3,972 matches
-
general, vreo lege care să rezulte din vreun grup de fapte". Autorul trage de aici concluzia că admițând absolutului, "nu putem vorbi despre un fenomenism absolut în cazul filozofiei pozitive" (op. cit., pp. 80-81). Argumentarea lui Antoniade este însă cel puțin problematică, întrucât ne putem întreba: Dacă metafizica pretinde a fi o cunoaștere a absolutului, iar o atare cunoaștere este declarată imposibilă de către pozitiviști, cum se mai poate susține că aceștia îi recunosc metafizicii "un obiect real"? 196 A. Comte, op. cit., p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de la "cunoașterea obiectului", iar nu de la "obiectul cunoașterii", ceea ce îl plasează pe acest reprezentant al istorismului în apropierea transcendentalismului kantian. (De altfel, către finalul capitolului după ce vom fi luat în dezbatere și alte aspecte, spre a surprinde nuanțele unei asemenea problematici -, vom căuta să răspundem pe larg la întrebarea anterioară.) Pentru Droysen, ideea de continuitate înseamnă "generalul și necesarul care leagă faptele singulare ale istoriei și-i conferă fiecăreia, în specia sa individuală, valoarea sa"57. Abia astfel faptele istorice capătă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de vedere ontic și ontologic, doar în <<imanența ordinii sau a formei pe care o ia materia>>; b) certitudinea că situația separării, a <<dualismului dintre formă și materie>>, dintre <<dat și gândire>>, își are temeiul într-o <<speculație metafizică absolut problematică>>"114. De altfel, referindu-se la secolul al XVIII-lea, Dilthey însuși distinge două orientări care au încercat să rezolve problema "planului și a sensului istoriei umane". Deși autorul nu-i dă un nume precis, în prima dintre aceste orientări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o paradigmă estetică ale cărei exigențe încearcă să le satisfacă într-un efort creator, poate nu atât de depășire a celorlalți adepți ai aceleiași ideologii artistice, cât mai cu seamă de autodepășire, sau măcar de reprezentare inedită, personală, a unei problematici comune. j) Concluzii despre continuitate și discontinuitate în filozofie Pentru a pune mai limpede în evidență aceste concluzii, vom încerca să prelungim analiza comparativă între Hegel și Dilthey. "Desfășurarea istoriei nu ne înfățișează evoluția unor lucruri străine, ci este cea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ultime ale "esenței filozofiei" die Weltanschauungslehre "ne apropie de viziunea integrală asupra lumii", în care totalitatea este mai mult decât suma părților. Când afirmăm aceasta, avem în vedere o interesantă demonstrație a lui Schnädelbach, care arată că această idee "devine problematică abia atunci când presupunem că întregul există ca o entitate independentă, alături de părți sau chiar înaintea lor". Altminteri, faptul că "întregul înseamnă mai mult decât suma părților sale" este dovedit de simpla împrejurare că atunci când adunăm nu e suficient să rânduim
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aspecte: 1) îngustimea mediei de intelectuali a căror activitate este să eticheteze; 2) un hiper-reducționism lingvistic și ideologic; 3) virulența și agresivitatea unor "critici" gratuite (ca fond epistemologic), dar comandate (instrumentalizări social-politice); 4) demonizarea lui Foucault; negativizarea unor subiecte și problematici din cărțile sale; "critica" de o impotență nihilistă a felului său de a gândi și refuzul constant de a face parte dintr-o gașcă intelectuală (franceză). Foucault este un model de intelectual așa cum Heidegger nu este. În acest refuz foucauldian
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
metodă" a lui Foucault, atunci, cu siguranță, aceasta constă în exerciții de vizibilitate după o tehnică personală, bazată pe evidențe reale! Foucault, înainte de toate, ne învață să vedem, iar numai Dumnezeu știe cât de multă nevoie avem de aceste exerciții problematice de vizibilitate a unor enunțuri și cunoașteri despre istorie, pe care credem că le înțelegem doar pentru că sunt "banale". Vizibilitate a ceea ce Foucault a vrut să spună (intențiile sale). Vizibilitate a ceea ce alții au spus, iar gânditorul născut la Poitiers
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un fel de derivat al istoriei", ale cărei forme "sînt determinate chiar de figurile devenirii. Dependentă de timp și esențială pentru temporalitatea omului așa ne apare nebunia, cum era ea recunoscută sau măcar resimțită atunci..." 42. Raportul nebun-psihiatru este unul problematic și niciodată categoric separat, Foucault urmărind și aspectul tendențios al acestuia: Cine este mai nebun, individul internat sau psihiatrul care-l tratează? Dacă în Evul Mediu regii erau priviți ca taumaturgi, în Occidentul secolului al XVIII-lea, medicul începe să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru o mașină statală totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu se poate forma decât printr-o inoculare, fără spirit critic, problematic, a unor idei convergente cu interesele anumitor grupuri umane, care sunt implicate în susținerea diverselor regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru că are în ea acest efect taumaturgic de a-l "orienta pe om" în perspectiva sa existențială. Miza socială a acestor programe politice moderne este de a scrie istoria nu așa cum s-a desfășurat ea într-un real istoric, extrem de problematic, ci așa cum se va desfășura într-un prezent politic, care urmărește anumite scopuri: formarea statelor naționale sau formarea Comunității Europene; limbi și culturi "specifice"; piață națională; statul ca o megaconstrucție publică etc. Astfel, statul modern este conceput în funcție de ceea ce este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
idei preconcepute, clișee, cercuri închise de cunoaștere-putere, liderisme, dogme, infatuări, conflicte sociale și politice, războaie civile, națiuni eșuate, refaceri hidoase de sisteme cameleonice ale "reprezentării", speranțe deșarte, perpetuări indistincte de forme ale unui comportament civic/politic pe un același fond problematic: Cine ne reprezintă? Cum suntem reprezentați? Dinamica formării celor două entități stat național, societate civilă -, a raporturilor de cooperare dintre acestea, dezechilibrează posibilitatea unor relații sociale fundamentate pe o egalitate bazală, de început, așa cum au fost propuse de teoreticienii Luminilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândi ceea ce a fost odată spus/scris de către istoricii din trecut. Trecutul este un loc al fanteziei, spunea Hayden White, într-un interviu acordat Ewei Domanska, poate și pentru că fiecare viitor istoric gândește altfel și gândește altceva în raport cu aceleași teme, problematici care le-au reținut atenția istoricilor din trecut. Astfel avem de a face cu o pluralitate de interpretări și/sau de tehnici hermeneutice pe un același fond tematic. Incompatibilitatea dintre istoria-dinamică și istoria ca mod de a scrie și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
secvențe imediate din cronologie. Așa cum a arătat Foucault în Ordinea discursului, comentariul presupune dislocare și discontinuitate în raport cu tot ceea ce ni se înfățișează drept continuitate: secvențe temporale; tablouri după tablouri; serii după serii; alcătuirea unitară a unei viziuni despre acel extrem de problematic: Cum a fost? Gânditorul francez nu era dispus să reia și să gândească la nesfârșit o aceeași problemă istorică, să o prezinte precum la cinematograf: "Nu gândesc niciodată același lucru, pentru simplul motiv că pentru mine cărțile sunt experiențe, într-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acesteia. Expresia "autoritatea științei" nu poate fi decât trompeta Politikului de ieri și de azi. În fața "științelor" și a literaturilor totul este de criticat. Mai târziu, White și-a dat seama că științele de atunci erau instrumente pentru politici. Spiritul problematic și problematizant al lui Foucault nu a fost înțeles de Hayden White. Ne dăm seama de acest lucru din modul cum White percepe Les mots et le choses (1966): "appears to have a theme but no plot. Its theme is
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scontat pentru un climat sănătos în clasa de elevi. Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în faze inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist. Cadrele didactice cu experiență susțin ideea că, de regulă, un obiectiv major pentru ei în primele zile de școală este acela de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pentru evidențierea eventualelor abateri; determinarea cauzelor care au generat aceste abateri; efectuarea corecturilor, fie asupra obiectivelor, fie asupra rezultatelor, ceea ce oferă evaluării și o dimensiune reglatorie. e) consilierea. Managerul clasei trebuie să stabilească un climat de cooperare în vederea rezolvării situațiilor problematice. Atunci când elevul întâmpină anumite probleme, dascălului îi revine misiunea de a clarifica cele ce se petrec, stabilind o relație de încredere cu ceilalți parteneri. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
este prin excelență predispusă spre manifestări negative, iar pentru atenuarea acestora se impune adoptarea unor măsuri aspre de constrângere. Elevii învață cum trebuie să se comporte prin felul în care dascălul gestionează maniera de comportare zilnică a elevilor și situațiile problematice. Prin toate măsurile întreprinse, dar și prin absența acestora la momentul oportun, profesorul transmite elevilor un mesaj de învățare. De pildă, ridicarea tonului pentru a te impune în fața elevilor poate fi percepută de către aceștia drept forma optimă de a te
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
2.3. Strategii de intervenție în cazul abaterilor comportamentale Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în faze inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist. Cadrele didactice cu experiență susțin ideea că, de obicei, un obiectiv major urmărit încă din primele zile de școală este acela de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
urmărit încă din primele zile de școală este acela de a institui un bun control asupra clasei. Managementul clasei de elevi presupune și activarea dimensiunii operaționale, mai exact a unor proceduri și strategii de intervenție a cadrului didactic. Unele comportamente problematice solicită o intervenție imediată din cauza pericolului pe care îl constituie pentru copil. Altele, însă, necesită o abordare consistentă pe termen lung. O clasificare a posibilelor strategii de intervenție la nivelul clasei de elevi este oferită de A. Băban. Este vorba
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
contextul apariției comportamentului. Analiza și evaluarea comportamentului reprezintă o condiție esențială pentru demararea unui program de intervenție, deoarece există diferențe în manifestarea acestor elemente în comportamentul elevilor. În cazul în care pentru un elev au fost identificate mai multe comportamente problematice, se recomandă gruparea lor în categorii și prioritizarea intervenției. Astfel, trebuie începută modificarea celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
multe comportamente problematice, se recomandă gruparea lor în categorii și prioritizarea intervenției. Astfel, trebuie începută modificarea celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea și aplicarea programului de modificare comportamentală După ce a fost încadrat un anumit comportament problematic într-o categorie, este necesară continuarea analizei datelor colectate în vederea elaborării ipotezei asupra funcției comportamentului și asupra factorilor de menținere. Ipoteza de lucru, care
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea și aplicarea programului de modificare comportamentală După ce a fost încadrat un anumit comportament problematic într-o categorie, este necesară continuarea analizei datelor colectate în vederea elaborării ipotezei asupra funcției comportamentului și asupra factorilor de menținere. Ipoteza de lucru, care va dirija întreg planul de intervenție, realizează o predicție în privința circumstanțelor în care este cel mai
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pot fi utilizate următoarele metode: costul răspunsului, consecințele logice și naturale, time outul 11. Cât privește cea dintâi alternativă, aceasta presupune retragerea sau suspendarea pentru o anumită perioadă de timp a unui beneficiu sau bun de care beneficiază deja elevul problematic. Consecințele naturale apar ca o urmare firească a unui comportament, nefiind planificate sau controlate. Spre deosebire de consecințele naturale, consecințele logice pot fi gândite sau controlate de învățător astfel încât acestea să devină predictibile.Acestea din urmă -consecințele logicevizează dirijarea copilului spre adoptarea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
că au control asupra comportamentului lor și asupra consecințelor produse de propria conduită. Time out-ul reprezintă pierderea accesului la întăririle contingente cu comportamentul pentru o scurtă perioadă de timp. Această metodă este eficientă ca metodă de reducere a comportamentului problematic în situațiile în care întăririle comportamentului sunt sociale (ex. atenția celorlalți) sau tangibile (ex. joaca cu plastilina). Modelarea reprezintă o strategie de modificare cognitiv comportamentală care constă în prezentarea unui eșantion de comportamente cu scopul de a antrena elevii în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pătratului; 1.8 2.5 3.1 4.1 -recunoașterea suprafeței pentru o figură geometrică dată -activitate practică de copiere, decupare, suprapunere a unor suprafețe în vederea comparării acestora -determinarea ariilor pătratului și dreptunghiului prin măsurare și calcul -transpunerea unui context problematic în -Activitate frontală -Activitate pe grupe -fișe de lucru diferențiate pe grupe -Observarea sistemică -Raportarea rezultatelor pe grupe - argumentare a -Evaluarea și notarea fișelor de lucru Evaluare sumativă -Activitate independentă Probă scrisă Începutul unității de învățare coincide cu o probă
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]