1907, în timpul vizitei la Paris, are primul contact direct cu arta impresioniștilor francezi, fapt care a dat un impuls creației sale. Începe să acorde mai puțină atenție tematicei și insistă asupra efectului luminii și culorilor asupra privitorului. Ulterior, își schimbă din nou maniera, de dara aceasta sub influența fauvismului, dar și a expresionștilor germani grupați în ""Neue Künstlervereinigung"" ("Noua Uniune a Artiștilor") din München, ca Franz Marc și Gabriele Münter. Tablourile din această perioadă (1910-1912) au o
August Macke () [Corola-website/Science/318489_a_319818]
-
Conciliazione"", un spațiu vast și solemn, care-l umple de înmărmurire: vederea fațadei strălucitoare, recent restaurată a bazilicei. Fie pe scări, fie cu un ascensor, se poate ajunge pe terasa acoperișului, după alte 537 de trepte pe ""Loggia Panoramica"", de unde privitorul are o vedere magnifică asupra orașului.
Bazilica Sfântul Petru din Roma () [Corola-website/Science/298571_a_299900]
-
ni-l prezintă pe copil pe bancheta din spate, reintrat în sfârșit în rolul său natural. Trupa nu apare în videoclip, cu excepția unei scene de câteva secunde în care cei doi protagoniști se află într-un bar; la televizorul barului, privitorul atent îl poate vedea pe Brian Molko.
Song to Say Goodbye () [Corola-website/Science/313140_a_314469]
-
pixeli, de exemplu pixeli albi pentru „înrămare”. Cei mai mulți editori grafici pot fi folosiți și pentru a îndepărta diferite elemente de imagine, ca de exemplu o ramură de copac, folosind unealta de duplicare („clonare”). Eliminarea acestor elemente ce distrag atenția ajută privitorul să se concentreze la subiect. Reprezintă modalitatea prin care o anumită modificare se aplică doar unei culori specifice din fotografie. Anumite programe permit extinderea toleranței acelei culori astfel încât modificarea sa afecteze si alte nuanțe din acea culoare. Editorii grafici sunt
Editarea fotografiilor () [Corola-website/Science/326059_a_327388]
-
lui Terente". Autorul brăilean Fănuș Neagu i-a dedicat lui Terente — subiect legendar în județul său natal — mai multe scrieri, între care și un scenariu de film (vezi mai jos). Au mai scris despre Terente Ștefan Bănulescu și Eugen Barbu. Privitor la aceste scrieri, jurnalistul Cristian Teodorescu comentează: "„niciunul dintre scriitorii români de după 1945 nu l-a atacat frontal pe celebrul bandit”". Vlad Nica a elaborat o teză de doctorat având ca subiect reconstituirea vieții lui Terente, filtrată de influențele venite
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
teatru, spre exemplu, scara nu e numai partea utilă din construcție pe unde publicul se urcă și coboară, dar și aceea de unde tocmai prin urcarea și coborârea publicului în haine de seară, se produce un adevărat spectacol încântător pentru ochii privitorului - mai ales la îmbrăcămintea bărbaților și femeilor, eleganți și bogați ai secolului XVII. Așa s-a realizat scara măreață compusă dintr-o rampă, care se desparte mai apoi în 2 brațe continuate cu holuri susținute de coloane (Scara Teatrului din
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
obiectele cu chipul ei că o mască, accentuând sau diminuând prezenta artificiului. Înalte exemple, trăsături ale chipului ei sunt combinate cu materiale din viața cotidiană, construind obiecte compozite sau colaje care sunt asamblate de multe ori cu umor, căutând participarea privitorului. Că în alte rânduri, artista trece de la seriozitate la umor, de la gravitate la fantezie nonșalanta și capriciu, de la rigoare conceptuală la inventivitate de neoprit. (Artă Getei Brătescu, text de Magda Radu, Ateliere de artiști din București p.11,Ed.Noimediaprint
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
ușor înclinat spre dreapta, amplasarea eroului în spațiu, la trei sferturi spre dreapta, privirea ațintită în depărtare, aplasarea unghiului de vedere asupra personajului, din perspectiva pictorului, este așezată la aceeași înălțime cu modelul, fapt care îngăduie un dialog permisiv între privitor și modelul portretizat, ceea ce permite un paralelism bazat pe un cadru imanent al vieții fiecăruia și nu ca spațiu subordonat celui terestru, așa cum sunt înfățișați de obicei eroii. Portretul lui Avram Iancu aflat astăzi la Galeria Muzeului Național de Artă
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
din Lyon" și mai ales lucrarea intitulată "Cazarma lui David Pașa", datată la 17 mai 1854, s-ar constitui în niște dovezi de compoziții ample în primul rând dezvoltate în privința perspectivei afișată, ele fiind creații compoziționale bine închegate care desfășoară privitorului o linie mai sigură decât în majoritatea tablourilor precedente. Tot Jianu și-a exprimat părerea că schițele cu tematică istorică aflate la Muzeul Național de Artă al României aduc dovada preocupării lui Barbu Iscovescu pentru realizarea unor lucrări monumentale care
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
loc în drum spre primăria orașului, cănd sârbul Nedeljko Cabrinovic a aruncat o bombă spre mașină în care se aflau înalții oaspeți. Cei vizați au scăpat nevătămați, dar au fost răniți doi însoțitori ai acestora și șase persoane din rândul privitorilor. În ciuda celor întâmplate, Franz Ferdinand a refuzat să își întrerupă vizită și, după primirea festivă de la primărie, a insistat să facă un tur al orașului (potrivit unor informații, pentru a vizita un ofițer rănit de bombă). Soția sa a încercat
Atentatul de la Sarajevo () [Corola-website/Science/311645_a_312974]
-
Miracolul cu care Chardin ne farmecă rezultă din corpurile obiectelor, în jurul cărora modelează propria lor lumină, încât par să se desprindă de pe pânză și să se deplaseze în spațiu grație unor fenomene de neînțeles, ce se nasc în relația tablou - privitor". Tabloul "Borcanul cu măsline" trebuie privit de la oarecare distanță, deoarece pictorul este preocupat mai ales de efectul pe care îl provoacă compoziția privită în ansamblu. Stratul de vopsea este mai subțire, trăsăturile de penel ușoare și succesive, prevestind apariția pointilismului
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
poate fi prima experiență cunoscută din psihofizică, o ramură a psihologiei care se ocupă de mecanica percepției umane, a cărei dezvoltare este atribuită lui Hermann von Helmholtz. Alte calcule interesante sunt cele ale paralaxei solare și a diferitelor distanțe dintre privitor și Soare, dacă privitorul se află în centrul Pământului sau la suprafața lui la răsăritul Soarelui. Acestea sunt primele calcule cunoscute în ceea ce privește paralaxa solară. The Sand-Reckoner, by Gillian Bradshaw. Forge (2000), 348pp, ISBN 0-312-87581-9.
Calculul Firelor de Nisip () [Corola-website/Science/322621_a_323950]
-
cunoscută din psihofizică, o ramură a psihologiei care se ocupă de mecanica percepției umane, a cărei dezvoltare este atribuită lui Hermann von Helmholtz. Alte calcule interesante sunt cele ale paralaxei solare și a diferitelor distanțe dintre privitor și Soare, dacă privitorul se află în centrul Pământului sau la suprafața lui la răsăritul Soarelui. Acestea sunt primele calcule cunoscute în ceea ce privește paralaxa solară. The Sand-Reckoner, by Gillian Bradshaw. Forge (2000), 348pp, ISBN 0-312-87581-9.
Calculul Firelor de Nisip () [Corola-website/Science/322621_a_323950]
-
de Artă al secolului al XX-lea, în clădirea principală a Muzeului Național din Cracovia. Portretul îmbină elemente de impresionism și simbolism caracteristice stilului individual a artistei. Pictura prezintă imaginea din față a unei fete. Chipul ei palid atrage atenția privitorului și dă un motiv serios de îngrijorare. Ochii săi sunt mari, puțin strălucitori, părul auriu-roșcat dezordonat și buzele mici, de culoarea rozaliu-închis. Este îmbrăcată într-o rochie modestă de culoarea albastru-gri. Mâinile ei împreunate țin un buchet de crizanteme. Stă
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
temperatura de suprafață a Soarelui nostru este de "numai" 6.000 °C. Strălucirea unei stele se numește în astronomie magnitudine. Magnitudinea aparentă este strălucirea așa cum o percepem cu ochiul liber. Magnitudinea absolută exprimă strălucirea calculată pentru o distanță ipotetică a privitorului de 32,6 ani-lumină. Magnitudinea depinde în general de temperatura stelei. Această interdependență se reprezintă grafic prin diagrama "Hertzsprung-Russell", numită așa după autorii ei. Diagrama se poate folosi și la aprecierea vârstei și evoluției viitoare a unei stele. În interiorul stelelor
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
fost nevoite să reziste distrugerii sau asimilării de către năvălitori, reușind să ajungă în Evul Mediu timpuriu să realizeze primele mici formațiuni statale (vlahii, valahii în slavona). Odată cu instalarea și organizarea populațiilor slave în Balcani, s-a consacrat, prin intermediul limbii slavone, privitor la populațiile româniilor, atât din nordul cât și din sudul Dunării, definiția de vlahi (valahi, blahi), iar comunitățile lor organizate (românii populare) au fost definite drept vlahii (valahii). În Europa, au existat (unele dăinuiesc până azi sub formă de toponime
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
această intrare vom reveni la timpul potrivit. Pătrunzând în incintă, în imediata apropiere, pe partea stângă, ne întâmpină vechea clopotniță de lemn în care își au lăcașul cele trei clopote. În fața intrării se află biserica care atarge atenția și admirația privitorului, prin armonia proporțiilor și elementele sculpturale. Asemenea bisericii de lemn din Reghin, dimensiunile lăcașului din Săcalu de Pădure sunt destul de însemnate față de cele întâlnite la alte asemenea edificii. Lungimea totală a bisericii este de 16,25 m, lățimea în dreptul naosului
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
estetice de bază ale imaginii care compun imaginile de film, televiziune și cele generate pe calculator: a) Lumina și culoarea b) Spațiul bidimensional c) Spațiul tridimensional d) Timpul și mișcarea e) Sunetul Meta-mesajele sunt acelea care fixează cadrul perceptual pentru privitori. Acestea nu sunt construite prin narațiuni explicite, ci prin variabilele estetice de producție oferind fundalul, contextul în care privitorii încearcă să interpreteze aspectele evenimentului vizual. Unii teoreticieni precum Lev Kuleshov sau Pudovkin au demonstrat efectele meta-mesajelor prin diverse experimente. Unul
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
culoarea b) Spațiul bidimensional c) Spațiul tridimensional d) Timpul și mișcarea e) Sunetul Meta-mesajele sunt acelea care fixează cadrul perceptual pentru privitori. Acestea nu sunt construite prin narațiuni explicite, ci prin variabilele estetice de producție oferind fundalul, contextul în care privitorii încearcă să interpreteze aspectele evenimentului vizual. Unii teoreticieni precum Lev Kuleshov sau Pudovkin au demonstrat efectele meta-mesajelor prin diverse experimente. Unul dintre acestea presupune juxtapunerea prin montaj a unui close up cu figura lipsită de expresie a unui actor cu
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
Audiența a interpretat expresia actorului în funcție de context, văzând-o fie reflexivă, fie tristă, fie caldă, paternală. Sensul nu este indus de unul dintre elemente, ci de juxtapunerea lor. Sensul nu este spus sau arătat explicit, ci este creat în mintea privitorului. Construcția luminii se referă la controlul culorii și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina are de asemenea o influență directă asupra emoțiilor privitorilor, asupra interiorității. În diferite contexte
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
ci este creat în mintea privitorului. Construcția luminii se referă la controlul culorii și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina are de asemenea o influență directă asupra emoțiilor privitorilor, asupra interiorității. În diferite contexte, lumina poate determina percepția unei imagini, făcând privitorii să recepteze meta-mesaje ce determină atmosfera sau emoția transmisă de o imagine. Cele două tipuri principale de lumină sunt lumina clar obscură și lumina plată. "Lumina clar
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina are de asemenea o influență directă asupra emoțiilor privitorilor, asupra interiorității. În diferite contexte, lumina poate determina percepția unei imagini, făcând privitorii să recepteze meta-mesaje ce determină atmosfera sau emoția transmisă de o imagine. Cele două tipuri principale de lumină sunt lumina clar obscură și lumina plată. "Lumina clar obscură" folosește de obicei fundaluri întunecate, unele zone fiind luminate puternic, iar altele
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]