4,641 matches
-
îmbunatățire continuă a calității vieții atât pentru generațiile prezente cât și pentru generațiile viitoare. Acest deziderat poate deveni realitate dacă întreaga comunitate este capabilă să utilizeze resursele în mod rațional și eficient și să descopere potențialul ecologic al economiei, asigurând prosperitate, protecția mediului și coeziunea socială. Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită privește întreaga Europă și de aceea propune mijloace de îmbunatățire a cooperarii cu nivelul guvernamental și ceilați factori de decizie, cu ONG-uri și cu cetățenii, entități care trebuie să
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
ruperea echilibrelor din natură, toate amenință Pământul să rămână fără oameni degradați biologic, să rămână fără zestrea de viu. Niciodată nu a existat o atât de mare preocupare pentru viitorul mediu înconjurător. Progresele științei și tehnicii au creat o evidentă prosperitate oamenilor dar în același timp au adus prejudicii naturii înconjurătoare. Societatea umană s-a dezvoltat de-a lungul istoriei, căutând noutatea și înfruntând în permanență pericolele, născute dintr-o cunoaștere incertă a naturii înconjurătoare. Pentru a face față forțelor adverse
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
Școala și Biserica. În condițiile de echilibru social, economic, cultural și moral, individul ca și grupul de indivizi, este singur. El își găsește identitatea în modelul socio-cultural căruia îi aparține. Progresul social și siguranța socială sunt resimțite ca siguranța și prosperitatea sa personală. Relațiile interpersonale și dintre individ sau grupele umane și stat sunt firești. Statul este cel care „lucrează” pentru mase, iar masele se simt protejate de stat, văzând în acesta siguranța și garanția unei vieți normale. Normalitatea și forța
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
structuri psihologice inconștiente; tot acest ansamblu fiind supus nevoilor prin constrângere legală, comandată de o idee și de decizii raționale”, afirmă J. Maritain. Spre deosebire de acesta, „Statul este acea parte a corpului politic al cărui obiect special este menținerea legii, promovarea prosperității comune și a ordinii publice... fiind, prin aceasta, o parte specializată a intereselor tuturor” (H. Laski). Statul este o suprastructură cu rol cenzurat și de reglare a conduitelor, acțiunilor și ideilor grupelor umane. El este, după Hegel, „încarnarea ideii supreme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fără biblioteci - și își dictau scrisorile pentru că nu știau să le scrie singuri... Și totuși, conducerea științifică a muncii în instituții productive organizate riguros pe criterii de profit și eficiență a transformat acest sălbatic purgatoriu într-un paradis terestru al prosperității. La această transformare, realmente impresionantă, au contribuit, bineînțeles, și teoreticienii educației. Știința conducerii și acțiunii eficiente și-a avut companionul ei pedagogic. Încă din 1918, Franklin Bobbitt (1876-1956) a pus bazele unei științe a educației înțelese ca știință a conceperii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o revoluție științifică mondială care nu putea ocoli domeniul educației și învățământului. Raționalismul, obiectivismul și, în general, pozitivismul științific păreau victorii absolute ale spiritului omenesc în lupta cu incertitudinile, îngrijorările și sărăcia mileniilor trecute. Acum se anunța o eră de prosperitate și fericire fără limite. Și nicăieri nu se putea observa mai bine acest lucru decât în SUA. America, victorioasă în al doilea război mondial, transformase mitul național de „țară a tuturor posibilităților” în realitate. Totul părea a fi rezultatul pragmatismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în SUA. America, victorioasă în al doilea război mondial, transformase mitul național de „țară a tuturor posibilităților” în realitate. Totul părea a fi rezultatul pragmatismului, progresivismului și eficientismului, adică al unei religii care celebra știința, promova o eshatologie bazată pe prosperitate materială și dădea dovezi clare că este pe cale să edifice, cu ajutorul tehnologiilor, Edenul terestru. În anii ’60, oamenii de știință, savanții, cercetătorii etc. au înlocuit profeții, evangheliștii și apostolii. „Fructul cunoașterii” științifice dădea în pârg, în sfârșit, pentru prima oară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prematur. De aceea a părut o profeție de Casandră iresponsabilă și nu a fost luată în seamă. Anunțul mortuar a fost făcut în 1969, dar curricula moderne au supraviețuit în deceniul următor. Ba chiar au avut parte de glorie și „prosperitate” prin asimilarea unor descoperiri și construcții științifice importante, precum taxonomia obiectivelor pedagogice (Bloom), ierarhia mecanismelor de învățare (R.M. Gagné), paradigma mastery learning (John B. Carroll), tehnici de motivare (Maslow, Berlyne ș.a.) etc. și nu se poate ignora faptul că „ingineria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezlănțuirea uraganelor din deceniul următor. Feeria prezentului a fost întreruptă chiar spre sfârșitul anilor ’70. Ar fi exagerat să susținem că totul a început în 1977, când țările exportatoare de petrol au luat decizia de a dicta, în comun, prețul prosperității euroatlantice. Până atunci petrolul fusese aproape la fel de ieftin ca și apa. Decizia țărilor exportatoare de petrol de a scumpi barilul a luat prin surprindere nu numai SUA și țările Europei Occidentale, ci întreaga lume. S-a declanșat așadar o criză
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
începutul anilor ’90 sunt simple fantezii pedagogice, care se bazează pe prezumții academice negarantate de nimic și pe o viziune infantilă despre dorința diverselor grupuri etnice și culturale de a participa activ la instaurarea armoniei culturale veșnice și aducătoare de prosperitate 91. Concluzia studiului lui Cameron McCarthy (1993) era severă și clară: construirea unor curricula multiculturale autentice este deocamdată imposibilă și tentativele de acest fel sunt doar pierdere de vreme, cel puțin în Statele Unite 92. Acest pesimism pedagogic, neexprimat deschis, nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
internaționale bazate pe promovarea cooperării și progresele informaticii. În 1989, Diane Ravitch, una dintre cele mai controversate personalități ale istoriei educației americane, a susținut, în cadrul The American Forum for Global Education, desfășurat la New York, că șansa Statelor Unite pentru o nouă prosperitate nu poate veni decât din „globalizarea curriculumului” și învățarea altor culturi: Noi, americanii, vom avea mai mult de câștigat învățând alte culturi, care ș...ț câștigă învățând cultura noastră. A învăța despre alți oameni nu ne cer să ne abandonăm
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
funcționare (scurtcircuitarea căilor obișnuite de acces la bunuri și servicii, traficul de influență, abuzul de funcție, recompensa în produse etc.) se situau la antipodul celor oficiale, dar erau infinit mai eficiente, fiindcă asigurau supraviețuirea celor mulți și chiar o oarecare prosperitate (pentru o minoritate, desigur). Pe lângă faptul că așteptarea la rând („coada” prozaică) a devenit, în această ambianță, pentru majoritatea populației, una dintre îndeletnicirile cotidiene principale, climatul de lipsuri generalizate a încurajat, într-o anumită măsură, și crearea, la același nivel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a plusvalorii, ci în principiul care permite însușirea acesteia. Concluzia lor este că principiul rezidă în „redistribuirea rațională” a plusvalorii, după prioritățile stabilite de partidul unic. Cu alte cuvinte, constă într-un principiu de justiție socială, urmărind echitatea, și nu prosperitatea, cum se întâmplă în sistemele capitaliste. În acest sens, prioritar nu este să se producă; accentul cade pe aparatul de redistribuire, mai precis, pe capacitatea lui de a strânge tot ce se produce, chiar dacă asta se întâmplă în detrimentul producției propriu-zise
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
propune o luptă hotărâtă sub deviza „Rege, Țara și Neam”. Idealul democratic formulat în articolele programatice este „libertatea de conștiință a omului moral, libertatea de acțiune a omului rațional”. În acest spirit, pe frontispiciu sunt înscrise valorile călăuzitoare: „Libertate. Dreptate. Prosperitate”. Într-o epocă în care începuse procesul de comunizare a României, de îndepărtare a țării de valorile naționale și universale cultivate în perioada interbelică, gazeta încearcă să opună rezistență, declarând răspicat încrederea în monarhie și în democrație. Deși modest și
MURESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt monografii de cartier și interesează mai ales prin
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
același timp și state foarte prospere; multe dintre statele pe care le-au descris ca sisteme necompetitive cu un singur partid fac parte în același timp din statele mai puțin prospere. Într-o analiză multivariată, când se face evaluarea efectului prosperității statale, se constată că gradul de competiție între partide nu are nici un efect asupra cheltuielilor de ajutor social ale statului. Pe de altă parte, gradul de prosperitate își menține efectul semnificativ asupra cheltuielilor de ajutor social.2 Analiza lui Dye
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
statele mai puțin prospere. Într-o analiză multivariată, când se face evaluarea efectului prosperității statale, se constată că gradul de competiție între partide nu are nici un efect asupra cheltuielilor de ajutor social ale statului. Pe de altă parte, gradul de prosperitate își menține efectul semnificativ asupra cheltuielilor de ajutor social.2 Analiza lui Dye identifică problemele interne din evaluarea impactului variabilelor independente separate asupra variabilei dependente și demonstrează rolul critic al controalelor statistice în modelarea din științele sociale. Logica variabilelor de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Ne-ar putea interesa factorii care conduc la succesul democrației. Astfel, am putea lansa ipoteza conform căreia cu cât avem o societate mai prosperă, cu atât este mai probabil ca o țară să aibă o democrație de succes. Nivelul de prosperitate economică este influențat de gradul de industrializare și totodată de gradul de militarizare, pentru că o armată puternică plătește multe salarii, pe de o parte, și, pe de altă parte, are nevoie de foarte multe bunuri. Totuși, gradul de militarizare într-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
amănunțit pregătirile abile ale lui Dimitrie Cantemir, motivele și condițiile alianței cu rușii, vizita țarului Petru cel Mare la Iași, ospețele, convorbirile, luptele cu turcii. Febrilitatea așteptărilor legate de câștigarea independenței față de Poartă, speranța întemeierii unei epoci de siguranță și prosperitate se schimbă în scurtă vreme în amărăciune a înfrângerii, în spaimă de răzbunarea turcilor și în durere a exilului. Căderea domnului și a iluziilor sale, pribegia silită, starea jalnică a Moldovei după 1711 fac din cronicar un om resemnat, cu
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte” (Attias-Donfut, 2000, 678). În concluzie, În jocul social care pune În scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dau valoare dezbaterii publice și deciziilor de politică socială. Organizațiile de acest fel reprezintă democrația În acțiune pentru rezolvarea problemelor locale. Pe de altă parte, este un adevăr care nu mai trebuie demonstrat că școlile sunt cheia bunăstării comunităților și prosperității viitoare a națiunilor. Sănătatea lor este un barometru al modului de viață democratic și, de aceea, una dintre problemele importante În perioada de tranziție o reprezintă transformarea școlilor În centre ale vieții comunitare. Această schimbare socială se construiește pe credința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
5% Libertățile individuale și colective 17,0% Un stat funcțional 7,1% Lupta cu corupția și asigurarea transparenței procesului public 1,2% Ordine și disciplină 1,0% Alegeri libere, pluripartitism 2,3% Economie de piață deschisă și dezvoltată 1,6% Prosperitatea populației și protecția socială 3,8% Cultura și toleranța populației 1,6% Percepția distorsionată a democrației În Moldova 3,1% Nu știu 45,3% Nonrăspuns 3,4% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002 La cealaltă jumătate s-au Înregistrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
țări rămân subdezvoltate? Resurse inadecvate? Greșelile guvernării? Dependencia centru-periferie? Eșecurile pieței? Cultura”?. Până la urmă, Putnam demonstrează că forța unui singur factor explicativ este cu totul insuficientă pentru a da seamă de un decalaj de genul menționat sau pentru a justifica prosperitatea economică diferențiată a unor țări sau regiuni, respectiv performanțele instituționale ale unei guvernări sau ale alteia. Printre factorii ce trebuie considerați, capitalul social nu trebuie însă să lipsească, întrucât contextul social și istoria condiționează în mod profund performanțele economice sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individual pe scena socială. Pe acestea le voi numi inegalități recente și le voi considera ca derivate ale acelei individualizări și ale acelei identificări individuale ce nu reușesc să se releve eficient în acțiuni și strategii de viață generatoare de prosperitate economică și confort psihologic. Inegalitățile recente sunt, pe de o parte, adăugate ca o specie nouă și distinctă în clasa mai cuprinzătoare a inegalităților. Ele sunt efecte subiective ale acelui sine individual care este ineficient social, afectat de maladiile tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
într-adevăr din alte localități. În sat nu pare a exista însă o atenție deosebită acordată acestei particularități, indiferent de origine, locuitorii contribuind în egală măsură la construcția unei comunități interesante și relativ înstărite. Există mai multe semne ale unei prosperități moderate, însă destul de statornice. Casele au în general un aspect întreținut, unele dintre ele fiind renovate recent. Materialele folosite sunt cărămida și bolțarii (vizibile la unele case netencuite). Există case decorate cu faianță sau cu mozaic (cinci, șase case), dar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]