28,657 matches
-
solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 28. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor citate, admisibilitatea unei sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor trei cerințe: a) existența unei chestiuni de drept care să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
ce formează obiectul sesizării - aceasta nu este îndeplinită, pentru argumentele arătate în continuare. ... 32. Din analiza jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se observă că admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de cerința ca problema de drept invocată să fie indispensabilă soluționării pe fond a cauzei. ... 33. Referitor la sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, în jurisprudența Completului
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
României, Partea I, nr. 696 din 9 august 2018; Decizia nr. 67 din 29 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 28 ianuarie 2022). ... 35. Totodată, s-a subliniat că rațiunea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nu este aceea ca Înalta Curte de Casație și Justiție să se substituie instanței de trimitere (Decizia nr. 26 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
judiciare, utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, instanța supremă trebuie chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept importantă, care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate de interpretare suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cuprinsul Deciziei nr. 26 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 13 aprilie 2018, „procedura pronunțării unei asemenea hotărâri este condiționată (...) de existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea cauzei în care s-a dispus sesizarea, nefiind permis a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
nr. 842/109/2020. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 842/109/2020, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă nedeclararea la organul fiscal competent (Agenția Națională de Administrare Fiscală, direcția generală a finanțelor publice) a veniturilor obținute din vânzarea de autoturisme second-hand și evidențiate în acte contabile primare, în
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
soluționării cauzei din etapa camerei preliminare. ... 14. Având în vedere că instanța de contencios constituțional a fost sesizată cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prin Încheierea din 27 martie 2018 pronunțată de Judecătoria Iași - Secția penală în Dosarul nr. 40.460/245/2016*, anterior pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 590 din 8 octombrie 2019 și publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, conform
DECIZIA nr. 127 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257457]
-
acest sens, se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 441 din 22 iunie 2017 și se susține că în cauza a quo nu a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă, până la momentul invocării acestei excepții. Or, anterior momentului pronunțării unei hotărâri definitive, concursul de infracțiuni nu poate fi decât ipotetic, motiv pentru care criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză sunt neîntemeiate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 august 2018
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
hotărârea de condamnare instanța de judecată va contopi pedeapsa aplicată cu pedeapsa ce se execută, iar din pedeapsa rezultantă va deduce perioada arestului preventiv executat. Se susține că argumentele anterior menționate sunt pe deplin aplicabile și în ceea ce privește pronunțarea unor soluții de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, întrucât și în aceste cazuri fapta concurentă comisă reprezintă o infracțiune. ... 7. Se susține însă că, în ipoteza pronunțării unei soluții de achitare a inculpatului sau de
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
pe deplin aplicabile și în ceea ce privește pronunțarea unor soluții de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, întrucât și în aceste cazuri fapta concurentă comisă reprezintă o infracțiune. ... 7. Se susține însă că, în ipoteza pronunțării unei soluții de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal pentru fapta care a determinat dispunerea măsurii arestului preventiv, deducerea duratei acesteia din urmă nu este posibilă. Se arată că achitarea se dispune în cazurile prevăzute la art.
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive. ... 19. Curtea a reținut că săvârșirea unor infracțiuni concurente, potrivit art. 72 alin. (1) teza a doua din Codul penal, poate fi stabilită prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Anterior datei pronunțării unei astfel de hotărâri, concursul de infracțiuni este unul ipotetic, existența sa, stabilită prin acte ale procurorului sau dedusă din acte procesuale specifice desfășurării procedurii judecății în primă instanță anterioare pronunțării unei hotărâri de soluționare a acțiunii penale, conform art.
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
fi stabilită prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Anterior datei pronunțării unei astfel de hotărâri, concursul de infracțiuni este unul ipotetic, existența sa, stabilită prin acte ale procurorului sau dedusă din acte procesuale specifice desfășurării procedurii judecății în primă instanță anterioare pronunțării unei hotărâri de soluționare a acțiunii penale, conform art. 405 din Codul de procedură penală, fiind afectată de cauza suspensivă a constatării sale printr-un astfel de act. Prin urmare, din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 72 alin. (1) din
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
din Codul penal, operațiunea de individualizare a pedepsei pentru infracțiunea săvârșită și de determinare a pedepsei aplicabile se face doar în condițiile aplicării prevederilor art. 82 alin. (3) din Codul penal ce reglementează anularea renunțării la aplicarea pedepsei. Cu ocazia pronunțării pedepsei pentru infracțiunea care a determinat anularea, instanța de judecată, pentru a stabili pedeapsa ce urmează a fi executată, va proceda la computarea duratei măsurii preventive privative de libertate din pedeapsa cu închisoarea pronunțată, potrivit acelorași dispoziții ale art. 72
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
sunt soluții pronunțate de instanța de judecată în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală și, respectiv, la art. 16 alin. (1) lit. e)-j) din Codul de procedură penală. În condițiile pronunțării uneia dintre cele două soluții, respectiv achitarea și încetarea procesului penal, cu privire la săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus luarea unei măsuri preventive privative de libertate, concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior la o
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
funcțiilor acesteia. Se susține că, potrivit aceleiași jurisprudențe, gravitatea faptelor pentru care persoana a fost condamnată se reflectă și în fracția de pedeapsă pe care aceasta a avut-o de executat pentru a putea solicita liberarea condiționată și că în pronunțarea soluției liberării condiționate un rol important trebuie să revină modalității în care persoana în cauză a înțeles să se raporteze la condițiile de detenție. Se arată că, în egală măsură, riscul la care este expusă societatea în cazul liberării condiționate
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
în procesul-verbal elaborat de comisia pentru liberare condiționată și în documentele anexate, iar, în ipoteza în care acestea sunt favorabile persoanei condamnate, să dispună soluția liberării condiționate. Dimpotrivă, instanța învestită cu soluționarea propunerii de liberare condiționată este obligată ca, pentru pronunțarea soluției, să țină cont de aspectele prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, unul dintre acestea fiind ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. ... 30. În mod similar
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
pot împiedica accesul la justiție. Întârzierile în obținerea și executarea hotărârilor pot constitui o restricționare de natură procedurală a dreptului de acces la justiție. ... 41. În concluzie, în prezenta cauză, față de data invocării excepției de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 832 din 9 decembrie 2021 și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă urmează să fie
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
Ministerului Public, Irina-Ioana Kuglay, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 18 ianuarie 2022. Constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunțării succesiv pentru
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
dispus amânarea pronunțării pentru data de 18 ianuarie 2022. Constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunțării succesiv pentru data de 27 ianuarie 2022 și pentru data de 23 februarie 2022, când, constatându-se că judecătorii Curții nu sunt prezenți în număr de cel puțin două treimi din numărul total al acestora, în temeiul dispozițiilor art. 51
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
când, constatându-se că judecătorii Curții nu sunt prezenți în număr de cel puțin două treimi din numărul total al acestora, în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (1) și ale art. 57 din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru 9 martie 2022. La această ultimă dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunțării
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
pronunțării pentru 9 martie 2022. La această ultimă dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 16 martie 2022, dată la care a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 19 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.605/1748/2017/a1, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
autoritate de lucru judecat. În acest sens, Codul de procedură penală reglementează, la art. 551 și 552, noțiunea de rămânere definitivă a hotărârii penale pronunțate în primă instanță, în apel și contestație. Hotărârile primei instanțe rămân definitive: (i) la data pronunțării, când hotărârea nu este supusă contestației sau apelului; (ii) la data expirării termenului de apel sau de introducere a contestației: a) când nu s-a declarat apel sau contestație în termen; b) când apelul sau, după caz, contestația declarată a
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
când apelul sau, după caz, contestația declarată a fost retrasă înăuntrul termenului; (iii) la data retragerii apelului sau, după caz, a contestației, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel sau de introducere a contestației; (iv) la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz, contestația. Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate, de regulă, cu apel sau contestație, iar efectul suspensiv al căii ordinare de atac împiedică punerea în executare a hotărârii cu
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
cu apel sau contestație, iar efectul suspensiv al căii ordinare de atac împiedică punerea în executare a hotărârii cu privire la fondul cauzei. Hotărârea instanței de apel și cea pronunțată în calea de atac a contestației rămân definitive la data pronunțării, atunci când apelul, respectiv contestația au fost admise și procesul a luat sfârșit în fața instanței de apel sau a organului judiciar competent să soluționeze contestația. Astfel că, spre deosebire de hotărârea instanței de fond, care devine definitivă la momente
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
de apel sau cea care se pronunță în contestație, în ipoteza admiterii, când procesul a luat sfârșit în fața instanței de apel sau a organului judiciar competent să soluționeze contestația, devine definitivă și dobândește autoritate de lucru judecat la data pronunțării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 17 mai 2021, paragraful 72). ... 13. Totodată, Codul penal prevede, în capitolul I al titlului III
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]