2,509 matches
-
devine spațiu de referință a modernizării urbane 2. Imaginea unui București modern cu străzi pavate nu se regăsește însă în localitățile din provincie unde orașele își schimbă înfățișarea într-un ritm mult mai lent. Diferențele accentuate dintre capitală și orașele provinciale, dar și dintre zona centrală a acestor orașe și periferiile lipsite de rețea de canalizare sau de instalații de iluminat public conferă societății românești din acele vremuri imaginea unui spațiu al contrastelor. Discrepanțele au fost adesea obiectul ironiei din presa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
redus (industrială, de transport, comercială, administrativ-politică) și poate fi pusă pe seama plasării geografice la periferia țării, fără acces la căile navigabile și fără o conexiune directă cu principalele căi ferate. Dacă ritmul greoi al schimbărilor caracterizează pe deplin acest colț provincial, activitățile culturale par a fi singurele manifestări prin care Moldova septentrională încerca să iasă din negura vremurilor. Botoșani - orașul pentru care cei patru corifei originari de pe aceste meleaguri - Eminescu, Luchian, Iorga, Enescu - sunt puncte de reper în trasarea istoricului zonei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provinciei. O analiză aprofundată a acestora se va întreprinde într-un capitol ulterior. Alături de cele două reviste au apărut și alte periodice, cu profil cultural sau socio-politic, unele cu o frecvență îndelungată, altele cu caracter efemer 23. Așadar, în atmosfera provincială a Botoșaniului, ambianța culturală interbelică se manifesta cu efervescență, antrenând intelectualitatea locală, în cadrul căreia cadrele didactice sunt actori principali, dar și un public consumator de cultură destul de numeros. Dorohoi. În provincia nord-moldovenească se afirmă și Dorohoiul, județ aflat la granița
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cultură destul de numeros. Dorohoi. În provincia nord-moldovenească se afirmă și Dorohoiul, județ aflat la granița cu Botoșani, cu o populație de peste 12.000 de locuitori la începutul secolului XX. Până la Primul Război Mondial, orașul impresiona vizitatorii prin înfățișarea sa provincială, dar îngrijită: În deosebire de Iași ale cărui case mărginașe sunt în cea mai rea stare, nespoite, neîngrijite, cu acoperământul spart sau peticit [...] - acele din mahalalele Dorohoiului se înfățișează curate, drăguțe și îngrijite ca acele ale unui sat bine întreținut
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cântări "Sentinela" ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole prin care se urmărea progresul cultural al zonei, dar și susținerea materială a tinerilor școlari români dorneni prin colecte bănești 69. Câteva apariții publicistice au contribuit la conturarea peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vieți în surdină a favorizat formarea unor intelectuali de valoare, a constituit tărâm de inspirație și cadru benefic creației pentru cei care, precum Eugen Lovinescu, reveneau adesea pe plaiurile natale din Bucureștiul îmbâcsit de forfotă. Paradoxul proporționalității inverse dintre liniștea provincială și efervescența culturală a fost conștientizat de observatori ai provinciei ce au reliefat că "mediul provincial, prin esență, dispune la melancolie, la subtilizarea gândurilor, până la irizarea lor, sub cerul înstelat. Viața acolo este mai molcomită, nu are svâcniri atât de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cadru benefic creației pentru cei care, precum Eugen Lovinescu, reveneau adesea pe plaiurile natale din Bucureștiul îmbâcsit de forfotă. Paradoxul proporționalității inverse dintre liniștea provincială și efervescența culturală a fost conștientizat de observatori ai provinciei ce au reliefat că "mediul provincial, prin esență, dispune la melancolie, la subtilizarea gândurilor, până la irizarea lor, sub cerul înstelat. Viața acolo este mai molcomită, nu are svâcniri atât de repezi, cum este în orașele mari, unde totul este trepidant. Cu cât un oraș este mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cât și în oraș, era întreținută și de profesorii de la "Nicu Gane". La începutul anilor '30 îi regăsim implicați în diferite activități și organizații menite să contribuie la formarea intelectuală a viitorilor absolvenți și la ridicarea nivelului cultural al societății provinciale. Astfel, profesorul de muzică și culegătorul de folclor, Gheorghe Fira, este cel care conduce Societatea muzicală "Nicu Gane", corul liceului susținând reprezentații în orașele din Moldova și Bucovina. Profesorul de desen, N. Tolea, a fost custode al bibliotecii pentru o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
permită alcătuirea unei statistici a elevilor. O rețea de 17 licee încerca deci să răspundă nevoilor de instruire ale tinerilor moldoveni, pregătindu-i pentru universitate, formându-i ca viitori specialiști care să imprime țării ritmul către progres. Zona investigată, deși provincială, se bucura deci de o structură școlară secundară bine consolidată, reprezentând 9% din totalul de 188 de licee la nivel național, în 1928. Condițiile în care aceste școli își desfășurau activitatea erau însă mai mult decât precare. Localuri închiriate necorespunzătoare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
28. Distanța geografică semnificativă față de centru nu a împiedicat deci provincia să se manifeste pe plan cultural, pentru unii publiciști, mediul literar local reprezentând nu doar o scenă de afirmare, ci și o treaptă strategică pe drumul către depro-vincializare. Izolarea provincială a canalizat energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Pentru ținutul Botoșanilor, edificatoare sunt Junimea Moldovei de Nord și Revista Moldovei, coordonate de Constantin Iordăchescu și Tiberiu Crudu. Prima publicație apare în perioada 1919-1921 și se identifică cu eforturile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Junimea literară dela Cernăuți. În ochii noștri ea are această mare însușire că fiind regională, înțelege să rămâie atare". Replica bucovinenilor a fost una promptă: "Sântem încrezuți? Desigur! Pentru că avem temeiu!"53. Între revistele zonei se manifestă și o solidaritate provincială. Iată cum apreciau cei de la Junimea literară revista din județul învecinat: "Simpatica noastră tovarășă Revista Moldovei de la Botoșani, pare a dobândi în sfârșit cu asiduul ei colaborator A. I. Gheorghiu acel specific timbru individual care constituie nota adevărat râvnită în tot
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în revistele regionale adevărate arme de luptă împotriva "acelei prese cotidiene și revistelor literare bucureștene și tot așa contra centralismului economico-politic de acolo, care cu atacuri îndrăznețe [...] caută să dărâme câte o formă de tradiție și cultură și de cuviință provincială"61. Cum era de așteptat, nu toate opiniile consonează în aprecierea provinciei ca factor de cultură. Câteva voci au negat orice merite grupărilor literare sau presei regionale ceea ce a stârnit reacții prompte, mai ales că ancheta s-a desfășurat tocmai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar uitat de lume
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
drepte a diminuat, într-o anumită măsură, asumarea principiului "arta de dragul artei". Pe de altă parte, cel puțin pentru județele nord-moldovenești din Vechiul Regat, prin exploatarea localului și doar a localului, intelectualitatea s-a provincializat și mai mult, iar creația provincială este și astăzi, în mare parte, o necunoscută. Distanța geografică față de centru s-a dovedit destul de lungă, căci așa cum argumentează și Mihai Dinu Gheorghiu în reconstrucția mecanismului de promovare a grupării ieșene de la Viața Românească de la început de secol XX
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
creația populară. Fig. 2. Domenii culturale abordate Dacă pentru progresul cultural al provinciei meritele acestor intelectuali nu poate fi contestat, testul relevanței creațiilor nord-moldovenești prin raportare la cultura națională este redat însă de impactul în mediul criticii literare. Menționarea numelor provinciale în cele mai importante dicționare sau istorii ale literaturii românești din diferite perioade devine un criteriu de analiză în acest context 13. Din cei 121 de intelectuali, 50 figurează cel puțin în una din lucrările de referință utilizate ca instrumente
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Vina ar aparține însă ambelor părți. Să vedem perspectiva deformată a Bucureștiului: Bucureștenii cred, în genere, că oamenii din provincie sunt oarecum înapoiați și ceva mai puțin vii și flexibili ca ei. Unui om trăind în vâltoarea capitalei monotonia vieții provinciale, lipsită de evenimente culturale și artistice [...] îi pare locul anihilării și al mediocrității. Căci omul orașului mare, din cauza condițiilor proprii, crede că numai unde e mișcare e și spirit, ba și meditație. El nu renunță decât cu greu "să se
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înțeles, mai greu de descoperit, mai greu de deschis". Îmi permit să închei această secvență a istoriei cărturarilor provinciei, tot prin vocea lui Petru Comarnescu: Și totuși ce rezervă bogată de omenie și virtualitate culturală ne păstrează mult hulita monotonie provincială. Și cum oamenii aceia resemnați, dar cu viață interioară, plictisiți, dar cu ochii deschiși, potoliți, dar fideli, supărați, dar sensibili, chiar prea sensibili ar putea fi altfel dacă noi cei dela centru nu am socoti că numai exteriorizarea conținutului sufletesc
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dar fideli, supărați, dar sensibili, chiar prea sensibili ar putea fi altfel dacă noi cei dela centru nu am socoti că numai exteriorizarea conținutului sufletesc și a calităților morale și estetice contează. Dacă am înțelege și lucra pentru ca aceste virtuți provinciale să-și găsească în propriul lor mediu o mai amplă destindere și mulțumire, fie printr-o actualizare organică, fie pentru o respectare mai sinceră și mai reală, din parte-ne. Căci trebuie să înțelegem că nu numai cei care au
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Junimea literară, XIII, nr. 1-2, 1924, p. 67. 54 În Junimea Literară, XV, nr. 5-6, 1926, p. 144. 55 Tiberiu Crudu, " Rostul unei reviste de provincie", în Revista Moldovei, II, nr. 11-12, 1923, p. 51. 56 Eugen Jebeleanu, "Revistele provinciale", în Mișcarea literară, II, nr. 62, 1933. 57 Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Vol. II, În căutarea fondului, Editura Minerva, București, 1985, p. 283. 58 Ibidem, pp. 278-280. 59 Ibidem, p. 296. 60 Ibidem, p. 280. 61 Noua gazetă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în analiza variantelor optime de interpretare istoristă. Important este demersul criticului literar, al interpretului sagace, care-și încearcă uneltele pe o operă notabilă ca valoare artistică. Hogaș a debutat relativ târziu, la " de ani, cu versuri nesemnificative în ziarul "Corespondenția provincială" ("Ă. A avut ani rodnici și ani când a dispărut aproape cu totul din viața literară. Apariția "Vieții românești" rezolvă însă totul: Hogaș iese din nou la lumină între moldovenii lui, pe care nu i-a părăsit ca scriitor decât
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o circumstanțiază mai strâns; esența poeziei se rezumă poate la un punct moral, încă de determinat, atârnând în regiuni inexorabile, ca Polul Nord de intersecția imaginară a prelungirii meridianelor." În aprecierea scriitorilor străini Vladimir Streinu probează mereu că nu are complexe provincial regionaliste. Să exemplificăm: "Boileau nu era o minte teoretică, așa cum a fost văzut din perspectiva străinătății ca și din aceea a romanticilor francezi. Trăsătura teoretizantă este a veacului . "Cu teatrul lui Balzac suntem pe latura poate cea mai neînsemnată a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie că nu mai are acces decît la un sacru adumbrit, camuflat în profan, fie că a devenit o ființă provincială, autoexilată într-un domeniu periferic al realului, omul modern pare să fie într-o situație proastă, în criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întreabă necontenit: "Tot la Eminescu ați rămas?!". Da, tot la Eminescu am rămas, însă la acel alt Eminescu mereu străin pentru cei care performează în dezlegarea de integrame și pentru care sfera culturii se confundă la nesfîrșit cu un Disneyland provincial sau cu un kitsch-parc erotic. Un Eminescu la care este impropriu să spui că rămîi, căci e vorba, pentru a relua truismul pe care-l invocam deja, de un creator la care se ajunge. O personalitate complexă și, nu o dată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu siguranță că îl cunoaște cel puțin din auzite pe Buchner... A citit o pagină din M[ax] Nordau sau din Zola și se crede posesorul înțelepciunii umane. Suficiența lui își capătă ultima expresie de stupiditate și imbecilitate"116. Donchișotism provincial O altă marcă stilistică specifică reflecției lui Cioran, pe care o vom regăsi apoi și în fragmentele din Căderea în timp, este aceea a unei revolte metafizice de natură camusiană. Sînt ipostaze succesive care ne relevă cum trăia timpul Cioran
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
iată ceea ce-l frămînta pe tînărul Emil Cioran, pe nostalgicul student în filosofie, dezabuzat de ritmul agitat al capitalei și atras de aerul curat, fără fumul de limuzină, al provinciei, chiar dacă și aceasta din urmă îl nemulțumea: "În mizeria mea provincială, cu străzi tăcute și zîmbete de îngîmfați, certați cu realitatea simplă și normală..."117. Numai că toate aceste episoade erau pentru Cioran un prilej de a face nu atît psihologia provincialului, cît alcătuiesc o fișă caracterologică a acestuia, în care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]