3,325 matches
-
variabile (rândurile și coloanele unui tabel de contingență), ci și relațiile dintre categoriile aceleiași variabile (categoriile reprezentate pe rânduri, respectiv categoriile reprezentate pe coloane). De exemplu, în cazul în care coloanele reprezintă atribute ale obiectelor, mai multe atribute așezate în proximitate arată că ele au profiluri similare pentru obiecte. Ele formează un grup în aceeași manieră în care se formează un factor în analiza componentelor principale. În fine, cel mai important lucru, analiza de corespondență realizează o reprezentare comună a categoriilor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Principiul simplității. Principiul simplității afirmă că este preferabil să avem un model cât mai simplu pentru reprezentarea și descrierea realității, că o structură simplă este mai profitabilă decât una complexă. Trebuie să existe un echilibru între simplitatea și acuratețea modelului. Proximitatea. Proximitatea dintre două obiecte, în contextul metodelor decompoziționale, funcționează ca distanță și este o valoare numerică indicând cât de similare sunt obiectele în percepția subiecților sau cât de apropiate se găsesc ele în preferințele subiecților. Scalarea multidimensională. Este o tehnică
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
simplității. Principiul simplității afirmă că este preferabil să avem un model cât mai simplu pentru reprezentarea și descrierea realității, că o structură simplă este mai profitabilă decât una complexă. Trebuie să existe un echilibru între simplitatea și acuratețea modelului. Proximitatea. Proximitatea dintre două obiecte, în contextul metodelor decompoziționale, funcționează ca distanță și este o valoare numerică indicând cât de similare sunt obiectele în percepția subiecților sau cât de apropiate se găsesc ele în preferințele subiecților. Scalarea multidimensională. Este o tehnică multivariată
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
electronice în scopul îmbunătățirii stării lor psihice, pentru ca, în viitor, pasul următor preconizându-se a fi implantarea acestor stimulări direct în creier. „Indetermanența” cyborgului, de la indeterminare sau metisare și la imanență, este o trăsătură care îl situează pe acesta în proximitatea postmodernismului: lipsa purității naturale se adaugă fenomenului de transgresie a barierelor și de corporealizare hibridă a cyborgului în spațiul virtual. Nefiind doar metaforă, mit sau ficțiune, cyborgul este o realitate corporală virtuală, o formă uman-tehnologică și un eveniment sau o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Destructurarea opozițiilor natural-artificial și subiect-obiecttc " 1.2. Destructurarea opozițiilor natural‑artificial și subiect‑obiect" Artificialul nu mai înseamnă, începând cu a doua jumătate a secolului XX, doar crearea de ființe mecanice sau imaginarea de ființe fabuloase ficționale și, ajungând în proximitatea domeniului vieții artificiale, nu mai poate fi redus la înțelesul de absență a viului sau a fizicului organic. Automatizarea caracteristică mașinilor automate se întâlnește cu animarea, nu doar în înțelesul de animație sau de desen animat, ci și de animism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la cvasiobiecte sau obiecte inteligente (vezi Jaros, 2000Ă. Noi teorii și experimente practice ale științelor cognitive încearcă să fondeze relația dintre conștiință și mediile tehnologiei, adesea uitând de prezența corporealității, de complexitatea subtilă a minții și a spiritualității umane. În proximitatea domeniului inteligenței artificiale se află viața artificială, prin cerința reciprocității mișcării de evoluție a biologicului și a computaționalului (vezi Stork, 1995 pentru informații generale ale specializăriiă. La fel cum știința inteligenței artificiale își propune să redefinească mintea și cunoașterea umane
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
canale de transmisie și recepție și întreaga recuzită comunicațională. De la mumiile egiptene la păpușile de ceară ale panopticonului și, mai nou, la cadavrele digitalizate, se poate realiza o corespondență între fenomenologia și mecanologia morții. Fascinația pentru animarea inanimatului intră în proximitate și cu dubla raportare (atracție și repulsieă față de ideea morții, de reificare și de putrefacția cadaverică. Producând imagini digitale ale trupului, biotehnologiile transformă corporalitatea într-un puzzle de biți, având toate proprietățile necesare mutabilității și (reăcombinării, asamblării și plasticizării. Avem
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
procesul de devenire-mașină a omuluiă, intermediind între două sisteme până la fuziunea lor și mijlocind noi percepții și senzații corporale (vizuale, auditive, tactile, motriceă în spații ale realității virtuale sau/și ale cyberspațiului. Cel mai adesea însă, interfața este resimțită ca proximitate a prezenței tehnologiei cibernetice în viața umană și ca o modalitate de a spori percepția asupra propriului corp, de a reflecta asupra simțurilor acestuia, de a negocia relația trupului și a conștiinței cu spațiul. Procesul de interfațare tehnologică a identității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
forma propria personalitate și propria conștiință prin interacțiune cu lumea și cunoștințele acesteia, dar vor fi caracterizate prin trăsătura spiritualității, fiind denumite „mașini spirituale”. Cu ajutorul circuitelor implanturilor neuronale sau prin transferul conținutului minții umane în computere, Ray Kurzweil ajunge în proximitatea existenței unor ființe inteligente nemuritoare, după cum prezice și Hans Moravec construirea unor dispozitive robotice capabile să preia conținutul inteligenței umane și să o imortalizeze noi suporturi artificiale. Prognosticurile conform cărora la sfârșitul secolului XXI nu va mai exista mortalitate grație
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postumană, deopotrivă corporal, mintal și identitar, indiferent dacă este ipostaziată ca model cyborgic, avataric sau transgenic (transmutat genetică. Am văzut deja că aceste întrebări ontologice și epistemologice sunt dublate de o serie de chestiuni antropologice care vizează condiția umană în proximitatea alterității sau a celuilalt în numeroase accepții: întrupările biotehnologice, interregnurile sau multietniile care se manifestă pe Internet. În acest context, ontologia postumanului virtual nu înseamnă o desprindere de materia viscerală și percepțională a corpului în favoarea primatului acordat minții sau spiritului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unor animale. Pe de o parte, utilizează potențialul teleroboticii în instalații artistice, oferind posibilitatea utilizatorilor Internetului să facă acțiuni care au rezonanță fizică într-o galerie situată la distanță. În cadrul acestora, pasivitatea și contemplarea estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității pentru celălalt, problematici ale evoluției și ale drepturilor animalelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trupească a privitorului în spațiul virtual, prin calitatea învăluitoare a imaginii tridimensionale și prin imposibilitatea de diferențiere clară între solid și lichid sau lumină și umbră, aplicația reliefează și posibilitatea de interacțiune cu mediul imersiei: reprezentările iconografice se modifică în funcție de proximitatea, mișcarea sau privirea participantului. Prin urmare, instalațiile artistice ale realității virtuale își propun să realizeze fuziunea dintre tehnologie și artă, dintre imagine, corp și spațiu, dintre subiectivitate și obiectivitate, dar și dintre simulare și experiență sau dintre imersie și interacțiune
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
celelalte șase vase primitive nu mai există decât sub forma unor rămășițe.) Cele paisprezece meridiane posedă: • un traiect principal: care pleacă din punctul Ting pe meridianele centripete și se termină în punctul de ieșire din meridian, punct situat în imediata proximitate a punctului de intrare în alt meridian. Pe meridianele care tind să se depărteze de organe, meridianul pleacă de la organul în cauză; • un traiect intern divizat în mai multe ramuri, care leagă meridianul de organe sau organul de zonele anatomice
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de saltimbaci nu-i altul decât Parisul în care a plecat să se salveze de minoratul românesc; cât despre complexul românesc al dezrădăcinării, cum să nu-l fi trăit Cioran?! Chiar faptul că-l invocă îl situează în imediata lui proximitate. Să fie vorba despre faptul că Cioran se simte înrădăcinat chiar în dezrădăcinare?! În fine, probleme deocamdată secundare în demersul nostru care se agață de cuvântul „adevăr”. Or, a spune „mai aproape de adevăr” înseamnă chiar a recunoaște că adevărul, ca
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de kilometri la marginea pădurii Lyons, mai cu seamă în splendida vale a Lovreriei (plecând de la Gisors). Astăzi, euforie și frenezie filozofică” (I, 340). De unde această frenezie? O rătăcire fără sens ipostaziază adevărul și îi oferă lui Cioran mai multă proximitate a lui decât cititul. Să nu fi fost Cioran din același motiv un împătimit al cititului, mai ales când aflăm că era pasionat de biografii? Dar cititul poartă deseori tocmai semnul și atributele deșertăciunii: „Cu cât citesc Ă și citesc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vrut întemeietor de religii. În fine, să fie această experiență modernă a eului care, prin ne-recunoașterea propriului trup, se revelează ca fiind gol de sine însuși calea spre adevăr? Să fie, dimpotrivă, cum e Cioran tentat să creadă, semnul proximității nebuniei? Ori poate între adevăr și nebunie nu e nici o diferență majoră...? O experiență similară, cu altă ocazie: „Azi după-amiază, după ce am condus-o pe S. la gară, deprimare vecină cu sinuciderea. Vid, vid, vid! Nimic în mine, nimic în jurul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
satură Ă nici când mănânc, nici când citesc. Bulimia și abulia merg mână-n mână. Trebuie să devor ca să simt că exist, ca să fiu” (II, 16). Iată, deci, cum își vindecă Cioran această boală a irealității, care-l mută în proximitatea nebuniei: devorând alimente și cărți. Poate chiar parcurgând pe jos zeci de kilometri. Toate acestea, instituind realitatea, o și pulverizează. E la mijloc un permanent echilibru în stare precară. Ca să scape de ezitările, de vagul și de indecizia în care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
avea la activ ani și ani de exerciții întru detașare. Era Indiferența în punctul ei cel mai de sus, sau mai de jos (cum doriți)” (II, 291). Oricum, boala diminuează instinctul vieții, permițând, în schimb, supraviețuirea. Dar boala însemnă chiar proximitatea lui Dumnezeu: „boala te face să pierzi contactul cu mulțimea. Boala merge la esență, la Unul. / Nu poți crede că un bolnav nu se gândește la Dumnezeu, la ceea ce rămâne când totul a dispărut” (III, 131). În fine, la rădăcinile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cu evreii, totul e mai complex, mai dramatic și mai misterios decât cu acești ciobani și țărani înglodați în soarta lor nefericită și totuși oarecare” (III, 150). O știm prea bine, Cioran se considera, metafizicește, un evreu. Îi place complicația, proximitatea abisului și se urăște pe sine cu ardoare. Altfel, nu o dată regretă el însuși că nu este cioban, un anonim, un ratat pierdut în propria tristețe neexplozivă. Vorbește cu Sanda Stolojan despre o cunoștință comună, un român numit Nenea. În
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
4. Apare astfel strategia evitării actului medical - populația își arogă rolul de medic. Pentru o mare parte dintre afecțiuni, populația nu mai merge la medic, ci apelează la persoanele din familie care au ceva experiență sau la persoane cunoscute din proximitate, ce au mai avut afecțiuni ce par similare. Se mai apelează și la farmaciști, ce devin niște pseudomedici, statut pe care îl vor deține și după 1990. A treia modalitate de adaptare a reprezentat-o medicina alternativă. Este vorba atât
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să pună în valoare cele mai mici gesturi, expresii, priviri, pe care o dramă intens psihologică își sprijină demonstrația artistică. Toate acestea ducând către abisurile sufletești ale unor situații tragice ce se pot compara cu cele ale antichității grecești. Această proximitate, aproape tactilă, nu numai că dă posibilitatea realizării unor imagini cinematografice de gros-plan și raccourci-uri vertiginoa se, dar implică puternic spectatorul în climatul de excepțională tensiune pe care îl propune "teatrul de stare" așa cum îl realiza regizorul Alexa Visarion la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
domnișoară. (N. Stănescu) - contiguitate de tip spațial/temporal: aceste tipuri de metonimii pot apela de asemenea la simboluri poetice, ca substitut al reperului categorial de timp sau de spațiu, dar relația metonimică vizează mai accentuat durata și raportul antecedent-succedent, respectiv proximitatea spațială și legătura dintre locul de proveniență și entitatea provenită din acel loc (originea-entitatea originară): Tu te lauzi că Apusul înainte ți sa pus? (M. Emi nescu); Unde ești, Elohim?/ Umblăm turburați și fără de voie, / printre stihiile nopții te iscodim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
departe de marile rute oceanice strategice, la care se adaugă starea de acută subdezvoltare și prin urmare, dispun de o infrastructură portuară deficitară, precum Sahara Occidentală (2 porturi la 1.110 km. de țărm) și Mauritania. Alte state se află în proximitatea marilor rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
telefonice pe o suprafață de 266.000 kmp. cu cca. 500.000 locuitori! Pentru a putea evalua locul și mărimea de potențial a infrastructurilor de transport din lumea arabă, am calculat valoarea indicilor de potențial și pentru alte spații din proximitate (U.E., Africa subsahariană, Asia nearabofonă, C.S.I.), pentru realizarea evaluărilor spațiale comparative. În situațiile în care valorile sistemelor de transport din aceste areale depășesc valorile celor din statele arabofone, au fost luate în considerare clase superioare de mărimi, suplimentare celor din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
elaborarea strategiilor/proiectelor pentru domeniul arabofon. Raportat la o scară spațială mai extinsă, valoarile de potențial a infrastructurilor de transport au mărimi destul de diferențiate, ce exprimă o tot atât de diversificată miză regională pe care o reliefează. Blocul Uniunii Europene, aflat în proximitatea transmediterană a lumii arabe, înregistrează o valoare totală a IC de 2.434 unități (de 6 ori mai mare ca a spațiului arabofon, la un teritoriu de 4 ori mai mic), Asia nearabă - 3.228 unități (de aproape 8 ori
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]