2,009 matches
-
z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia, aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
anii '20; nici pe atunci atitudinile specialiștilor nu erau lipsite de contradicții: de pildă, unii partizani ai renunțării la â etimologic erau pentru menținerea lui s etimologic. Ov. Densusianu - unul dintre susținătorii scrierii cu s, chiar în cazuri în care pronunția era z (ca în poesie) - își argumenta poziția invocînd conotațiile culturale ale cuvintelor: "Să recunoaștem deci că principiul strict fonetic nu are de ce să fie aplicat la neologismele cu s intervocalic, cum și alteori sîntem siliți să renunțăm la el
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
faptul că reforma recentă tulbura apele unei ortografii în cea mai mare parte fonetică, introducând elemente de etimologie. Să ne reamintim că și Al.Graur a publicat cu decenii în urmă un Mic dicționar ortoepic și ortografic în care corecta pronunții și scrieri greșite, cum ar fi muncipiu, atât de drag lui Ceaușescu, în loc de municipiu, sau prevèdere, preferat tot de Ceaușescu lui prevedère, ceea ce în epocă a fost privit ca un gest politic. După 1989 avem cele două ediții din „DOOM
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
Rădișoară"). Alături de Rădița, Răduța, Răduca poate sta și Rădica: o formă prea marcat populară pentru o poezie cultă, pentru o atmosferă stilizată. Vocala o are două avantaje: leagă numele, prin rădăcină, de familia lexicală a simbolicului rod - și marchează o pronunție "elegantă", "înaltă", care înnobilează diminutivul prea rural. Procesul s-ar fi putut petrece spontan, în mediul său social, sau ar putea fi o contribuție a lui Alecsandri; oricum, el e susținut de alte variante de pronunțare ă/o (făraș, mai
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
în cadrul unei limbi există dialecte, graiuri cu sonorități specifice, și acest fapt devine sesizabil într-un film britanic, unul irlandez sau unul italian. Mai precis, un personaj se recomandă uneori prin aceste accente particulare, prin modulări specifice, sau chiar prin pronunție defectuoasă. Și aici ajungem la vocea actorului. La rândul ei, ea are propria expresivitate, propriul timbru, o anumită impostație prin care un actor ne devine uneori familiar. Vocea unui actor este parte a filmului, este la rândul ei un fapt
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]
-
EZ = Evenimentul zilei, 3517, 2003, 5). Trebuie să observăm că forma deh nici nu este cuprinsă ăn DEX (ăn care găsim doar interjecția de, cu variantele dă și dec). Nu e clar ăn ce măsură e folosită azi cu o pronunție care să corespundă ortografiei (cred că de multe ori cei care o scriu nu pronunță pe h, acesta marcănd cel mult o aspirație finală); e greu de spus dacă grafia ar putea fi una de ămprumut (există deh ăn italiană
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
ăndoielnic) că h final se pronunță: "Cin " ți-a zis că păine fără muncă, eh? " (EZ 10.02.2000). În cazul lui eh e mult mai probabil să fie vorba de modele străine (interjecții cu forma grafică eh " dar cu pronunții diferite - există ăn franceză și ăn engleză) și de funcția de diferențiere. În fine, alături de o interjecție mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de influență slavă, când în timpul secolului al 7-lea și pe parcursul secolului al 9-lea, când au venit slavi în zona Daciei, influența fiind și prin pronunția cuvintelor. Cel mai vechi document scris în limba română, păstrat, este “Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului” (1521), descoperită în 1894 în Arhivele Naționale ale județului Brașov unde se păstrează și astăzi. Cea mai veche inscripție în aromână
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
origine română și se trag din VLAHI! (Aurora Pețan, Valahii de pe muntele Sinai: legendă sau adevăr pierdut?, Revista electronică AGERO, aprilie 2006). Poate la originea cuvântului „geabel” stă o sintagmă, formată din gea+blah=geablah, unde prin ușoare schimbări de pronunție, aproape neobservate pe parcursul timpului, prin înmuiere, se ajunge la geableh, geabeh, sau geabel. Deci prin denumirea dată geabelilor ar putea fi definiți blahii plecați în lume („Gea” reprezentând Pământul). Discutând despre acest caz, nu poate fi valabilă și la subiect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
patru, ne punem întrebarea dacă grupajul onomatopeic englezesc „Blah, blah, blah” nu își trage cumva originea, nu din instabilul cuvânt spaniol „hablar” ci de la porecla dată acestor oameni negricioși, adică a blackilor (blachilor, sau blahilor), sau mai precis din persiflarea pronunției repezi a vorbirii acestora, care neînțeleși de către anglo-saxoni, erau luați în derâdere că limba lor este un fel de „blah, blah, blah”! Oare acest domn Blach nu este cumva brunet, cu un ten mai închis la culoare decât germanul acela
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
județul Bihor, care mă invitau să fac foc în sobă când se întunecă, să pun petrol peste lemne ca să ardă mai ușor: "Băgați și fotoghin în candalău când să face șutic." Am transcris aproximativ un șir de cuvinte a căror pronunție le făcea încă mai impenetrabile decât le vedeți scrise. Englezii sunt mult mai onești din acest punct de vedere: ei n-au nici o problemă să-și definească limba "oficială", acea splendidă englezească "de BBC", drept RP (Received Pronunciation - pronunție dobândită
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
căror pronunție le făcea încă mai impenetrabile decât le vedeți scrise. Englezii sunt mult mai onești din acest punct de vedere: ei n-au nici o problemă să-și definească limba "oficială", acea splendidă englezească "de BBC", drept RP (Received Pronunciation - pronunție dobândită), acceptând că există o pluralitate, dacă nu chiar o infinitate de variante, dar și un construct ideal spre care sunt datori să tindă. Cu câtă încântare am urmărit, citind piesa Pygmalion a lui Bernard Shaw, sau vizionând musicalul inspirat
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
spre care sunt datori să tindă. Cu câtă încântare am urmărit, citind piesa Pygmalion a lui Bernard Shaw, sau vizionând musicalul inspirat de ea, My Fair Lady, felul în care super-foneticianul Mr. Higgins era capabil să identifice, după lexic și pronunție, locul de origine al celor din jur: unui domn îi spune că provine din Selsey, altuia că locuiește la Hoxton, pe o tânără doamnă o identifică drept originară din Earscourt, dar având o mamă din Epson, în fine, colonelului Pickering
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
au ridicat în aer un circ întreg. În ziua următoare, pescarii au scos în plasele lor cadavre de lei și girafe." Astfel încât e posibil să existe și indivizi cu urechea perfectă, în stare să descrie cea mai fină abatere de la pronunția "oficială". Din spectaculoasa demonstrație a lui Bernard Shaw aș reține mai degrabă sensul metaforic: limba fiecăruia dintre noi e rezultatul unui proces - conștient sau inconștient, în proporții greu de stabilit - care ne marchează trecerea prin lume. Într-o conferință, "Speaking
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
fotbal unde-mi petreceam mare parte a timpului "recădeam" în vernaculara folosită dezinvolt de toți cei din jur. Pe la optsprezece-nouăsprezece ani, în primele drumuri la București, am avut o veritabilă revelație auzind oamenii vorbind pe stradă. Eram fascinat de splendida pronunție a unor domni mai în vârstă, veritabili supraviețuitori ai unei lumi apuse. Mă bucuram să pot intra cu ei în vorbă, să-i ascult cum rostesc, suitor-muzical, cuvintele, cu o dulceață și o expresivitate care-mi dădeau adevărate vertijuri. Știam
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
idee, spre exemplu, celebra scenă de balet, Noaptea Walpurgică, a fost lăsată deoparte. În rolul titular, Roberto Alagna a făcut deliciile unui public entuziast, iar aceasta în ciuda unor dificultăți de emisie vocală în prima scenă a operei; dispune de o pronunție impecabilă în limba originară, de un timbru solar, limpede, ce favorizează un registru acut calitativ la care are acces de o manieră absolut lejeră; dispune de o mișcare scenică dezinvoltă care a inclus chiar și o tumbă de 360 de
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]
-
fără să mă vait de șale, pășisem pe linia imaginară, fără să mă clatin sau să mă scap alături, greșisem două „pietre” în capul caprei, deci, cam cât la sută eram bolnav și cam cât sănătos mental? Dar greșelile de pronunție ale crainicilor TV- Ei!? Și nimeni nu-i bănuiește de „minte plecată în vacanță!” Sigur, e o mică diferență... Ei au 25-30 de ani, și eu 82! Poate din această cauză doctorul Hurjui a plecat eliptic! N-a vrut să
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
De asemenea, deși nu știa boabă englezește cu excepția câtorva cuvinte sugestive schimbate Îndeobște de la puntea unui vas la cealaltă sau de la un parapet la altul pe câmpurile de luptă - vocabular care se limita În cazul unui soldat veteran spaniol, În pronunția lui, la fockyú (o să vă regulăm noi), sons ofde gritbich (feciori de mare târfă) și uergoin tucat yurbols (vă tăiem noi boașele) -, căpitanul observă că englezul În gri Îi vorbea camaradului său cu un fel de respect afectuos; și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
strigase numele lui Alatriste intrând În luptă; iar regele stăpânul nostru, care mergea din uimire În uimire, a văzut că, auzindu-l, Charles al Angliei și ducele de Buckingham se uitau unul la altul. — Alatruiste! exclamă prințul de Wales, cu pronunția aceea a lui atât de tinerească, de Închisă fonetic și de britanică. Aplecându-se puțin peste pervazul ferestrei, aruncă o privire lacomă asupra situației de dedesubt, din patio, și se Întoarse iar, Întâi spre Buckingham, apoi spre rege. În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sau prin analogie cu alte substantive în -ag. Forma corectă este cofraj, un împrumut din franceză, cu primele atestări de abia în secolul al XX-lea. E posibil să se fi pornit de la pluralul cofraje, simțit de unii ca o pronunție greșită, și să se fi refăcut un plural cofrage („diferite cofrage pentru ouă de găină și prepelițe din material plastic transparent", e-oferta.ro) și un singular cofrag. Nu e improbabilă nici ipoteza unei readaptări, în limbajul tehnic, direct după
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
prepelițe din material plastic transparent", e-oferta.ro) și un singular cofrag. Nu e improbabilă nici ipoteza unei readaptări, în limbajul tehnic, direct după forma scrisă a cuvântului francez coffrage, noua variantă intrând astfel în concurență cu adaptarea oficială, conformă pronunției. Forma cofrag circulă, chiar în scris, mai de mult: pe Google Books i se găsesc atestări din 1961 (dintr-un studiu istoric: „drept cofrag au servit blocuri apariate"), 1979 (Viața Românească), 1980 (Revista de creșterea animalelor) etc. Cofrag și-a
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
nutrea un amor propriu voievodal cu totul deplasat și era de o ambiție de putere nemăsurată, revelabilă în intonația groasă a vorbirii, semănată cu "dă ce, pă ce" în pretenția de a fi o prințesă autentic "rumînă" până și în pronunție. Ea se vâra în toate, intriga politicește și, deși era admisă la curte, afecta o anume opoziție și visa restaurarea dinastiilor domnești române, adică a ei. Nu-i de mirare, deci, că Aurora fu ascultată cu cea mai mare bunăvoință
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
știu.» Își amintea doar numele ei. Se reface treptat. Acum urmează două pograme de recuperare: recuperarea fizică și recuperarea vorbirii. Exersează stând pe un scaun cu rotile: se sprijină în piciorul drept, mișcă mâna dreaptă. Își întinde picioarele strâmbe. Exersează pronunția vocalelor „a, i, u, e, o“. Nu-și poate mișca gura ca să mănânce, de aceea o hrănesc printr-un tub care trece prin nară și ajunge direct în stomac. Mușchii gâtului sunt blocați. Nu e nimic în neregulă cu corzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
eu nu cinez. Șampania înseamnă să bei și să mănânci. -Atenție la beție. -Sunt în căutarea ei. Beția șampaniei e o comoară. Vorbea fără urmă de accent. Eram uimit. În mod paradoxal, lucrul acesta scotea în evidență originea ei străină. Pronunția sa prea perfectă nu era cea a unei franțuzoaice get-beget. -Scuzați-mă că nu vă vorbesc în suedeză, începu ea. -Aveți dreptate, o întrerupsei. Nu trebuie scăpat nici un prilej de a vorbi limba țării în care trăiești. Speram că astfel scăpasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
de refuz. Zici că vorbește din nou fără efort. Sună altfel? Ea cercetă aerul. —Mai lent. Mark vorbea întotdeauna foarte repede. Își caută cuvintele? Ai remarcat vreo schimbare în vocabularul lui? Zâmbetul ei strâmb reveni. —Vă referiți la afazie? Stâlcise pronunția. Weber se mulțumi să încuviințeze din cap. Niciodată n-a stat prea bine cu vocabularul. El porni la atac. Ești apropiată de fratele tău? O premisă necesară pentru Capgras. Așa ai fost întotdeauna? Gâtul ei se smuci înapoi, defensiv. —Nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]