1,866 matches
-
radical pe tot cuprinsul imperiului. Oricum, țăranul iobag depindea de capacitatea și de bunul plac al seniorului. Ca și în Imperiul Otoman, clasele sociale erau considerate ca făcînd parte din ordinea firească stabilită de Dumnezeu. Atît biserica cît și statul propovăduiau mesajul potrivit căruia o viață sfîntă era cea consacrată îndeplinirii cît mai bine posibil a sarcinii menite fiecăruia. Trecerea dintr-o clasă socială în alta era extrem de dificilă în ambele imperii. Această părere era acceptată atît de țăran cît și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
con formismul locului. Căci Emanoil și Eufimia lui se cunoscuseră și se luaseră Împreună pe când erau amândoi membri ai unei asociații de importație străină la noi În țară și de deviație puritană, cum sunt atâtea prin țările protestante, practicând și propovăduind tot ce poate fi mai trist pe lume: abstinența de la orice băutură și, mai știi?, chiar abstinența sexuală, de vreme ce membrii acestei asociații - cu indivizi, desigur, alterați sufletește și, de aceea, funestă genului omenesc și denumită, nu știu de ce și pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
foarte impresionat de apariția noastră acolo, patru elevi de liceu, neînsoțiți de părinți, care solicitau cazare pentru o noapte, pentru a participa la slujbe. Să nu uităm că ne găseam în plin regim comunist, care în școală și peste tot propovăduia ateismul, eram în perioada când lupta de clasă se tot ascuțea și nu se mai termina de ascuțit, iar tătucul Stalin era încă în viață. Profesorii nu aveau voie să meargă la biserică și nici elevii nu prea erau văzuți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
a luat parte un mare număr de preoți și de credincioși veniți din multe sate, așa cum merita acest curajos mărturisitor al credinței și fost Superior al Provinciei franciscane din Moldova, care a slujit la altarul Domnului peste 30 de ani, propovăduind învățătura creștinească atât prin predicile sale pătrunzătoare, cât și prin articolele publicate cu regularitate în revista „Viața” al cărui redactor principal era chiar el. Cât privește soarta celor doi delatori ai săi, trebuie să recunoaștem că au avut un sfârșit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
viață și omenie, m-am pomenit singur și stingher... Soarta însă, care întotdeauna mi-a fost o a doua mamă bună, mi l-a trimis atunci pe Mihai Rădulescu. El mi-a fost Maestrul! Iar evanghelia pe care mi-a propovăduit-o, punându mi-l în mână pe Montherlant, a fost aceea a calității umane. De aceea, anii pe care i-am petrecut alături de dânsul, cu tot zbuciumul și suferința lor, au constituit adevăratele mele „universități“. Moartea în Spanii Nu pot
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mă vedeți când voi apărea. — Cum? — Ectoplasmă. — Vei apărea chiar acum? Rămâne de văzut. Voi nu greșiți când vă faceți tălmăci to rii rugăminților mele, ideilor și simțămintelor mele. — Oamenii își închipuie despre suflete tot felul de lucruri ciudate. Husiții propovăduiesc transmutarea morților în stele. — După cortina morții, lumea apare ca o pustietate. — Lângă licărirea stelelor, razele tulburi ale pământului apar mici. Întuneric și iar raza stelei. — Subit te cheamă la el astăzi în gând, unde nu e nici durere, nici
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
răutatea și duritatea existenței umane". Am simțit-o pe propria piele, fizic (da, fizic; este chiar o senzație fizică!), de îndată ce părăseam clădirea universității și intram într-o lume care funcționa după reguli reale, dure, pragmatice, în totală contradicție cu ceea ce propovăduiește universitatea. Un fel de mănăstire de Ev Mediu, unde se experimentează gramatica aseptică a mântuirii, în timp ce, la poalele zidurilor, oamenii și porcii își dispută o bucată de pâine. 19 august 2000 Căldură tropicală. Imagine apocaliptică în centrul orașului București. Sunt
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
obișnuit din aceste cuvinte? - Nimic ! Dar dacă ai întreba un enoriaș ,,zelos” , acesta imediat ar începe să bată câmpii până ... s-ar împotmoli! Cu siguranță și acesta ,,le știe pe toate”. Dar Biserica face greșeli grave în ceea ce privește mesajul transmis oamenilor, propovăduind fără discernământ niște texte abominabile ca făcând parte din ,,Textele Sfinte”. Cel mai cunoscut exemplu este al unui personaj cu numele de Avraam despre care se spune că la un moment dat Dumnezeu i-ar fi cerut să-și omoare
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de o conducere coruptă, aleasă de un popor total dezorientat după ieșirea din bezna de o jumătate de secol în care a fost ținut de o orânduire și o ideologie care practic, n-a avut nimic comun cu ceea ce teoretic propovăduia - deplina egalitate în drepturi a tuturor membrilor societății, sau a unor principii utopice ca desființarea exploatării omului de către om, distribuția produsului social conform lozincii, de la fiecare după capacitate, fiecăruia după necesități, precum și datorită altor multe aberații de felul acesta. Dacă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Un socialist care se respecta nu numai că n-ar fi intrat în vreo biserică, dar ar fi crezut că lipsește de la principalele sale îndatoriri dacă n-ar fi proclamat în mod vizibil ateizmul său și nu l-ar fi propovăduit mai departe. Mă gândesc, cu un sentiment displăcut și penibil, la o scenă pe care am avut-o pe la vârsta de 14 sau 15 ani, cred, cu tata, căruia îi țineam piept cu îndărătnicie la încercarea de a mă readuce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
luxuriante, cu vegetație desfrînată. Piramidele aparțin unui spirit ce a Întîlnit deșertul și se teme de el. Ciorchinii albaștri de glicină atîrnă În gol... Și totuși cine-i va arde pe rug pe cei care declarînd că sînt nefericiți vor propovădui căutarea fericirii? Cine-i va lovi pe cei care se Încăpățînează să spere? Cine-i va izgoni pe cei ale căror mîini sîngerează? Foile pe care scriu se zbat pe genunchi. VÎntul spulberă nisipul; și Începe să plouă peste fantomele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Într-atît era de frumos, sună acum din ce În ce mai lipsit de convingere. Pentru că, probabil, nu există speranță a cărei rădăcină să nu fie Înfiptă În memorie. Pierzîndu-și dreptul la amintiri, el a pierdut totul. Ar fi absurd un dispreț muzeoclast care ar propovădui că Între zidurile muzeelor sînt strînse lucruri moarte ce nu ne mai pot spune nimic, și totuși Încă o dată voi declara că marea, țărmul, pescarii, simplitatea cu care ei deosebesc, ca și Ulise la bătrînețe, ceea ce merită să fie statornic
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ca șerpii și simpli ca porumbeii”). 3. Le spune și în ce fel să meargă: („Să nu aveți nici aur, nici argint ș...ț. În dar ați primit, în dar să dați”). Și le-a dat învățătură și ce să propovăduiască: („Și, mergând, vestiți și ziceți: «De acum s-a apropiat Împărăția cerurilor»”). 282. DESPRE CONVERTIREA MAGDALENEI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 7,36-50. 1. Primul. Magdalena intră acolo unde Cristos, Domnul nostru, stătea la masă, în casa fariseului; aducea cu ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mare încredere blogurile. Sunt rare cazurile când pe bloguri găsesc și altceva decât grafomanie narcisistă și pseudocronici impresioniste. Eu simt nevoia avizului unui om de meserie, cu o cultură solidă în domeniu și nu numai. Am oroare de relativismul generat propovăduit ca un fel de corolar de neocolit al postmodernismului. Altfel, păreri avem cu toții. Citesc cronici de teatru sau literare apărute în reviste cunoscute, pentru că am încredere că acolo nu intră oricine și orice (mă rog, e vorba despre cazul generic
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
consideră că acesta este religios, dar numai „de ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui”, continuă C. Rădulescu-Motru. „Tot românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când tu perseverezi diabolic [...] În voința de a-mi distruge credința, În numele căreia te tolerez” <endnote id="(602, p. 145)"/>. Nu este o Întâmplare faptul că Nichifor Crainic susținea această teorie la sfârșitul anilor ’30 : „Statului democratic Îi opunem Statul etnocratic”, propovăduia el În 1937 <endnote id="(602, p. 241)"/>. Într-adevăr, din februarie 1938, În România se suspendă democrația și se instaurează etnocrația, antisemitismul devenind politică de stat. Este foarte greu, dacă nu imposibil, de operat cu concepte abstracte, indefinite și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un alt proverb evreiesc : „Fii neamț Între nemți și hasid Între hasizi” <endnote id="(110)"/>. Cu alte cuvinte, se recomanda o integrare moderată a evreului În societatea autohtonă, fără sacrificarea specificului iudaic. Acest tip de echilibru - greu de ținut - fusese propovăduit evreilor din spațiul germanofon de Moses Mendelsohn, În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pe seama lui se pune un slogan social care, În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, a devenit uzual și În cercurile „iluminiștilor” evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
masonă”, pentru că e „pusă În slujba marei finanțe naționale sau internaționale jidovești” și pentru că „transformă milioanele [sic !] de jidani În cetățeni români” <endnote id="(392, p. 412 ; 202, pp. 55 ș.u.)"/>. Dar și spre deosebire de Emil Cioran, care În 1936 propovăduia dictatura pentru că „regimul democratic al României n-a avut altă misiune decât să apere pe evrei și capitalismul iudeo-român” <endnote id="(512, p. 133)"/>. Și pentru dictatorul Ion Antonescu „democrația Înseamnă iudeocrație” (afir mație făcută În 1943 ; cf. <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau cunună „brodată cu aur, mărgăritare și diamante” și care „nu numai că nu este inferioară podoabelor europene obicinuite, ci le Întrece foarte adeseaori prin luxul, prin varietatea și prin puterea sa ademenitoare” <endnote id="(194, pp. 57-60)"/>. Iuliu Barasch propovăduia limitarea unui lux față de care Talmudul Însuși se arăta mai concesiv. Textele talmudice constatau practi carea luxului de către evreice (de către femei, În general), ironi zându- l, dar fără să-l critice În mod explicit : „Lucrurile pe care femeia le dorește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secole de-a rândul, evreii au fost obligați să poarte anu mite elemente vestimentare infamante, acum sunt obligați, dimpotrivă, să renunțe „cu desăvârșire” până și la veșmintele lor specifice, la „cele statornicite de obiceiuri”. Chiar și lui Moses Mendelsohn - care propovăduia integrarea evreilor - i s-a părut că este de plătit un preț prea mare. El a primit cu rezerve edictele imperiale din vremea lui Iosif al II-lea : „Dacă recunoașterea dreptului de cetățean pentru evrei - scria Mendelsohn - presupune obligația de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care pun În relație cârciuma, jidanul cârciumar, rabinul, rachiul și Dracul, vezi 259, p. 404)"/>. Într-una din nuvelele sale (Sfântul Vasile), Mihail Sadoveanu valorifică epic această opoziție din cadrul gândirii tradiționale : un „om sfânt” duce la faliment cârciumile din Bucovina, „propovăduind printre oameni că rachiu-i Diavolul”, că „e băutură spurcată, a Necuratului” <endnote id="(410, p. 127)"/>. Astfel de credințe și legende populare românești par să depășească banala perspectivă etică, apropiindu-se de una teologică. Crâșma devine un spațiu al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poticnesc” (mss. BAR nr. 213 ; <endnote id="cf. 179, p. 174"/>). „Pilda orbilor” a făcut carieră și În iconografia creștin-ortodoxă. Pe la 1730, Dionisie din Furna Îi Învăța pe meșterii de icoane să realizeze astfel această imagine : „Arhierei, cărturari și farisei propovăduind și În spatele lor diavoli ce-i leagă la ochi cu năframe și dinainte-le iudei, ascultându-i (așijderea și ei cu ochii legați de diavoli) ; și alți diavoli, ținându-i pe toți legați cu o funie, Îi târăsc În Iad
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a autorităților clericale. În 1792, de exemplu, la câteva luni după procesul evreilor din Pir (Satu Mare) - care, datorită presei din Viena și Budapesta, a avut un puternic ecou În Întregul Imperiu -, Guberniul Transilvaniei a cerut episcopilor tuturor confesiunilor creștine să propovăduiască enoriașilor, prin clerul subordonat, netemeinicia acuzației de omor ritual <endnote id="(535, p. 83)"/>. De asemenea, În 1825, la procesul intentat evreilor din Deda (desfășurat la Reghin), mărturia preotului ortodox al satului, coroborată cu alte dovezi, a dus la achitarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru Guvernul Groza, Însă luptă și pentru Palestina și contra teroarei engleze, după cum spun ei, militând unii pentru un stat binațional iar alții pentru un stat național”. Cei care visau la un stat bi-național erau, firește, acei moderați care propovăduiau Înțelegerea și conviețuirea pașnică dintre evrei și arabii palestinieni, iar ceilalți erau radicalii ultranaționaliști. Interesant ni s-a părut pasajul referitor la solidaritatea manifestată de funcționarii evrei de la Primăria Huși față de funcționarii români Sbanțu și Antonovici ce au fost „epurați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
efectivă a acestei publicații. Astfel, Necula Își motivase o intervenție astfel: „Poezia <<Eu>> emitea ideea imposibilității cunoașterii, incognoscibilității lumii, vieții (idee pur idealistă)” or, filozofia făurită de mințile bolnave al celor doi corifei germani de naționalitate (autocenzurat), Marx și Engels, propovăduia materialismul dialectic, contrar sută la sută idealismului de care omenirea a fost condusă Încă de la originile sale și până În prezent. Mare greșeală, din punctul de vedere strict comunist al tăietorului de texte, care mai adăugase și următoarele precizări subiective: „Pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]